Obligaţia de a face. Sentința nr. 958/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 958/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 8812/118/2013*
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECTIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 958
Ședința publică din data de 21 MARTIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B. S.
GREFIER – G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamantul L. I., domiciliat în Năvodari, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, cu sediul în ., nr. 2-4, sector 1, București.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în Încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunțării la data de 21.03.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
1.Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamantul L. I. a contestat în contradictoriu cu pârâta COMISIA PENTRU ATESTAREA CALITATII DE BENEFICIAR AL INDEMNIZATIEI PENTRU ACTIVITATEA DE LIBER PROFESIONIST A ARTISTILOR INTERPRETI SAU EXECUTANTI DIN C. MINISTERULUI M., a contestat Hotărârea nr.520/09.08.2012 emisă de pârâtă, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor ce i se cuvin în calitate de beneficiar al Legii nr.109/2005.
Motivează în fapt cererea arătând că la data de 09.08.2012 a depus dosarul pentru obținerea indemnizației prevăzute de Legea nr. 109/2005 iar prin Hotărârea nr.520/09.08.2012 a fost respinsă cererea sa, deși dosarul depus cuprindea toate înscrisurile prevăzute de lege.
Hotărârea nu este motivată în fapt, astfel că a fost pus în situația de a nu cunoaște motivele pentru care cererea sa a fost respinsa . Urmare a solicitării de informații de la M. M., a înțeles că din cei 10 ani minim necesari conform Legii nr.109/2005 i-au fost luați în calcul numai 9, anul 1981 fiind eliminat întrucât nu ar fi fost îndeplinită condiția de minimum 92 zile lucrătoare pentru a fi luat în considerare. Deși concluzie este eronată, a fost obligat să completeze dosarul cu o declarație notarială iar la data de 04.04.2013 a primit Hotărârea nr. 562/28.01.2013 prin care i s-a recunoscut dreptul la indemnizație dar începând cu data de 01.02.2013, fără să se mai ia în calcul cele 5 luni anterioare. Urmare a memoriilor formulate, a primit de la M. M. două adrese prin care nu se răspundea însă celor semnalate. La data de 18.06.2013 s-a adresat Ministerului cu o altă cerere prin care a solicitat plata indemnizației pentru cele 5 luni. Ulterior a mai primit o hotărâre care anula Hotărârea nr. 562/28.01.2013 dar menținea indemnizația acordată, însă cu aceeași dată, astfel că a formulat o nouă contestație. În răspunsul primit se menționa în mod surprinzător că ar fi făcut o nouă cerere de acordare a indemnizației, înregistrată cu nr. 11/28.01.2013, or singura cerere de acest fel a fost cea făcută în dosarul depus la data de 09.08.2012. În intervalul amintit a mai trimis la Comisie trei înscrisuri- declarația notarială suplimentară, o notă precum și adeverința de venituri, pentru că cea inițială expirase, dar nici unul nu poate fi echivalat unei noi cereri.
Astfel, prin Hotărârea nr.520/09.08.2012 a fost privat în mod nelegal de indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 pentru perioada 01.09._13, astfel că solicită obligarea pârâtei la plata acesteia precum și a cheltuielilor efectuate urmare emiterii acestui act nelegal.
2. În cauză s-a formulat întâmpinare de către M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, solicitându-se respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
Invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru atestarea calității de beneficiar al indemnizației de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți, întrucât aceasta s-a constituit prin Ordinul comun al Ministerului M., Familiei și Egalității de Șanse și Ministerului Culturii și cultelor nr. 236 din 2.04.2008 și 2165 din 21.03.2008, iar potrivit art. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei, Comisia se organizează și funcționează ca structură fară personalitate juridică, pe lângă M. M., Familiei și Egalității de Șanse și funcționează la sediul Ministerului M., Familiei și Egalității dc Șanse din . nr. 2, sector 1 București.
Comisia s-a înființat ca organism de lucru al ministerului, o structură executivă fără personalitate juridică, fără organe proprii de conducere, a cărei componență este formată din funcționari publici, împrejurare necontestată de reclamant iar pentru a fi parte în proces, capacitatea procesuală este obligatorie.
În consecință, față de cele precizate, calitatea procesuală în prezenta cauză aparține Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Pe fondul cererii formualte, arată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Comisie sub nr. 56/9.08.2012, reclamantul a solicitat
atestarea ca beneficiar al indemnizației de artist liber profesionist, stabilită prin efectul Legii nr. 109/2005, republicată. În sprijinul solicitării sale a depus: copia legalizată a cărții de identitate, copia legalizată a atestatului de artist liber profesionist; adeverința de venit pe anul 2012 eliberată de Direcția Generală a Finanțelor Publice județ C. nr._/31.05.2012; Adeverința ARTEXIM înregistrată sub nr. nr. 51/01.02.2012; Adeverința . înregistrată sub nr.840/16.07.2012; Adeverința .. înregistrată sub nr. 308/11.05.2012;Adeverința S.C. Turism, Hoteluri, restaurante Marea N. S.A înregistrată sub nr. 3503/31.05.2012; C. Dispoziție de impunere pe anul 1982 C. Carnet muncă pagina 10 -11 și 14-19; Declarație notarială autentificată sub nr. 1449/06.08.2012 la BNP Toncu M.
Din analiza documentelor depuse la Comisie în vederea stabilirii indemnizației de artist liber profesionist, s-au constatat următoarele:
-Adeverința de venit nr._/31.05.2012 atesta situația financiară a reclamantului pe anul 2012 și nu pe anul anterior acordării indemnizației, așa cum prevede art. 5 alin.l lit. c) din Legea nr. 109/2005 Republicată iar valabilitatea acesteia avea o durată limitată de 90 de zile adică până în 29 august 2012. în mod concret la data solicitării indemnizației reclamantul avea obligația să prezinte adeverința fiscală valabilă pentru întregul an 2011 și nu pe anul 2012, așa cum a prezentat reclamantul.
- Atestatul de artist liber profesionist, deși legalizat, nu cuprinde toate elementele impuse prin formatul său, lipsind fotografia titularului.
- Din adeverințele prezentate inclusiv declarația notarială, a rezultat o perioadă artistic interpretativă de 9 ani, calculată în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 109/2005 Republicată.
În raport de dispozițiile Legii nr.109/2005, din Adeverința ARTEXIM nr. 51/2012 s-au valorificat anii 1974, 1978, 1979, 1983, și 1984 prin raportare la prevederile art. 10 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 109/2005. a rezultat câte 92 de zile pentru fiecare an, fiind îndeplinite prevederile legale - (i) un turneu artistic în țară sau în străinătate - un număr de zile lucrătoare egal cu dublul numărului de zile calendaristice din perioada în care s-a desfășurat turneul, la care se adaugă ziua plecării și cea a revenirii din turneu.; din adeverința .. s-au valorificat anii 1975, 1976 și 1977. Fiecare zi lucrată indicată în cuprinsul adeverinței a fost echivalată cu o reprezentare artistică, rezultând 92 de zile de activitate artistic interpretativă. în Declarația S.C. EUXIN se precizează în mod clar numărul de zile lucrate și plătite pentru fiecare lună din fiecare an în care s-a desfășurat activitate artistică putându-se aplica prevederile art. 10 alin.l lit. b) din Legea nr. 109/2005 Republicată. -(b) o participare la realizarea unui spectacol sau a unei reprezentări artistice organizate de o persoană juridică de drept public sau privat - 10 zile lucrătoare, la care se adaugă câte o zi pentru fiecare reprezentație; din Declarația notarială nr._12 depusă inițial la data de 9.08.2012, a putut fi valorificat numai anul 1982 întrucât rezultă în mod expres că a susținut un număr de 50 concerte echivalate cu 50 de reprezentări artistice, valorificate potrivit art. 10 alin.l lit. b) din Legea nr. 109/2005 Republicată. - (b) o participare la realizarea unui spectacol sau a unei reprezentări artistice organizate de o persoană juridică de drept public sau privat - 10 zile lucrătoare, la care se adaugă câte o zi pentru fiecare reprezentație.
Pentru anul 1981 deși reclamantul declară că a desfășurat o activitate artistic interpretativă în perioada 15 septembrie - 31 decembrie 1981, nu precizează în ce a constat activitatea artistică, nu precizează numărul de concerte, reprezentări, spectacole susținute, evenimente artistice, înregistrări etc, astfel că, a fost necesar să se solicite completarea declarației notariale s-au prezentarea altor adeverințe care să probeze activitatea realizată.
În vederea completării documentelor necesare stabilirii perioadei de activitate artistic interpretativă reclamantul a fost informat telefonic de președinta Comisiei care l-a îndrumat permanent asupra modului de întocmire a dosarului, asupra modului de calcul a vechimii în activitatea artistică și a tuturor problemelor solicitate, inclusiv asupra posibilității prelungirii termenului de completare a documentației până la maximum prevăzut de art. 8 alin.2 și 3 din Legea nr. 109/2005, Republicată, în situația în care acesta și-ar fi completat dosarul cu documentația solicitată.
Cu ocazia discuțiilor telefonice reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că adeverința fiscală prezentată nu corespunde prevederilor legale solicitându-i-se să prezinte adeverința fiscală pe anul 2011 și atestatul în forma cerută de lege. De asemenea, i s-a explicat pe larg modalitatea de calcul a perioadei de activitate artistic interpretativă, cu referire directă la obligația respectării dispozițiilor legale, situație pe care reclamantul nu a înțeles-o, insistând să se aplice o metodologie de calcul transmisă de acesta Comisiei (existentă în anexe).
În urma numeroaselor discuții, pe care și reclamantul recunoaște că le-a purtat cu președinta Comisiei, acesta a insistat ca dispozițiile legale să se aplice în înțelesul dat de dânsul refuzând să transmită documentația solicitată, respectiv, adeverința fiscală pe anul 2011, completarea declarației notariale cu referire la activitatea detaliată realizată în anul 1981, atestatul prin care se confirmă calitatea de artist liber profesionist, în forma stabilită de lege la data emiterii inițiale.( atestat anexa nr. 42 )
În urma refuzului sistematic de a-și completa dosarul Comisia a hotărât asupra respingerii solicitării și emiterea Hotărârii de respingere nr. 520/9.08.2012.
Nemulțumirea reclamantului de faptul că Hotărârea nr. 520/9.08.2012 a fost emisă în ziua înregistrării cererii de solicitare a indemnizației de artist liber profesionist nu justifică afirmațiile acestuia referitoare la superficialitatea modului de analiză a dosarului. În practica administrativă a Comisiei hotărârile se înregistrează odată cu data înregistrării cererii de acordare a indemnizației, tocmai pentru a se veni în sprijinul artiștilor liber profesioniști și a li se acorda indemnizația cu luna următoare emiterii hotărârii. De altfel, termenul de contestație de 15 zile curge de la data primirii hotărârii și nu de la data emiterii acesteia ( art. 8 alin.4 din Legea nr.109 /2005, Republicată)
Ulterior primirii Hotărârii de respingere, reclamantul s-a conformat solicitărilor Comisiei, astfel că, la data de 28 ianuarie 2013, odată cu cererea înregistrată la Comisie sub nr. 11 din 28.01.2013 a transmis completarea declarației notariale inițiale, cu declarația nr. 113/24 ianuarie 2013 și o adeverință de venit pe anul 2013, cu termen de valabilitate de 90 de zile care evident nu se încadra în dispozițiile legii. ( Anexa nr. 22 ).
Întrucât dreptul la indemnizație urma să se stabilească în anul 2013, era obligatoriu ca adeverința fiscală să reflecte veniturile pe întregul an 2012.
În urma altor discuții și corespondență scrisă între reclamant și președinta Comisiei reclamantul a înțeles să transmită adeverința fiscală nr._/ 7.02.2013 înregistrată sub nr. 5162/12.02.2013. În urma primirii documentelor solicitate, Comisia a emis Hotărârea nr. 562/28.01.2013 de admitere și acordare a indemnizației de artist liber profesionist.
Hotărârea nr. 562 a fost emisă tot de la data înregistrării cererii, reclamantul beneficiind de dreptul la indemnizație începând cu luna februarie 2013.
Ulterior admiterii cererii de acordare a indemnizației, reclamantul a reluat solicitările către Comisiei de-a i se acorda indemnizația începând cu data primei solicitări, insistând asupra faptului că metodologia de calcul gândită și transmisă de acesta comisiei este cea corectă și nu cea pe care o practică Comisia.
3. În răspunsul la întâmpinarea formulată reclamantul arată că nu a beneficiat niciodată de consultanță din partea președintei Comisiei în ceea ce privește neregularitățile înscrisurilor depuse, iar toate cele arătate prin întâmpinare ar fi trebuit să fi fost menționate în hotărârea contestată.
4. La primul termen de judecată în fața instanței competente funcțional reclamantul și-a modificat cererea sub aspectul obiectului și cadrului procesual pasiv, arătând că înțelege să solicite și anularea Hotărârii nr.520/09.08.2012, în contradictoriu cu pârâtul M. M..
5. Prin încheierea de ședință din 14.02.2014 Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru atestarea calității de beneficiar al indemnizației de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți.
6. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri:
- Hotărârea nr.520/09.08.2012 și documentația aferentă acesteia;
- Hotărârea nr. 562/28.01.2013 și Anexă;
- Adresele nr._/_/RG/17.01.2013,_/_/64/65/10.07.2013 ,_/RG/14.08.2013 ale Ministerului M.- Comisia pentru Atestarea Calității de Beneficiar al Indemnizației pentru Activitatea de Liber Profesionist a Artiștilor Interpreți sau Executanți;
- Declarație notarială autentificată sub nr. 1449/06.08.2012 la BNP Toncu M.;
- Declarație notarială autentificată sub nr. 113/24.01.2012 la BNP Toncu M.;
- alte înscrisuri.
7. Din proba cu înscrisuri administrată, Tribunalul reține:
Prin cererea înregistrată la M. M., Familiei și Protecției Sociale sub nr._/09.08.2012 și la Comisia pentru aplicarea legii nr. 109/2005 sub nr. 56/09.08.2012 (fila 44 dosar Trib.Cta- Secția I Civilă ) reclamantul a solicitat atestarea ca beneficiar al indemnizației de artist liber profesionist, stabilită prin efectul Legii nr. 109/2005, republicată.
Prin Hotărârea nr.520/09.08.2012(fila 78 dosar Trib.Cta- Secția I Civilă ) Comisia pentru aplicarea legii nr. 109/2005 respinge cererea, arătându-se în cuprinsul hotărârii: Examinându-se cererea, comisia constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 5 alin.1 lit.b din Legea nr. 109/2005.
Una dintre condițiile ad validitatem ale actului administrativ vizează motivarea acestuia, menită a evita dobândirea de către autoritatea administrativă a unei puteri discreționare, precum și a asigura exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil, reglementat prin art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, condiție a cărei nesocotire atrage anulabilitatea actului .
Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității actelor administrative potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ.
Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale, cum este cazul în speță. Motivarea conferă actului administrativ transparență, fiind importantă atât pentru cel vizat, cât și pentru instanța de judecată care înfăptuiește controlul de legalitate. Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul administrativ adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată și completată.
De altfel, și în jurisprudență comunitară se reține că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților comunitare competența să efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995).
Astfel cum a decis Curtea Europeană de Justiție, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult, insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare(cauza C-41/1969).
O detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și, în același timp, permite exercitarea de către curte a controlului jurisdicțional(cauza C-509/1993).
Și Constituția României prevede, în art. 31 alin . (2), obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Or, actul administrativ contestat - Hotărârea nr.520/09.08.2012 emisă de Comisia pentru aplicarea legii nr. 109/2005 din cadrul M. M., Familiei și Protecției Sociale, nu conține nici o motivare în fapt a măsurii dispuse .
Simpla trimitere la prevederile legale- art. 5 alin.1 lit. b din Legea nr. 109/2005, nu poate substitui obligația de motivare a măsurii dispuse, mai ales în condițiile în care printr-o hotărâre ulterioară, Hotărârea nr. 562/28.01.2013, cererea reclamantului a fost admisă fără a fi existat o diferență majoră în conținutul declarațiilor notariale pe proprie răspundere depuse în susținerea cererii.
Motivarea măsurii trebuie să fie intrinsecă actului, să rezulte din însuși conținutul acestuia, și nu poate fi completată prin răspunsul formulat la plângerea prealabilă și nici prin întâmpinarea formulată în cauză, cu tât mai mult cu cât și în cuprinsul acestora există diferențe, în sensul că prin întâmpinare se invocă și alte motive decât cele care s-ar circumscrie art. 5 alin.1 lit. b din Legea nr. 109/2005 ( depunerea unei adeverințe de venit necorespunzătoare, lipsa fotografiei de pe Atestatul de artist liber profesionist ) .
Prin urmare, reținând nemotivarea actului administrativ contestat, ca o condiție de legalitate a actului, urmează a admite cererea și a anula Hotărârea nr. 520/09.08.2012 emisă de M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - COMISIA PENTRU ATESTAREA CALITĂȚII DE BENEFICIAR AL INDEMNIZAȚIEI PENTRU ACTIVITATEA DE LIBER PROFESIONIST A ARTIȘTILOR INTERPREȚI SAU EXECUTANȚI, cu consecința obligării pârâtului la recunoașterea calității de beneficiar al indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România- Republicată, pentru perioada 01.09._13, adică din luna următoare formulării cererii și până la data la care reclamantului i s-au recunoscut drepturile, prin Hotărârea nr. 562/28.01.2013 .
În temeiul art. 18 alin.3 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia în cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru,
Urmează a obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 324,26 lei cu titlul de despăgubire pentru daunele materiale provocate urmare a emiterii actului anulat, constând în cheltuieli de transport, cheltuieli de expediție, onorariu mediator .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L. I., CNP_, domiciliat în Năvodari, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, cu sediul în ., nr. 2-4, sector 1, București.
Anulează Hotărârea nr. 520/09.08.2012 emisă de M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE - COMISIA PENTRU ATESTAREA CALITĂȚII DE BENEFICIAR AL INDEMNIZAȚIEI PENTRU ACTIVITATEA DE LIBER PROFESIONIST A ARTIȘTILOR INTERPREȚI SAU EXECUTANȚI .
Obligă pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE la recunoașterea calității de beneficiar al indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România- Republicată, pentru perioada 01.09._13 .
Obligă pârâtul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE la plata către reclamant a sumei de 324,26 lei cu titlul de despăgubire.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.03.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. B. S. G. M.
Tehnored. S.A.B. / 4 ex.
_
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2236/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 05/2014.... → |
|---|
