Anulare act administrativ. Sentința nr. 2450/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2450/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-10-2014 în dosarul nr. 2707/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2450 /CA
Ședința publică de la 24.10.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol, judecarea contestației promovată de reclamanta ., cu sediul procesual ales în C., .. 1B, județul C., în contradictoriu cu pârâții . și P. C. C., ambii cu sediul în ., având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 24.10.2014, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios fiscal de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamanta . în contradictoriu cu pârâții . și P. C. C. a solicitat anularea deciziei nr. 963/24.03.2014 prin care s-a respins contestația administrativă, anularea deciziei de impunere nr. 304/27.01.2014 pentru stabilirea taxei pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că în baza contractului de concesiune nr. 4797/07.10.2010 a obținut concesionarea unui teren de 6 ha. NST în localitatea P. pe raza comunei C., perimetru în care a decopertat o suprafață de 646 mp. în vederea efectuării activității de exploatare calcar, în baza permisului de exploatare nr._/14.02.2012 emis de către ANRM.
A mai arătat reclamanta că prin decizia de impunere nr. 304/27.01.2014 s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 5168 lei reprezentând taxă pentru executarea de foraje sau excavări necesare exploatărilor de carieră prevăzută de art. 267 alin.4 din codul fiscal aferentă unei suprafețe de 646 mp. de teren decopertat.
Reclamanta a arătat că achită redevență pentru perimetrul concesionat și taxă de exploatare în conformitate cu dispozițiile legii nr. 85/2003, astfel apreciază că nu datorează taxa percepută de pârâtă.
Învederează reclamanta că împotriva deciziei 304/2014 a formulat contestație administrativă ce a fost respinsă ca tardivă și ca nefondată.
Apreciază reclamanta că a formulat în termen contestația față de data comunicării deciziei de impunere, 04.02.2014 astfel la data de 06.03.2014 când a depus la poștă contestație se afla în termen.
În ceea ce privește nelegalitatea deciziilor contestate a arătat că este titulară a unui permis de exploatare care permite realizarea tuturor activităților specifice exploatării, iar pentru calcarul extras plătește o taxă de exploatare către ANRM.
Arată că activitatea de foraj și excavare este specifică explorării în vederea determinării potențialului unui anumit perimetru, însă apreciază că nu are nevoie de permisul de explorare prevăzut de art. 15 din Legea nr. 85/2003 întrucât potențialul economic al perimetrului era ușor vizibil.
Legiuitorul a avut în vedere și activitatea de explorare ca modalitate de punere în valoare a resurselor naturale întrucât de cele mai multe ori sunt necesare forarea și excavarea pentru determinarea prezenței cantitative și calitative a unei resurse naturale, aceasta este și ipoteza avută în vedere de dispozițiile art. 267 alin. 4 din codul fiscal.
Precizează reclamanta că forajul/excavarea sunt activități diferite din punct de vedere tehnic de exploatare, așa cum rezultă din tehnologiile diferite utilizate, pentru exploatarea calcarului nefiind nevoie de forarea unor găuri la mare adâncime, motiv pentru care nu este necesară obținerea uni permis de explorare ci numai de exploatare, iar taxa pentru acesta o plătește conform legii minelor.
În drept a invocat dispozițiile art. 15, 18, 38, 42 din legea nr. 85/2003, art. 267 alin. 4 c.fisc., art. 218 c.pr.fisc.
Anexat acțiunii a depus la dosar înscrisuri în susținerea afirmațiilor sale.
Prin nu au formulat întâmpinare, însă au depus documentația aferentă deciziilor contestate și au solicitat respingerea acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
În baza contractului de concesiune nr. 4797/07.10.2010 reclamanta a obținut concesionarea unui teren de 6 ha. NST în localitatea P. pe raza comunei C., perimetru în care a decopertat o suprafață de 646 mp. în vederea efectuării activității de exploatare calcar, în baza permisului de exploatare nr._/14.02.2012 emis de către ANRM.
La data de 06.08.2013 în urma efectuării auditului financiar la UATC C., Camera de Conturi C. a emis decizia nr. 69 prin care a decis ca ordonatorul de credite să dispună măsurile legale pentru efectuarea unei verificări faptice la . . privire la suprafața afectată de excavări în perioada 2008 – 2013 și stabilirea și încasarea taxei de excavare datorată pentru autorizarea activității de exploatare nisip și calcar.
Prin decizia de impunere nr. 304/27.01.2014 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 5168 lei reprezentând taxă pentru executarea de foraje sau excavări necesare exploatărilor de carieră prevăzută de art. 267 alin.4 din codul fiscal aferentă unei suprafețe de 646 mp. de teren decopertat.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație administrativă ce a fost respinsă prin decizia nr. 963/24.03.2014.
S-a reținut în cuprinsul deciziei tardivitatea formulării contestației față de data comunicării deciziei de impunere, 04.02.2014, și data formulării contestației, 11.03.2014, fiind depășit termenul de 30 de zile prevăzut de art. 207 c.pr.fisc.
Pe fondul contestației s-a reținut că au fost aplicate în mod corect dispozițiile art. 267 alin. 4 c.fisc., taxa fiind calculată în baza HCL nr. 74/31.12.2012 iar măsura a fost luată în conformitate cu dispozițiile Camerei de Conturi C. precizate în Decizia nr. 69/06.08.2013.
Examinând decizia contestată, tribunalul reține că este nelegală în ceea ce privește tardivitatea formulării contestației.
Potrivit art. 207 alin. 1 c.pr.fisc. „1)Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii”.
Reclamantei i s-a comunicat decizia de impunere la data de 04.02.2014 iar contestația a fost depusă la poștă la data de 06.03.2014, în ultima zi a termenului legal de 30 de zile, astfel, sub acest aspect decizia nr. 963/24.02.2014 nu este legală.
În ceea ce privește fondul contestației, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/2003 „În înțelesul prezentei legi, termenii folosiți se definesc după cum urmează:
1.activitate minieră - ansamblul de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului;
11.exploatare - ansamblul de lucrări executate în subteran și/sau la suprafață pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea și livrarea acestora în forme specifice;
12.explorare - ansamblul de studii și activități pentru identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă și calitativă a acestora, precum și determinarea condițiilor tehnice și economice de valorificare”.
Potrivit art. 267 alin. 4 c.fisc. „(4)Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau de excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei”.
Potrivit pct. 130 alin. 4 partea 267 din normele metodologice de aplicare a codului fiscal „(4)Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau de excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 6 lei”.
Iar potrivit pct. 134 partea 2671 din Normele metodologice de aplicare a codului fiscal „(1)Autorizația de foraje și excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primarii în a căror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevăzut la același punct.
2)Autorizația nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta, iar plata taxei nu îl scutește pe titularul autorizației de orice alte obligații fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.
(3)Cererea pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări are elementele constitutive ale declarației fiscale și se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile prevăzute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii operațiunilor.
(4)Taxa pentru eliberarea autorizației prevăzute la alin. (1) se plătește anticipat și se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracțiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operațiunile prevăzute la alin. (1)”.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că se percepe taxa și pentru exploatarea de carieră nu numai pentru explorare așa cum susține reclamanta.
Într-adevăr, susținerea reclamantei, în sensul că forajul/excavarea sunt activități diferite din punct de vedere tehnic de exploatare, este corectă, însă dispozițiile legale enunțate conduc la concluzia că se percepe taxa atât pentru foraj/excavare, ca parte a explorării, cât și pentru exploatare, indiferent dacă este de adâncime sau de suprafață.
Este adevărat că reclamanta este obligată să plătească si o taxă pentru întreaga suprafață ocupată pentru activitatea de exploatare a resurselor minerale, insă această taxă se datorează în baza Legii nr. 85/2003 și nu pentru eliberarea autorizației de exploatare prevăzută de Legea nr.571/2003.
Aspectele învederate relevă legalitatea și temeinicia deciziei nr. 963/24.03.2014 prin care s-a respins contestația administrativă formulată împotriva deciziei de impunere nr. 304/27.01.2014.
Față de considerentele enunțate va respinge contestația ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca nefondată contestația promovată de reclamanta ., cu sediul procesual ales în C., .. 1B, județul C., în contradictoriu cu pârâții . și P. C. C., ambii cu sediul în ..
Cu recurs ce se va depune la Tribunalul C. în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.10.2014.
P., GREFIER,
A. L. NISTORMIHAELA G.
Tehnoredact.jud.A.L.N./17.12.2014/5 ex.
Emis 3 .
| ← Cerere în anulare ordonanţă - somaţie de plată. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 327/2014.... → |
|---|
