Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 327/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 3311/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.327
Ședința publică de la 12 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L. N.
JUDECĂTOR A. J. N.
JUDECĂTOR L. V. M.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul petent C. S., domiciliat în mun.București, ..107, ., ., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul în mun.C., ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.6977/17.05.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, menționându-se că recurentul petent a depus o cerere prin care solicit comunicarea întâmpinării precum și a înscrisurilor depuse de intimată.
Instanța respinge cererea formulată de recurent de comunicare a întâmpinării formulată la fondul cauzei având în vedere că prin încheierea din 19.04.2013 aflată la fila 25 în dosarul de fond s-a dispus comunicarea întâmpinării către petent. Respinge cererea de amânare formulată în stadiul procesual al recursului pentru comunicarea întâmpinării având în vedere că în acest stadiu procesul intimata nu a formulat întâmpinare.
Instanța constată că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform disp. art. 242 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare asupra recursului .
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.6977/17.05.2013, pronunțată de Judecătoria C. în ds._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C. S. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la 31.01.2013 de agentul constatator din cadrul IPJ C. - Serviciu Poliție Rutieră.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/ 31.01.2013 (f. 3) petentul a fost sancționat cu 4 puncte-amendă (280 lei), fiindu-i totodată reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. (R.A.O.U.G.) nr. 195/ 2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 31.01.2013 – ora 12:07, a condus autovehiculul marca „Audi” cu nr. de înmatriculare_, pe . și, la . situat la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism care circula în sensul giratoriu.
Art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002 califică drept contravenție fapta conducătorului auto constând în „neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept”, pe care o sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
La rândul său, art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 impune conducătorului auto să acorde prioritate de trecere „când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia”.
Conform art. 98 alin. 4 lit. b) din O.U.G. nr. 195/ 2002, clasa a II-a de sancțiuni constă în aplicarea a 4 sau 5 puncte-amendă.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța apreciază că fapta contravențională este suficient descrisă în procesul-verbal, temeiul legal al incriminării faptei este corect indicat, iar amenda stabilită de organul constatator se încadrează în limitele impuse de lege.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002 au drept scop stabilirea regulilor privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că, deși petentul contestă că ar fi comis fapta reținută în sarcina sa, atitudine pe care a avut-o și cu ocazia întocmirii procesului-verbal, astfel cum se menționează în cuprinsul acestuia la rubrica „alte mențiuni”, totuși temeinicia procesului-verbal nu este doar prezumată, ci este, în aprecierea Judecătoriei, pe deplin dovedită cu imaginile foto depuse la dosar de către intimat (f. 13-18), din care reiese - fără putință de tăgadă - că autoturismul condus de C. S. pătrunde în sensul giratoriu într-un moment în care un alt autoturism se afla deja intrat în acel sens, pentru efectuarea virajului la stânga, astfel încât aceasta din urmă avea prioritate de trecere, potrivit art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002.
Susținerea reclamantului potrivit căreia, la pătrunderea sa în sensul giratoriu, autovehiculul cu prioritate era departe, este contrazisă de fotografiile depuse la dosar de intimat. De asemenea, este lipsit de relevanță faptul că în sensul giratoriu există două benzi pe fiecare sens de mers, obligația de acordare a priorității fiind impusă de lege indiferent de numărul acestor benzi. Apoi, reiese din aceleași fotografii că traiectoriile celor două autoturisme s-au intersectat, astfel încât - și din acest punct de vedere - numărul benzilor este neimportant.
Așa fiind, instanța apreciază ca fiind legal și temeinic întocmit procesul-verbal de contravenție contestat, iar față de ansamblul probator existent la dosar se concluzionează că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii contravenționale stabilite prin O.G. nr. 2/ 2001.
Instanța, hotărând asupra sancțiunilor, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, ținând seama de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, respectiv limitele sancțiunii prevăzute de lege, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, modul și mijloacele de săvârșire a acestora, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal, apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal contestat, petentului fiindu-i aplicată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul.
Recurentul petent critică hotărârea instanței de fond prin prisma modalității în care s-a procedat la cercetarea judecătorească pe parcursul căruia, dat fiind că a solicitat judecata în lipsă, se impunea a-i fi comunicată întâmpinarea formulată de intimată și înscrisurile aferente, procedură de comunicare ce nu a fost efectuată. În atare condiții, recurentul invederează că nu a putut formula în replică un răspuns.
Intimatul-organ constatator nu a depus întâmpinare, nu a formulat cereri în apărare.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, cu luarea în considerare a disp. art.304/1 c.pr.civ., instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/ 31.01.2013 (f. 3) petentul a fost sancționat cu 4 puncte-amendă (280 lei), fiindu-i totodată reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. (R.A.O.U.G.) nr. 195/ 2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 31.01.2013 – ora 12:07, a condus autovehiculul marca „Audi” cu nr. de înmatriculare_, pe . și, la . situat la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism care circula în sensul giratoriu.
Pe calea plângerii contravenționale, recurentul petentă a contestat legalitatea și temeinicia procesului verbal, prin care a fost sancționat, plângere ce fost respinsă de instanța de fond.
În faza de judecată, instanța competentă să soluționeze plângerea are a statua, în condițiile art.34 din OG.2/2001, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal, a cărui lipsire de eficiență poate fi dispusă atunci când se constată: 1/inexistența contravenției datorată lipsei elementelor constitutive sau al incidenței vreunei cauze care înlătură caracterul contravențional al faptei, potrivit art.11 din OG.2/2001; 2/ existența unor cauze de nulitate care afectează actul constatator, în consacrarea dată de art.16-17 din actul normativ menționat; 3/ existența unor cauze care exclud aplicarea sancțiunilor contravenționale, dintre cele consacrate de art.13 din legea cadru a contravențiilor
Critica recurentului petent referitoare la maniera în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească în fața instanței de fond, apare ca nefondată.
Faptul că petentul a înțeles să se prevaleze de disp.art.242 c.pr.civ. și să solicite judecata plângerii chiar și în lipsa sa se circumscrie valorificării de către acesta a unei posibilități procesuale, recunoscută de lege, drept ce nu are corespondent într-o obligație corelativă a instanței de judecată de a se îngriji de luarea la cunoștință de către partea care a optat pentru neprezentarea la judecată a actelor și lucrărilor dosarului.
Analiza relevă că, judecătorul fondului – în ședința din 19.04.2013, a dispus „în vederea garantării dreptului la apărare și respectării principiului contradictorialității”, comunicarea către petent a întâmpinării depuse de organul constatator.
Contrar susținerilor recurentului, pentru termenul din 17.05.2013, acesta a fost citat cu copia întâmpinării, sens în care sunt mențiunile din cuprinsul actului de procedură ce se regăsește la f.26 din dosar.
Nu se poate susține cu temei că recurentului petent i-ar fi fost îngrădit dreptul la probațiune, câtă vreme, în mod judicios, în considerarea disp.art.167 c.pr.civ., prima instanță a argumentat măsurile dispuse și a încuviințat administrarea mijloacelor de dovadă concludente, pertinente și utile cauzei.
Fără a mai relua în motivarea prezentei decizii motivele de fapt și drept expuse de instanța de fond în argumentarea soluției, pe care Tribunalul și le însușește, examinând cauza sub toate aspectele – prin prisma disp.art.304/1 c.pr.civ., constată că nu există motive care să conducă la lipsirea de eficiență a procesului verbal de contravenție care cuprinde elementele obligatorii prescrise de art.17 din OG.2/2001. Fapta reținută în sarcina recurentului petent întruește elementele constitutive ale contravenției pentru care i-a fost angajată răspunderea, iar sancțiunile au fost aplicate cu respectarea principiului legalității și în considerarea criteriilor de individualizare consacrate de art.21 din OG.2/2001.
Față de cele ce preced, în temeiul art.312 c.pr.civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurentul petent C. S., domiciliat în mun.București, ..107, ., ., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul în mun.C., ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.6977/17.05.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.02.2014.
P., Judecator, Judecator,
A. L. N. A. J. N. L. V. M.
Grefier,
C. G.
Jud.fond. M. G.
Tehnored.jud.A. N.
2 ex./21.02.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2450/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 468/2014.... → |
|---|
