Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 909/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 909/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2252/118/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 909/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Completul compus din:
Președinte D. R. C.
Judecător F. N.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de revizuenta – petentă S. A., CNP_, domiciliată în mun.C., ., ., ., jud. C., în contradictoriu cu intimata – organ constatator C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA – CESTRIN, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în București, . 401A, Sector 6, împotriva deciziei civile nr. 34/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța constată că s-au atașat dosarele de fond și de apel înregistrate sub nr._ .
Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Nemaifiind alte probe de administrat, cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară dezbaterile închise, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 411 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare asupra cererii de revizuire.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de revizuire de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.03.2013, sub nr._, petenta S. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA – CESTRIN, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2013 ca nelegal și netemeinic și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul, precum și anularea sancțiunii complementare a achitării tarifului de despăgubire, având în vedere achitarea acestuia.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu conține semnătura agentului constatator, și nici a unui martor asistent, nefiind aplicabilă în cauză semnătura electronică. A mai precizat petenta că procesul-verbal contestat nu face dovada îndeplinirii condițiilor menționate în art.9 alin.2 din O.G. 15/2002 prin raportare la dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la tariful de despăgubire susține petenta că ulterior săvârșirii contravenției -11.01.2013, dar anterior aplicării sancțiunii amenzii - 11.02.2013 a procedat la achitarea acestui tarif, apreciind că achitarea rovinietei în mod repetat conduce la o îmbogățire fără justă cauză a intimatei în detrimentul său.
În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, ale O.G 15/2002.
Legal citată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind nefondată și neîntemeiată, A atașat la întâmpinare documentația care a stat la baza emiterii procesului verbale de contravenție contestat, certificatul calificat și autorizația de control ale agentului constatator, planșa foto a auto cu nr._ surprins în trafic, verificat și găsit fără rovinietă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. _/26.08.2013Judecătoria C. a respins plângerea formulată, reținând următoarele:
„ Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2013, petenta S. A. a fost sancționată contravențional de către intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CESTRIN, cu amendă în cuantum de 250 lei, fiind obligată să achite și tariful de utilizare în cuantum de 28 euro, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002, în sarcina sa reținându-se că, în data de 11.01.2013, ora 14.27, vehiculul categoria A aflat în proprietatea sa, cu nr. de înmatriculare_, pe Autostrada A2 K12+450 m Glina județul Ilfov, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Analizând motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de petentă instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal instanța reține că potrivit disp. art. 17 din O.G. nr. 2/2001, mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție sunt cele privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată și din oficiu și intervine fără a fi necesară dovedirea unei vătămări a persoanei sancționate contravențional.
Or, în speță, instanța constată că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile prevăzute în art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Lipsa celorlalte mențiuni prevăzute de art. 16 alin. 1, art. 19 din O.G. nr. 2/2001, atrage nulitatea relativă a procesului-verbal. Este vorba de o nulitate relativă virtuală, întrucât nu este prevăzută de lege, neputând fi invocată decât dacă s-a pricinuit petentului o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.
În cauza de față, instanța constată că la întocmirea procesului-verbal contestat au fost respectate prevederile art. 16 alin. 1 și 7 și art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
De asemenea, consideră că lipsa unui martor asistent la întocmirea procesul-verbal contestat nu a provocat acestuia o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. În plus, având în vedere art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și Decizia nr. XXII/19.03.2007 a Î.C.C.J., instanța apreciază că, în speță, petentulei nu i s-a produs nicio vătămare deoarece a avut posibilitatea de a-și expune în fața instanței de judecată toate obiecțiunile cu privire la legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petentă, constând în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator în cadrul actului de constatare a contravenției, instanța constată că acesta este nefondată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța constată că este îndeplinită cerința semnării procesului-verbal, astfel cum reiese din procesul-verbal de contravenție, documentul fiind generat și semnat electronic de către agentul constatator, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și HG 1259/2001, astfel că dispozițiile art.19 OG 2/2001 au fost respectate.
Astfel, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ ce reprezintă reglementarea cadru a materiei contravenționale, instituie prin dispozițiile conținute de art. 16 și art. 17 o . condiții de formă care trebuie respectate de agenții constatatori cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de sancționare contravenționale, printre care se numără și semnătura agentului constatator.
Deși petentul susține că regula de drept conținută de art. 17 din OG nr. 2/2001 impune ca procesul-verbal de sancționare contravențională să conțină în mod obligatoriu semnătura olografă a agentului constatator, instanța observă că textul legal se limitează la utilizarea sintagmei „semnătură”, iar nu „semnătură olografă”.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică este aplicabilă atât contractelor, cât și actelor juridice unilaterale, inclusiv proceselor-verbale de sancționare contravențională, acte juridice unilaterale de natură administrativă - „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.
Coroborând dispozițiile conținute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și de art. 7 din Legea nr. 455/2001, instanța reține că procesele-verbale de sancționare contravențională pot fi întocmite în mod valabil în formă electronică, încorporându-li-se o semnătură electronică extinsă, nefiind absolut necesară aplicarea semnăturii olografe a agentului constatator.
Această interpretare este în acord cu însăși rațiunea care a stat la baza reglementării semnăturii electronice și a posibilității ca actele juridice să poată fi întocmite, în mod valabil, în format electronic.
Instanța reține că, în înțelesul art. 4 punctul 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronicã extinsã reprezintã acea semnãturã electronicã care îndeplinește cumulativ urmãtoarele condiții: a) este legatã în mod unic de semnatar; b) asigurã identificarea semnatarului; c) este creatã prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legatã de datele în formã electronicã, la care se raporteazã în așa fel încât orice modificare ulterioarã a acestora este identificabilã.
Mai mult, conform înscrisurilor atașate la dosar, instanța constată că persoana care a întocmit procesul-verbal contestat posedă calitatea de agent constatator, existând pe numele său o autorizație de control, acestuia fiindu-i atribuită respectiva semnătură electronică în baza unui certificat calificat, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, asigurându-se în acest mod identificarea unică a semnatarului.
În privința descrierii faptei, instanța apreciază că aceasta a fost realizată de o manieră suficientă pentru a se putea verifica în ce măsura fapta concretă reținută în sarcina persoanei sancționate este tipică raportat la norma de incriminare a faptei contravenționale.
În ceea ce privește motivul de nulitate constând în lipsa calității de reprezentant a agentului constatator, acesta este, de asemenea, nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.9 din O.G. nr.15/2002,” constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către:
a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.;
b) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.;
c) poliția rutieră, în situația când efectuează controlul existenței rovinietei valabile, fără personalul menționat la lit. a) și b);
d) personalul poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, împreună cu personalul prevăzut la lit. a).
(2) Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini”.
În cauză, contravenția a fost constată conform alineatului 2 menționat cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeau de drumuri naționale din România, agentul constatator Hriscu M. având autorizație de control nr.082 emis de C. Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. conform înscrisului de la fila 60. Prin urmare, agentul constator Hriscu M. este împuternict al CNADR.
De altfel, în teritoriu C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România are in subordine 7 Direcții Regionale de Drumuri și Poduri și anume DRDP București, DRDP C., DRDP Timișoara, DRDP Cluj, DRDP Iași, DRDP C., DRDP B. și un centru de studii tehnice rutiere si informatica - CESTRIN.
Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN este organismul tehnic al C.N.A.D.N.R., ocupându-se de înregistrarea, stocarea și procesarea datelor tehnice, prin urmare este un organism subordonat C.N.A.D.N.R. Din certificatul calificat depus de intimată instanța reține că autorizația de control pentru agentul constatator a fost emisă de către C.N.A.D.N.R. C.E.S.T.R.I.N., astfel că agentul constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție face parte din personalul împuternicit din cadrul C.N.A.D.N.R. în sensul art. 9 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 15/2002.
Nici lipsa mențiunilor privind mijlocul tehnic cu care s-a constatat contravenția nu poate fi reținută, în cuprinsul procesului verbal de contravenție menționându-se că constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002.
Art. 15 din O.G. nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, prevede că mijloacele de măsurare sunt supuse controlului legal dacă sunt destinate să realizeze măsurătorile din domeniile de interes public prevăzute la art. 3 alin. 1 din actul normativ menționat și dacă sunt cuprinse în lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului legal LO-2010 aprobată prin Ordinul nr. 48/2010 a Directorului General al BRML, în această listă oficială nefiind cuprinse și camerele foto cu ANPR (cu sistem de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare) și nici dispozitivele GPS care certifică poziția sau cele care certifică data, ora și minutul în care a fost făcută fotografia, astfel că nu există obligativitatea supunerii acestora controlului metrologic legal.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține că petenta nu a făcut dovada contrară celor constatate în procesul verbal de contravenție, respectiv că, la data de 11.01.2013, ora 14.27, deținea pentru vehiculul categoria A aflat în proprietatea sa, cu nr. de înmatriculare_, pe Autostrada A2 K12+450 m Glina județul Ilfov, rovinietă valabilă.
Față de faptul că petenta a nu a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal de contravenție, instanța reține că acesta a fost legal și temeinic întocmit, neimpunându-se anularea acestuia.
În schimb, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001” Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite .”
Potrivit art. 7 din OG 2/2001, 1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. (2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. (3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune .
De asemenea, la individualizarea sanctiunii, instanta va avea în vedere și faptul că sancțiunea juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezinta un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este necesar ca in toate cazurile să fie aplicată sanctiunea amenzii, sancțiunile juridice constituind mijloace de prevenire a savirsirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate.
În ceea ce privește nelegalitatea tarifului de despăgubire, instanța reține următoarele:
Potrivit art. II din Legea nr. 144/23.07.2012 – lege pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România – „tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar fapta pentru care petenta a fost sancționată există, acesteia i s-a dat o încadrare juridică corectă, însă sancțiunea aplicată este proporțională cu situația concretă prezentată de petentă, astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională.”.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel petenta solicitând modificarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale, pentru aceleași motive expuse prin plângerea introductivă de instanță.
Față de apelul formulat intimatul - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru aceleași motive expuse în întâmpinarea formulată în fața primei instanțe.
Nu au fost administrate probe în fața instanței de apel.
Procedând la o nouă judecată a fondului, conform art. 477 alin.1 Cod procedură civilă, Tribunalul a respins apelul ca nefundat prin decizia civilă nr. 34/19.02.2014 reținând următoarele:
„Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2013, petenta S. A. a fost sancționată contravențional de către intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CESTRIN, cu amendă în cuantum de 250 lei, fiind obligată să achite și tariful de utilizare în cuantum de 28 euro, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002, în sarcina sa reținându-se că, în data de 11.01.2013, ora 14.27, vehiculul categoria A aflat în proprietatea sa, cu nr. de înmatriculare_, pe Autostrada A2 K12+450 m Glina județul Ilfov, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 8 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 15/2002:
Art. 8
(1)Fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
(1)Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.)
(2)Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 3.
(2)Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2.
Potrivit Norme Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aprobate prin Ordin nr. 769/2010, cu modificările și completările ulterioare în vigoare la data constatării faptei:
Art. 11
(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către personalul prevăzut la art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a SIEGMCR.
(2)Personalul prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, este personalul cu atribuții de control din cadrul Autorității Rutiere Române, denumit în continuare personalul ARR.
(3)Mijloacele tehnice prevăzute la alin. (1) pot fi terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR sau dispozitive omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, care pot fi fixe sau mobile și au rolul de a identifica, în regim static sau dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat.
(4)În cazul utilizatorilor români, dacă se constată lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, personalul prevăzut la alin. (1) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.
(5)În cazul prevăzut la alin. (4), datele furnizate sunt:
a)în cazul utilizatorilor persoane fizice:
(i)numele și prenumele;
(ii)datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal;
b)în cazul utilizatorilor persoane juridice:
(i)denumirea;
(ii)sediul;
(iii)codul de înregistrare fiscală;
(iv)numărul de ordine la registrul comerțului.
(6)Procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzut la alin. (4) se poate încheia și în lipsa contravenientului.
(7)În cazul utilizatorilor străini, aplicarea sancțiunii și încheierea procesului-verbal de constatare a contravenției se efectuează de către personalul prevăzut la alin. (1), după identificarea conducătorului auto.
(8)Odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, personalul prevăzut la alin. (1) va face mențiunea în procesul-verbal de constatare a contravenției și despre contravaloarea tarifului de despăgubire calculat în funcție de tipul vehiculului, în euro și în lei, la un curs de schimb stabilit potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și despre modul de achitare a acestuia.
(9)În situația activităților comune de control desfășurate de către personalul ARR și personalul CNADNR - S.A., conform reglementărilor în vigoare, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale se efectuează de către personalul CNADNR - S.A.
(10)În cazul în care vehiculul este înregistrat cu dispozitivele omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzut la alin. (4) se poate încheia și ulterior, în lipsa contravenientului.
(11)În situația în care prin terminalele de interogare nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un anumit vehicul, agentul constatator va realiza o fotografie a vehiculului și va întocmi un proces-verbal de constatare în care să se menționeze locul, data, ora efectuării controlului, numărul de înmatriculare al vehiculului și imposibilitatea tehnică de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat și de conducătorul auto al vehiculului.
(12)În cazul prevăzut la alin. (11), la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul constatator va întocmi un proces-verbal de constatare a contravenției, în cazul în care vehiculul nu deținea rovinieta valabilă la data efectuării controlului.
(1)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a SIEGMCR.
(2)Mijloacele tehnice prevăzute la alin. (1) pot fi:
a)terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat;
b)dispozitive amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile și care au rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat.
(3)În cazul utilizatorilor români, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (2) lit. b), lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.
(4)În cazul prevăzut la alin. (3), datele furnizate sunt:
a)în cazul utilizatorilor persoane fizice:
(i)numele și prenumele;
(ii)datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal;
b)în cazul utilizatorilor persoane juridice:
(i)denumirea;
(ii)sediul;
(iii)codul de înregistrare fiscală;
(iv)numărul de ordine la registrul comerțului.
(5)Procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzut la alin. (3) se încheie ulterior, în lipsa contravenientului.
(6)În cazul utilizatorilor români sau străini, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (2) lit. a), lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției după identificarea contravenientului utilizator român sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.
(7)Procesul-verbal de constatare a contravenției, încheiat conform alin. (3) sau (6), se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese - verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(8)În situația în care prin terminalele de interogare prevăzute la alin. (2) lit. a) nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un anumit vehicul, agentul constatator va realiza o fotografie a vehiculului și va întocmi un proces-verbal de constatare în care va menționa locul, data, ora efectuării controlului, numărul de înmatriculare al vehiculului și imposibilitatea tehnică de interogare a bazei de date, proces - verbal ce va fi înaintat spre semnare și conducătorului auto al vehiculului.
(9)În cazul prevăzut la alin. (8), la reluarea conexiunii cu baza de date, în cazul în care vehiculul nu deținea rovinieta valabilă la data efectuării controlului, agentul constatator va întocmi procesul-verbal de constatare a contravenției, prin care va aplica sancțiunea.
Împrejurarea că ,în data de 11.01.2013, ora 14.27, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ a circulat pe Autostrada A2 K12+450 m Glina județul Ilfov, este dovedită cu ambele planșe depuse în fața instanței de fond, în ambele fiind înfățișat vehiculul cu nr. de înmatriculare_, înregistrat în data de 11.01.2013, în ambele planșe numărul de identificare a contravenției fiind același . Ceea ce diferă în cele două planșe este data și ora interogării sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei ( SIEGMCR), la ambele interogări realizate la date diferite rezultatul fiind același, că la data înregistrării contravenției, 11.01.2013 14:27, nr. de înmatriculare_ nu s-a regăsit în baza de date în care sunt conținute toate rovinietele valide.
În ceea ce privește necesitatea omologării mijlocului tehnic de înregistrare, potrivit Ordinului nr. 48/2010, invocat de către apelantă, se supun omologării mijloacele de măsurare, or, în cauză, mijlocul tehnic de înregistrare nu realizează nici o operațiune de măsurare.
În ceea ce privește dubla impunere și îmbogățirea fără justă cauză a intimatei prin aceea că apelanta este obligată să achite încă o dată tariful de despăgubire pentru anul 2013, Tribunalul constată că prin procesul-verbal de contravenție se impune contravenientei plata numai a amenzii contravenționale, nu și a unui tarif de despăgubire, alin. 3 al art. 8, care prevedea un astfel de tarif, fiind abrogat prin Legea nr. 144/2012.
În ceea ce privește necesitatea aplicării unei semnături olografe pe procesul-verbal de contravenție, Tribunalul reține:
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001: Art. 17. - Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Semnătura agentului constatator nu lipsește, ci este exprimata în format electronic, Procesul-verbal atacat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator A. A. M., cu certificatul nr._0301a/23.12.2010 emis de Certsign SA.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică:
Art. 4. - În înțelesul prezentei legi:
1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice;
2.înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare;
4.semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă;
5. semnatar reprezintă o persoană care deține un dispozitiv de creare a semnăturii electronice și care acționează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terț;
6. date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnături electronice;
7. dispozitiv de creare a semnăturii electronice reprezintă software și/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnăturii electronice;
8. dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice reprezintă acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;
b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;
c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;
e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;
9. date de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în formă electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verificării unei semnături electronice;
10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice reprezintă software și/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice;
11. certificat reprezintă o colecție de date în formă electronică ce atestă legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice și o persoană, confirmând identitatea acelei persoane;
12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;
13. furnizor de servicii de certificare reprezintă orice persoană, română sau străină, care eliberează certificate sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică;
14. furnizor de servicii de certificare calificată este acel furnizor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate;
15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnătura electronică sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnăturii electronice.
- CAPITOLUL II - Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică
Art. 5. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Art. 6. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.
Art. 7. - În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Art. 8. -(1) În cazul în care una dintre părți nu recunoaște înscrisul sau semnătura, instanța va dispune întotdeauna ca verificarea să se facă prin expertiză tehnică de specialitate.
(2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator să solicite certificate calificate, precum și orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat.
Art. 9. -(1) Partea care invocă înaintea instanței o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4.
(2) Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4.
Art. 10. -(1) Partea care invocă înaintea instanței un certificat calificat trebuie să probeze că furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat îndeplinește condițiile prevăzute la art. 20.
(2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a îndeplini condițiile prevăzute la art. 20.
Art. 11. -(1) Partea care invocă înaintea instanței un mecanism securizat de creare a semnăturii trebuie să probeze că acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 pct. 8.
(2) Dispozitivul securizat de generare a semnăturii, omologat în sensul prezentei legi, este prezumat a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 8.
Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”, iar art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
În acest context, instanța reține că susținerile recurentei în sensul că semnătura electronică ar fi valabilă doar în cazul înscrisurilor sub semnătură privată, raportat la art. 5 din Legea nr. 455/2001 nu sunt întemeiate. Actul normativ indicat trebuie interpretat sistematic, fără a putea face abstracție de articolele subsecvente, respectiv art. 6 și 7 din aceeași lege, unde se prevede expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune. Reținând în concordanță cu afirmațiile contestatoarei natura de act administrativ de drept public a procesului-verbal de contravenție, așadar de înscris autentic definit potrivit art. 1171 și 1173 C.civ., se reține că incidența în privința procesului-verbal de contravenție a normelor privind semnătura electronică nu îi răpesc acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.
Art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă a agentului constatator,, drept pentru care se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în condițiile art. 6 din Legea nr. 455/2001, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.
Cu privire la lipsa semnăturii vreunui martor care să ateste încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului, Tribunalul reține că este aplicabil același raționament juridic consacrat prin Decizia nr. XXII
din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite, în sensul că această omisiune nu este de natură a conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în condițiile art.17 din O.G.nr.2/2001, aceasta putând constitui numai cauze de nulitate relativă, care trebuie susținută printr-o vătămare de neînlăturat a drepturilor sau intereselor contravenientului. Or, o asemenea vătămare nu există, atâta timp cât nici recurentul-petent nu susține prezența la locul constatării faptei a vreunui martor, de declarația căruia să se folosească în combaterea situației de fapt constatate de către agentul constatator, și atâta timp cât martorul ar fi venit să ateste prin semnătură numai încheierea procesului-verbal de contravenție în lipsa contravenientului, împrejurare de fapt evidentă și necontestată.
Vătămarea constând în sancționarea contravențională nu este produsă ca urmare a lipsei unui martor care să ateste prin semnătură numai încheierea procesului-verbal de contravenție în lipsa contravenientului, ci ca urmare a propriei fapte a petentei, constând în aceea că a circulat fără rovinietă valabilă.
În ceea ce privește cererea de reindividualizare a singurei sancțiuni aplicate, aceea a amenzii contravenționale, față de împrejurarea aplicării amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de legea sancționatoare, pe care instanța de judecată o apreciază ca proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, avându-se în vedere și împrejurarea că apelanta-petentă a achiziționat rovinietă abia la data de 31.01.2013, se apreciază că nu se impune reindividualizarea acesteia.
În ceea ce privește greșita primire de către instanța de fond a excepției de tardivitate a plângerii contravenționale, neinvocată în termenul prevăzut de art. 201 alin.1 Cod procedură civilă, în condițiile în care excepția a fost respinsă această împrejurare nu poate fi de natură a conduce la o soluție de admitere a apelului și anulare a sentinței instanței de fond.”
Împotriva deciziei civile nr. 34/19.02.2014 pronunțate în dosarul nr._ a formulat cerere de revizuire petenta S. A..
A solicitat în esență să se dea eficiență deciziei nr. 6/16.02.2015 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, să se dispună anularea în tot a deciziei atacate și în consecință să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, pe motiv că nu a fost semnat olograf de organul constatator.
S-a susținut că decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție are caracter obligatoriu și nu au trecut mai mult de 3 luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.
În drept a invocat prevederile art. 509 alin. 1 pct. 11 C.proc.civ..
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire la nefondată.
Analizând cererea de revizuire a deciziei civile nr. 34/19.02.2014 pronunțate de Tribunalul C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, tribunalul reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 34/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, s-a respins apelul formulat de revizuentă împotriva sentinței civile nr._/26.08.2013Judecătoria C..
În considerente, s-au analizat apărările formulate de revizuentă cu privire la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, fiind respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia civilă nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii s-a reținut că procesele – verbale de contravenție precum cel contestat în speță, ce nu poartă semnătura olografă a agentului constatator sunt lovite de nulitate absolută.
În primul rând, trebuie reținut că la data pronunțării deciziei nr. 6/16.02.2015, cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ era soluționată în mod definitiv, iar soluția a intrat în autoritate de lucru judecat.
Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, prin care se poate retracta o hotărâre definitivă, însă având în vedere efectele acesteia, legiuitorul a prevăzut în mod strict cazurile și condițiile când este admisibilă o astfel de cale de atac.
Revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 11 potrivit cărora este admisibilă cererea de revizuire în cazul când: Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.
Prin urmare, cazul de revizuire invocat de petenta - revizuentă privește situația când Curtea Constituțională a declarat ca neconstituțională o prevedere, ulterior pronunțării unei soluții definitive în cauza în care a fost invocată respectiva excepție de neconstituționalitate.
În speța de față nu se regăsește această ipoteză, fiind vorba de o decizie pronunțată de ÎCCJ și nu de Curtea Constituțională iar extinderea cazului de la art. 509 alin. 1 pct. 11 C.proc.civ. și pentru alte tipuri de hotărâri nu este permisă față de caracterul strict și limitativ în care trebuie interpretate dispozițiile ce guvernează această cale extraordinară de atac.
Prin urmare, reținând că în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 11 C.proc.civ., tribunalul va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta – petentă S. A., CNP_, domiciliată în mun.C., ., ., ., în contradictoriu cu intimata – organ constatator C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA – CESTRIN, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în București, . 401A, Sector 6, împotriva deciziei civile nr. 34/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D.-R. C. F. N.
aflat în CO semnează
cf. art. 261 alin. 2 C.P.C.
Președinte instanță
V. C. C.
Grefier
E. N.
Red. Jud. F.N.
18.08.2015/4 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 481/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 466/2015.... → |
|---|
