Anulare act administrativ. Sentința nr. 35/2015. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 35/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 2637/118/2014

ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.35 /CA

Ședința publică din 14.01.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C. N.

GREFIER: D. V. S.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant M. T. D. C., cu domiciliul ales în C. ., în contradictoriu cu pârât I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ DOBROGEA AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C. . nr.110, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. în substituire C. R. conform delegației depuse, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Noul Cod de procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual după care:

Față de dispozițiile art. 244 din Noul Cod de procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată stabilește termen pentru dezbaterea fondului azi, 14.01.2015 și având în vedere dispozițiile art. 392 din Noul Cod de procedură civilă acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Arată reprezentanta reclamantului că Ordinul atacat este nelegal, impunându-se anularea acestuia cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii acestuia, în sensul reintegrării reclamantului în funcția deținută anterior emiterii actului și obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data emiterii Ordinului contestat și până la data reîncadrării efective. Precizează apărătorul reclamantei că reclamantul nu a avut calitatea de parte în dosarul penal; prin sentința penală nr.808/2012 pronunțată de ICCJ deși s-a dispus anularea foilor de concurs falsificate pe numele candidaților, nu s-a dispus și restabilirea situației anterioare. Mai arată că în ceea ce privește soluționarea acțiunii civile din perspectiva desființării unui înscris și restabilirii situației anterioare, instanța nu a înțeles a dispune introducerea în cauză a ISU Dobrogea în calitate de parte responsabilă civilmente.

Față de dispozițiile art.394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cererii.

TRIBUNALUL

Asupra cererii de față reține

Prin cererea adresată Tribunalului C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal înregistrată sub nr._, reclamantul M. T. D. C. în contradictoriu cu I. pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului C. a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Ordinului Inspectorului Șef nr. 116/14/I/CT/28.01.2014, emis de instituția pârâtă, repunerea părților în situația anterioară în sensul reintegrării în funcția deținută anterior emiterii acestuia, obligarea la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data trecerii în rezervă și până la data reîncadrării efective.

În motivarea cererii arată reclamantul faptul că a deținut gradul de subofițer operativ principal în cadrul instituției pârâte, iar prin actul administrativ contestat s-a dispus trecerea în rezervă în temeiul art. 85 al.1 lit. e din legea 80/1995, respectiv art. 170 rap. la art. 348 c.proc.pen., precizându-se totodată în cuprinsul acestui ordin faptul că măsura în discuție a fost adoptată în considerarea Sentinței penale 808/18.05.2012, definitivă prin Decizia penală nr. 12/24.01.2014 a ICCJ.

Împotriva ordinului contestat precizează reclamantul a fost formulată plângere prealabilă potrivit art. 7 din legea 554/2004, punctul de vedere al pârâtului fiind exprimat prin adresa_/P/24.02.2014.

Apreciază asupra nelegalității ordinului contestat motivat de următoarele argumente:

  1. În speță nu se regăsește ipoteza avută în vedere de art. 85 lit.e din legea 80/1995 pentru a justifica trecerea în rezervă în temeiul acestei dispoziții legale ,întrucât pârâtul nu a fost supus unui proces de reorganizare și de asemenea nu există nevoi ori motive ale Ministerului Apărării Naționale care să justifice această măsură.

Or, anularea foilor de concurs și a documentelor întocmite cu ocazia încadrării la ISU Dobrogea arată reclamantul nu poate conduce la reorganizarea unităților în care persoanele în discuție erau încadrate și nici la reducerea numărului de funcții din statele de plată.

Apreciază în sensul că sentința penală invocată, poate cel mult să constituie temei al demarării unei proceduri de reorganizare, care presupune adoptarea unor noi state de organizare ca urmare a reducerii numărului de posturi, însă emiterea în mod direct a unor ordine de trecere în rezervă ca urmare a anulării documentelor de încadrare a unui număr de 205 persoane, în lipsa unei proceduri de reorganizare este nelegală, ordinele emise în acest sens fiind nule.

Pe de altă parte, arată reclamantul că nu a avut calitate de parte în cadrul dosarului penal implicit nu a avut posibilitatea de a formula apărări cu privire la aspectele reținute de instanță, hotărârea pronunțată nefiind opozabilă, după cum nu este opozabilă nici pârâtului, care, de asemenea nu a avut calitate de parte în litigiul menționat.

Prin raportare la disp. art. 87 din legea 80/1995, apreciază că atât timp cât legiuitorul stabilește că și în situația condamnării, cadrele militare pot fi menținute în funcție, emiterea unor ordine de trecere în rezervă în temeiul unei sentințe penale la care reclamantul nu a fost parte este excesivă și contrară legii de organizare a statutului cadrelor militare.

Mai mult se arată de către reclamant că lucrarea anulată a fost susținută în mod corect, iar anterior probei scrise a susținut alte trei probe eliminatorii, iar în perioada derulării raporturilor de serviciu a dat dovada de faptul că este calificat pentru funcția desfășurată.

Raportat la dispozițiile art.170 și art. 348 c.proc.pen apreciază că în situațiile prevăzute de art. 17 c.proc.pen, dar și în cazurile în care ca obiect restituirea lucrului, desființarea totală sau parțială a unui înscris sau restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, acțiunea civilă capătă practic un caracter oficial, instanța având obligația de a se pronunța din oficiu asupra ipotezelor prevăzute la art. 348 c.proc.pen. Or, în speță se poate observa prin raportare la dispozițiile sentinței penale faptul că nu s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii. Mai mult, în cauza menționată anterior MAI și IGSU au deținut calitatea de părți responsabile civilmente, exclusiv în raport cu rezolvarea acțiunii civile sub aspectul reparării pagubei materiale și a daunelor morale, pârâtul nefiind introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente.

Prin urmare, dispunând desființarea înscrisurilor falsificate, instanța penală nu a dispus și restabilirea situației anterioare, astfel că interpretând în mod eronat considerentele și dispozitivul hotărârii judecătorești, pârâtul a apreciat că în temeiul său s-ar impune măsura trecerii în rezervă.

Urmare a aprecieri caracterului nelegal al actului administrativ contestat arată reclamantul se impune restabilirea situației anterioare în sensul reintegrării și plata unor despăgubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat de la data emiterii ordinului și până la data reîncadrării efective.

În drept au fost invocate disp. legii 554/2004, iar în susținere a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri, care au fost atașate, în copie, la filele 11 -22.

Pârâtul a formulat întâmpinare, ( filele 29-31) prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, arătând că acțiunea este nesemnată de petent si neștampilată de apărătorul care nu a indicat nici cerutele elemente de identificare potrivit legii, acestea fiind cunoscute de petentul care a fost încadrat de către pârâtă. Totodată, a invocat excepția prematurității/inadmisibilității acțiunii, arătând că petentul s-a adresat instanței fără ca în prealabil să ia cunoștință de răspunsul formulat în termen de către pârât la plângerea prealabilă pe care era obligat să o depună ori să notifice intenția sa de renunțare la procedură.

Pe fondul cauzei, pârâtul solicită respingerea cererii, motivat de următoarele considerente:

La data de 27.01.2014 a fost transmisă către pârât adresa referitoare la certificatul de grefă privind respingerea recursurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 808/18.05.2012 pronunțată în dosarul nr._ . Observând în prealabil că referitor la părțile ale căror interese au fost vătămate prin declararea lor ca respinse la examen, ÎCCJ a optat pentru repunerea în drepturile din care au fost decăzute ca urmare a falsurilor săvârșite de inculpați. Desființarea înscrisurilor falsificate, precum si a documentelor întocmite pe baza acestora s-a dispus în temeiul art. 170 raportat la art. 348 C.pr.pen. Actul atacat a fost emis conform art. 85 alin. 1 lit. e la cele ale art. 109 alin. 1 și 2 din legea nr. 80/1995 și la celelalte acte normative indicate care sunt cunoscute cadrelor militare ale M.A.I.

P. restabilirea situației anterioare comiterii infracțiunilor de corupție prevăzute de legea nr. 78/2000 ce au fost săvârșite de inculpați pe timpul organizării si desfășurării concursului a fost dispusă anularea mai multor înscrisuri, printre care si documentele întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate. Constatându-se cele dispuse de instanță, trecerea în rezervă sau direct în retragere s-a făcut motivat din oficiu în condițiile prevăzute la alin.1 lit. e pentru motive sau nevoi ale MAI,nicidecum la propunerea consiliilor de judecată, în condițiile de la lit. i și j. Dealtfel, și prevederile art. 56 din Codul muncii impun încetarea de drept a raporturilor de serviciu existente ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă.

Arată pârâtul că în urma plângerilor penale, procurorii DNA - Direcția de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari au fost inițiate cercetări penale privind desfășurarea concursului, iar pe perioada acestor activități de notorietate, petentul avea posibilitatea de a-și exercita drepturile, însă nu a ales să se constituie parte în procesul ce a urmat.

Element nou apărut în ordinea juridică si cea socială, hotărârea definitivă-fapt juridic - nu poate fi ignorată de către terți sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei, deși cunoșteau despre desfășurarea cercetărilor penale, deci nici de către petent, cu atât mai mult de către ISU Dobrogea la care a fost organizat concursul investigat, aceștia fiind cei doi subiecți care au legătură cu documentele întocmite cu prilejul încadrărilor în privința cărora a dispus ÎCCJ.

Menționează pârâtul că așa cum potrivit art. 50 alin.1 din ordinul MAI nr. 600/2005, încadrarea prin Ordin în MAI a fost aprobată și efectuată în urma concursului investigat, motivat de comunicarea hotărârii ÎCCJ, petentului i-a fost comunicat si ordinul a cărui revocare a solicitat-o. Actul de trecere în rezervă a petentului a fost aprobat în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ de către comandantul unității militare, căruia i s-a acordat această competentă tocmai de MAI. Trebuie amintit că principiul legalității care guvernează faza de urmărire penală și cea de judecată reprezintă un imperativ al etapei executării hotărârii, prin prisma consecințelor juridice care se nasc în planul drepturilor și libertăților individului sau al bunurilor acestuia.

Referitor la cererea privind acordarea daunelor morale proporționale, pârâtul arată că petentul trebuia să propună înscrisuri pentru dovedirea existentei și întinderii prejudiciului patrimonial; acordarea acestora este astfel condiționată de stabilirea faptului dacă petentul a obținut sau nu alte venituri salariale în perioada scursă de la data încetării raporturilor de serviciu, acesta nefiind îndreptățit la despăgubiri materiale decât dacă nu a obținut venituri salariale în acest interval de timp sau într-o anumită perioadă ori dacă acestea au fost mai reduce decât cuantumul drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost cadru activ al ISU Dobrogea.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.194 și urm c.proc.civ, art. 56 din legea nr. 53/2003, art. 2, 7 și urm. Din legea nr. 554/2004, art. 1169 C.civ. precum si celelalte norme indicate în actul atacat, iar în apărare au fost atașate înscrisuri (filele 32 - 37,45-55) și DVD.

Prin Notele de ședință atașate la filele 63,66,70-71, apreciază pârâtul în esență asupra caracterului neîntemeiat al cererii și asupra puterii de lucru judecat prin raportare la soluțiilor pronunțate în cauze similare.

Urmare a dispoziției instanței pârâtul a atașat înscrisurile referitoare la dosarul de personal al reclamantului, înscrisuri cu caracter de secret de serviciu.

Prin Încheierea de la termenul din 11.06.2014, instanța a dispus în sensul respingerii excepțiilor invocate de pârât prin întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele :

Reclamantul au fost încadrat la I. pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului C. în urma promovării concursului de ocupare a posturilor vacante din subunitățile de intervenție ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sesiunea august 2007.

Prin sentința penală nr. 808/18.05.2012 pronunțată de ÎCCJ - Secția Penală în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art. 170 rap. la art. 348 C.pr.pen. anularea celor 205 foi de concurs falsificate de la concursul organizat de I. pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului C. în anul 2007, între care se regăsește și cea emisă pe numele reclamantului, anularea procesului-verbal încheiat la 21.08.2007 de membrii comisiei de examen si aprobat de inspectorul sef, cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat de ISU Dobrogea în perioada 09.07._07 numai cu privire la mențiunile referitoare la cei 205 candidați ale căror lucrări au fost falsificate, anularea tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto și servant, respectiv anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate.

Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 12/24.01.2014 pronunțată de ÎCCJ.

Prin Ordinului Inspectorului Sef nr. 116/14/I/CT/28.01.2014 s-a dispus începând cu data de 28.01.2014 trecerea în rezervă a reclamantului plutonier major la Stația de Pompieri Medgidia din cadrul Grupului 1 de Intervenție C. Palas.

Actul a cărui anulare se solicită în cauza de față a fost întemeiat pe prevederile art. 7 alin.3 din HG nr. 1492/2004, art. 85 alin.1 lit. e si art. 109 alin.1 și 2 din legea nr. 80/1995, legea-cadru nr. 284/2010, OUG 103/2013, Ordinul ministrului nr. 600/2005 și nr. S/214/2011.

Ordinul a fost motivat în fapt prin raportare la prevederile deciziei penale nr. 12/24.01.2014 și sentinței penale nr. 808/18.05.2012 pronunțate de ÎCCJ, arătându-se că actul pune în aplicare prevederile constând în anularea foii de concurs falsificate de la concursul organizat de I. pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului C. în anul 2007, reclamantul fiind nominalizat în sentință, anularea procesului-verbal încheiat la 21.08.2007 de membrii comisiei de examen si aprobat de inspectorul sef, cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat de ISU Dobrogea în perioada 09.07._07 numai cu privire la mențiunile referitoare la reclamant, a cărui lucrare a fost falsificată, anularea tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto și servant numai cu privire la mențiunile referitoare la reclamant, a cărui lucrare a fost falsificată, respectiv anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate, de asemenea menționându-se că reclamantul a fost nominalizat în sentința penală nr. 808/18.05.2012.

Analizând cererea Tribunalul observă că reclamantul a parcurs procedura prealabilă stabilită de disp. art. 7 din legea 554/2004, la dosar fiind atașat punctul de vedere ar pârâtului în acest sens (filele 18-19)

Potrivit art.1 alin.1 din L.nr.554/2004- „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori printr-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în temeiul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim…”.

Art.8 alin.1 din L.nr.554/2004 modificată prevede că - „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Astfel, pentru promovarea acțiunii în contencios administrativ reclamantul trebuie să fie beneficiarul unui drept subiectiv ori să aibă un interes legitim pe care autoritatea publică pârâtă are obligația să-l respecte, cerințe impuse de art.1 din L.nr.554/2004.

Condiția vătămării unui drept ori interes recunoscut de lege este strâns legată de faptul că această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autorități publice de a rezolva o cerere a reclamantului privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea în termenul legal.

Astfel, reclamantul au fost angajat în cadrul ISU Dobrogea ca urmare a promovării concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat de ISU Dobrogea în perioada 09.07._07, iar prin sentința penală nr. 808/18.05.2012 pronunțată de ÎCCJ, documentele întocmite cu prilejul încadrării reclamantului la ISU Dobrogea au fost anulate, în temeiul dispozițiilor art. 170 rap. la art. 348 C.pr.pen, ordinul de trecere în rezervă a reclamantului fiind emis, astfel cum s-a reținut anterior în aplicarea dispozițiilor sentinței penale menționate.

Ca atare, reclamantul, chiar terț fiind față de hotărârea penală invocată, nu poate ignora cele statuate în mod definitiv de instanța penală, datorită prezumției de lucru judecat de care se bucură hotărârea menționată.

Potrivit art. 85 alin.1 lit. e din legea nr. 80/1995 ”(1)Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații(…)e)când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale.”

De asemenea dispozițiile art. art. 109 al.1 din același act normativ stabilesc în sensul că Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor aparținând Ministerului de Interne și Ministerului Justiției, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării și siguranței naționale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.

În condițiile în care ordinul contestat este motivat atât în drept cât și în fapt, aparent indicarea și a dispozițiilor legale pre-citate în preambulul actului contestat nu este de natură a contura nelegalitatea ordinului, câtă vreme aspectul anulării documentelor de încadrare a reclamantului la instituția pârâtă a fost tranșat definitiv de instanța penală.

Împrejurarea că executarea concretă a dispozițiilor sentinței penale ar fi trebuit realizată, în aprecierea reclamantului, printr-o altă procedură și nu prin trecerea în rezervă a persoanelor menționate, constituie o chestiune de oportunitate în ceea ce privește organizarea instituției pârâte asupra căreia instanța nu poate aprecia.

Nici aspectele vizând eventuala existența relativ la reclamant a unor ordine emise după data încadrării nu conturează nelegalitatea evidentă a actelor administrative, față de incidența principiului, accesorium sequitur principale (anularea actului inițial primar atrage anularea și a actului subsecvent, datorită legăturii sale cu primul), raportat la anularea de către instanța penală a documentului primordial privind încadrarea în cadrul ISU Dobrogea.

Față de considerentele ce preced instanța apreciază asupra caracterului neîntemeiat al cererii având ca obiect anulare act, situație față de care nu pot fi reținute nici capetele de cerere având ca obiect repunerea părților în situația anterioară emiterii ordinului contestat și obligarea pârâtului la plata de despăgubiri..

P. aceste considerente, cu raportare la prevederile art.1, art.2 si art.18 din L.nr.554/2004 republicată, instanța apreciază că cererea este nefondată, sens în care urmează a fi respinsă.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea privind pe reclamant M. T. D. C., cu domiciliul ales în C. ., în contradictoriu cu pârât I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ DOBROGEA AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C. . nr.110, ca nefondată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2015

PREȘEDINTE, GREFIER, C. N. D. V. S.

Red. jud.C. N. /2.ex/10.02.2015

.>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 35/2015. Tribunalul CONSTANŢA