Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 166/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 166/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 7077/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1361/2014
Ședința publică de la 17 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. S.
Judecător M. C.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal îndreptat împotriva sentinței civile nr. 166/2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, formulat de apelantul C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA cu sediul în București, .. 401A, sector 6 în contradictoriu cu intimata L. C. domiciliată în C., Al. Garofiței nr. 22, ., ., jud. C. .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Nemaifiind alte probe de administrat, cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară dezbaterile închise, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra apelului de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.03.2013, sub număr dosar_, reclamanta L. C. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/ 11.02.2013, emis de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - C.N.A.D.N.R.
În motivare, arată reclamanta că a vândut autovehiculul menționat în procesul-verbal, anterior datei săvârșirii faptei contravenționale.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, iar în susținere au fost atașate înscrisuri.
Intimata, legal citată fiind, a formulat întâmpinare (solicitând respingerea plângerii.
În apărare, a depus înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 166/2014 Judecătoria C. a admis plângerea formulată și anulat procesul-verbal de contravenție contestat reținând următoarele:
„ Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/ 11.02.2013 (f. 4), emis de C.N.A.D.N.R., reclamanta L. C. a fost sancționată contravențional, în baza prevederilor O.G. nr. 15/ 2002, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 04.12.2012 - ora 18:35, autovehiculul său cu nr. de înmatriculare_ a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada A1 km 70+460 m.
Referitor la legalitatea procesului-verbal, instanța reține că persoana care l-a întocmit avea calitatea de agent constatator, potrivit art. 15 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, aceasta fiind angajat al C.N.A.D.N.R. și împuternicit în acest sens (fila 51). De asemenea, procesul verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001, a căror lipsă ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia, dar și mențiunile prevăzute de art. 16 din același act normativ.
Astfel, art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/ 2002 califică drept contravenție „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă” care, potrivit alineatului al doilea al aceluiași articol, este cea prevăzută în anexa nr. 2 a O.G. nr. 15/ 2002.
Având în vedere faptul că, la momentul constatării faptei, autoturismul numărul de înmatriculare_ a circulat fără a deține rovinietă valabilă, instanța constată că încadrarea faptei în dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/ 2002 este corectă.
Concluzionând asupra legalității actului contestat, Judecătoria reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, fapta contravențională a fost în mod corect și suficient descrisă, iar sancțiunile au fost aplicate în limitele prevăzute de textul de lege incriminator.
Sub aspectul temeiniciei însă, instanța reține că, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 16.11.2012 (f. 5), L. C. a vândut autoturismul marca „Wv”, cu nr. de înmatriculare_ către Statulescu M. C.. Prin urmare, deși reclamanta a continuat să figureze în cartea de identitate a vehiculului ca fiind ultimul deținător, aceasta nu a mai avut calitatea de proprietar al bunului.
La data de 16.11.2012 s-a înregistrat la Serviciul Public de Impozite și Taxe C., sub nr. A35386, declarația Cameliei L. pentru scoaterea din evidență a mijlocului de transport (f. 6), după ce, în data de 15.11.2012, aceeași instituție eliberase reclamantei certificatul de atestare fiscală nr. A35029 (f. 7), în vederea înstrăinării autoturismului în discuție.
Potrivit art. 11 din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, constatarea contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/ 2002 se efectuează cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a SIEGMCR. În cazul utilizatorilor români, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice, lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la procedura de radiere a autovehiculelor, instanța reține că, potrivit dispozițiilor Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, autoritatea competentă pentru coordonarea înmatriculării și radierii autovehiculelor este Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
În baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din același act normativ, proprietarii de vehicule sunt obligați să solicite radierea lor din evidență, în cazurile prevăzute de lege. Astfel, conform prevederilor art. 24, proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane. Vehiculul pentru care poliția rutieră a dispus radierea din circulație, potrivit legii, se radiază de la data comunicării măsurii, iar radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale.
Art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 15/ 2002 stabilește în sarcina utilizatorilor români și străini responsabilitatea achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/ 2002 și art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza cererii noului proprietar.
Interpretând dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/ 2002, instanța reține că pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosească în baza unui drept legal un vehicul înmatriculat în România. Or, în cauză, reclamanta deși era înscrisă în cartea de identitate a autovehiculului cu număr de înmatriculare_, totuși nu (mai) deținea în proprietate și nici nu (mai) folosea acest autovehicul în baza unui drept legal, motiv pentru care nu avea, la data săvârșirii contravenției, calitatea de utilizator - în înțelesul legii.
Totodată, instanța apreciază că transcrierea transmiterii dreptului de proprietate este o simplă formalitate, cerută doar pentru opozabilitatea față de terți, neîndeplinirea unei astfel de formalități neafectând în nici un mod transmiterea dreptului de proprietate asupra autovehiculului către Statulescu M. C., ca efect al contractului de vânzare-cumpărare. De altfel, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, devin incidente dispozițiile art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/ 2002 și art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006, care pun în sarcina noului proprietar obligația de îndeplinire a unor astfel de formalități. Pe cale de consecință, reclamantei nu i se poate imputa o culpă nici sub acest aspect.
Prin prisma situației de fapt și de drept anterior reținute, instanța apreciază că, la data săvârșirii faptei - 04.12.2012, reclamanta nu (mai) avea calitate de utilizator al vehiculului - în înțelesul O.G. nr. 15/ 2002, motiv pentru care acesteia nu îi incumba obligația de plată a tarifului de utilizare prevăzut de același act normativ.
Pe cale de consecință, instanța constată lipsa calității de subiect activ al contravenției pentru care a fost încheiat procesul-verbal contestat, plângerea urmând a fi admisă iar actul sancționator anulat.”.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel organul constatator, solicitând modificarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul respingerii plângerii contravenționale . Arată că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile art. 7 și art. 1 alin.1 lit.b din O.G. nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare revenind în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, proprietarilor sau deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare,, respectiv proprietarului sau celui care deține vehiculul în baza unui drept legal . În cauză petentul nu a făcut demersurile necesare radierii autovehiculului din baza de date a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, astfel că acesta a rămas înscris în certificatul de înmatriculare ca proprietar.
Față de apelul formulat intimatul-petent a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat pentru aceleași motive expuse în plângerea introductivă de instanță.
Nu au fost administrate noi în fața instanței de apel .
Procedând la o nouă judecată în fapt și în drept Tribunalul constată că apelul formulat este fondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/ 11.02.2013 (f. 4), emis de C.N.A.D.N.R., reclamanta L. C. a fost sancționată contravențional, în baza prevederilor O.G. nr. 15/ 2002, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 04.12.2012 - ora 18:35, autovehiculul său cu nr. de înmatriculare_ a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada A1 km 70+460 m.
Conform art. 8 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români (…) (art. 7 din OG nr. 15/2002).
Potrivit art. 1 din același act normativ, utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini
Contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de atestare fiscale invocate de către petent nu constituiau documente oficiale accesibile organului de control, pentru a se putea reține că acesta avea posibilitatea identificării utilizatorului
Este real că, potrivit O.U.G. nr. 195/2002, responsabilitatea îndeplinirii formalităților necesare operațiunii de înstrăinare revine noului proprietar
Împrejurarea că autovehiculul a fost înstrăinat către o persoană care nu a efectuat operațiunea de înmatriculare pe numele său, poate sta la baza regresului petentului împotriva cumpărătorului, dar nu la înlăturarea răspunderii contravenționale pentru contravenția săvârșită în calitate de deținător, potrivit singurului înscris care asigură opozabilitatea erga omnes a operațiunilor juridice privind autovehiculul, și anume certificatul de înmatriculare .
Pentru evitarea unor astfel de situații, în certificatul de înmatriculare al autovehiculelor există posibilitatea menționării înstrăinării autovehiculului, conform instrucțiunilor pretipărite din certificatul de înmatriculare, nefăcându-se însă dovada menționării acestei operațiuni cu privire la autovehiculul în cauză, astfel că în mod legal a fost sancționat acea persoană menționată ca proprietar în certificatul de înmatriculare., iar rovinieta deținută anterior nu este valabilă .
Așa cum înscrierea vehiculului în evidențele fiscale în vederea plății impozitului aferent nu are semnificația înmatriculării vehiculului, nici radierea din evidențele fiscale nu are semnificația radierii din circulație .
Astfel, potrivit Ordinului 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare:
Art. 8
(1)Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente:
a)cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere;
b)fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia;
c)cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie;
d)documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie;
e)actul de identitate al solicitantului, în original și în copie. În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie;
f)dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia;
g)copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia;
h)dovada plății taxei de înmatriculare;
i)certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate;
j)plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar;
k)dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare;
l)dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar;
m)certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare;
n)procura specială, după caz.
(2)Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea certificatului de înmatriculare al vehiculului și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare.
(3)Persoana juridică solicitantă a transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul trebuie să depună la serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), și acte care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în copie.
(4)Transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale.
Radierea din circulație a vehiculelor
Art. 24
(1)Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate pot solicita radierea din circulație, dacă fac dovada depozitării acestora într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii.
(2)Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:
a)când vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unități specializate, în vederea dezmembrării;
b)scoaterii definitive din România a vehiculului;
c)declarării furtului vehiculului;
d)trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
(3)Vehiculul declarat, prin dispoziție a autorității administrației publice locale, fără stăpân ori abandonat se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției respective.
(4)Vehiculul pentru care poliția rutieră a dispus radierea din circulație, potrivit legii, se radiază de la data comunicării măsurii.
(5)Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale.
Art. 25
(1)Radierea se face pe baza depunerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare și a plăcuțelor cu număr de înmatriculare ori de înregistrare, după caz, a cărții de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele înmatriculate după 1 iulie 1993), a fișei de înmatriculare cu viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale, stabilită potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscală, precum și a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (1)-(4).
(2)În cazul vehiculelor înmatriculate anterior datei de 1 iulie 1993, care dețin certificate de înmatriculare și numere de înmatriculare modele vechi sau care au o vechime de fabricație mai mare de 30 de ani, radierea se poate efectua în baza unei declarații pe propria răspundere a titularului înmatriculării ori a moștenitorilor legali ai acestuia, care să ateste că vehiculul a fost dezmembrat sau retras definitiv din circulație și nu mai circulă pe drumurile publice.
Reclamantul din cauză nu face dovada că ar fi adus măcar la cunoștința serviciului public comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor înstrăinarea vehiculului său. Se observă de asemenea că potrivit Codului fiscal și Codului procedură fiscală nu există obligația serviciului fiscal de a comunica serviciului public comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor împrejurarea declarării unui vehicul în vederea plății taxelor și impozitelor locale, similară obligației serviciului public comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor de a comunica organului fiscal împrejurarea că a intervenit transcrierea dreptului de proprietate sau radierea din circulație a unui autovehicul
Față de acestă situație, se constată că în mod legal a fost sancționat intimatul-petent, înscris în certificatul de înmatriculare al autovehiculului.
Potrivit însă art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Față de criteriile de individualizare a sancțiunii enumerate de textul legal, avându-se în vedere faptul că totuși petentul nu mai deține în fapt autovehiculul în cauză,
Față de scopul sancțiunilor contravenționale, de prevenire a săvârșirii unei alte fapte contravenționale, scop realizabil și prin aplicarea sancțiunii avertismentului, care nu este exclusă de legea sancționatoare specială,
În temeiul art. 480 Cod procedură civilă urmează a admite apelul formulat, a
Schimba sentința apelată în sensul admiterii în parte a plângerii formulate și a înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul îndreptat împotriva sentinței civile nr. 166/2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, formulat de apelantul C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA cu sediul în București, .. 401A, sector 6 în contradictoriu cu intimata L. C. domiciliată în C., Al. Garofiței nr. 22, ., ., jud. C. .
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite în parte plângerea.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 8000 lei, cu avertismentul.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi17.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. A. B. C. M.
Grefier
E. N.
Red. Jud. fond. G. M.
Red. Jud. apel A.B.S.
4 ex./09.01.2015
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2536/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 557/2014.... → |
|---|
