Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1080/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1080/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-08-2015 în dosarul nr. 2512/118/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1080/2015
Ședința publică de la 07 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V. M.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal având ca obiect contestație act administrativ formulată de reclamanții P. D., P. G., P. C., C. E., cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat D. E., in București, ., . B, . în contradictoriu cu parata A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr 202, sector 1, București.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanți avocat D. E., conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Reprezentantul reclamanților solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar. Totodată, precizează că înțelege să renunțe la proba cu expertiză tehnică imobiliară solicitată prin cererea de chemare în judecată, apreciind că din înscrisurile depuse la dosar se poate determina valoarea terenurilor.
Instanța în raport de disp. art. 258-260 Cod pr.civ. încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, cele existente la dosar.
Instanța ia act că reclamanții înțeleg să renunțe la proba cu expertiză tehnică imobiliară apreciind că există înscrisuri cu privire la valoarea în sine a terenurilor.
Întrebat reprezentantul reclamanților precizează că nu mai are probe de solicitat sau cereri de formulat.
Nemaifiind alte probe de administrat, cereri de formulat și excepții de invocat, instanța în temeiul disp.art. 244 Cod pr.civ. constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și modificată solicită a se avea în vedere că în mod abuziv ANRP nu a acordat despăgubiri și pentru suprafața de 9000 m 2 teren extravilan și 1000m 2 teren intravilan. Totodată precizează că din actul de vânzare cumpărare rezultă clar că a rămas în Bulgaria o suprafață de 3000 m2 loc de casă.
Reprezentantul reclamanților precizează că aceștia au avut în Bulgaria două locuri de casă unul de 3000 m 2 ( fila 177) și unul de 2048 m2 (fila 173) și două imobile .Conform dispozițiilor legale ANRP trebuia să ia în calcul și să evalueze suprafața de 1000 m 2 .
Totodată, precizează că ANRP trebuie să acorde despăgubiri și pentru suprafața de 9000 m2 teren extravilan.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra prezentei cereri.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii în contencios administrativ de față constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr_ , reclamanții P. D., P. G., P. C. și C. E. au formulat contestatie împotriva Deciziei nr 78/03.03.2015 emisa de către A. Națională de Restituirea a Proprietăților pentru aplicarea Legii 9/1998.
In motivare se arata ca, urmare a pronunțării a doua decizii judecătorești de către Curtea de Apel C., ANRP –ul înțelege să emită decizia nr 78/3.03.2015, decizie ce are la bază o evaluare incorectă a bunurilor rămase de pe urma autorului P. P. .
De altfel, bunurile rămase de pe urma autorului P. P. si demonstrate cu inscrisuri sunt următoarele: o casa cumpărată, compusă din doua camere si o sala, construită din piatră si chirpici, acoperită cu tigla, magazie, sopron și grajd din chirpici acoperite cu olana, paierie din nuile acoperite cu stuf ; o curte apartinand acestui imobil în suprafata de 3000 mp ; teren neproductiv si fâneata de 2048 mp ; 24 pomi fructiferi ; 10 ha teren arabil dobandit prin colonizare ; 10000mp dobânditi prin cumpărare ; recolta de pe 4 ha de porumb, bumbac – 30 arii, 1 ha – floarea soarelui .
Urmeaza a observa ca parata ANRP prin decizia emisa si contestata prin prezenta actiune – nu a avut în vedere toate aceste bunuri ce au fost pe deplin dovedite, respectiv: pentru suprafata de 1000 mp aferentă casei de locuit, exista dovada inscisa in actul de vanzare ; pentru suprafata de_ mp teren arabil dobandit prin cumpărare si abandonat exista dovada inscrierii in Situatia de avere imobiliara rurala ; pentru suprafata de 2048 mp teren neproductiv si faneata – exista dovada inscrierii acesteia in Situatia de avere imobiliara rurala.
Apreciază că modalitatea îmbrățișată de ANRP de despăgubire încalcă orice dispoziție legală în materie de despagubire în principiu prin înlăturarea și neevaluarea unor bunuri pentru care s –a făcut dovada dreptului de proprietate .
În dovedire: înscrisuri (f 8- 13, f 18 – 25).
În temeiul art 201 alin 1 cu ref la art 205 C proc civ, parata A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților a formulat si depus întâmpinare ( f 29 ) solicitand respingerea actiunii .
Se arata ca față de solicitarea reclamanților se impun a fi facute următoarele precizări:
La emiterea actului administrativ a cărui anulare se solicita au fost avute în vedere dispozițiile imperative prevazute de art 3 din Legea 9/1998, potrivit cărora: in cazul în care anterior, cei îndreptățiti au fost despăgubiți partial, în bani sau în natura, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării Tratatului, aceștia au dreptul la compensație, proporțional, pentru prejudiciul rămas neacoperit, în limitele stabilite la art 2”
Urmare a analizării Situației de Avere imobiliară rurala încheiată de către Comisia mixta româno – bulgara în data de 16.12.1941, depusă la dosarul constituit de către reclamanți în temeiul Legii nr 9/1998, s –a constatat ca autorul P. P. a abandonat în Cadrilater – 10 ha teren arabil agricol, un imobil cu doua camere, dependinte și anexe, 2 terenuri intravilane de 2048 mp si teren intravilan fără a fi menționată suprafata lui ; 4 ha porumb si 1 ha floarea soarelui, 0,30 ha bumbac si 24 pomi fructiferi .
Sub aspectul dovezii indubitabile a bunurilor abandonate in Cadrilater, Situatia de avere rurala imobiliară semnata si verificata de către Comisia Mixtă bulgaro – româna este singurul document elocvent pentru dovedirea bunurilor abandonate – aceasta fiind instituită în scopul inventarierii bunurilor imobile ce se abandonau la momentul cedării Cadrilaterului, așa cum se prevede și în acordul privitor la schimbul de populație româno – bulgara potrivit cărora „ comisia mixtă va întocmi o situație a bunurilor specificate în art X pct 2 si 3 apartinand interesatului . „
In acest context, la revenirea pe teritoriul României, potrivit contractului de vânzare – cumpărare de recolonizare încheiat între autor si statul roman în anul 1948, rezultă ca acesta a fost despăgubit de către statul român, primind compensații în natura, constand în: 10 ha teren agricol, un imobil – casa compusă din 4 camere, anexe si dependinte, precum și 1000 mp teren intravilan .
De asemenea, autorului i –a fost reconstituit dreptul de proprietate in temeiul Legii 18/1991 pentru suprafata de 10 ha teren agricol în ., fapt dovedit de Titlu de proprietate .
In ceea ce privește diminuarea compensațiilor banesti cu suma de 229.195,97 lei față de hotărâre, se arată că:
ANRP – ul la emiterea deciziei contestata a avut in vedere dispozițiile imperative ale art 12 alin 2 din HG 753/1998 coroborate cu dispoz art 18 lit b din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructie, potrivit cărora terenurile aferente locuintelor, respectiv terenul de sub constructie și curtea, se limitează în localitățile rurale, pană la 1000 mp până la o locuință .
Având în vedere prevederile legale mai sus enunțate, precum si faptul că în Situația de avere imobiliară a Comisiei Mixte româno – bulgare suprafața terenului aferent casei abandonate in Bulgaria nu este menționată, ANRP a calculat în mod corect suprafata acestuia ca fiind 115 mp reprezentând totalul terenului de sub constructii ( casa + anexe gospodărești ) în loc de 1000 mp .
Astfel, a fost diminuata valoarea compensatiilor cu suma de 229.195,97 lei reprezentand contravaloarea pentru suprafata de 885 mp teren intravilan evaluat în plus ca teren aferent casei abandonate in Bulgaria ,potrivit Raportului Tehnic de Evaluare .
In ceea ce priveste solicitarea reclamantilor la acordarea cheltuielilor de judecata, apreciaza parata ca, CEDO a statuat ca partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în masura în care constată realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil .
Exista doua raporturi conexe: raportul juridic civil dintre părțile contractului de asistență juridică( client/avocat ) și raportul juridic de drept procesual civil dintre părți . Art 451 alin 2 c proc civ reglementeaza posibilitatea diminuarii cheltuielilor, ori de câte ori judecătorul constată motivat ca acestea sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat .
Cu toate acestea, raportul juridic dintre avocat si clientul său nu este stânjenit în nici un fel, deoarece activitatea instantei se limiteaza doar la reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de judecata si nu a onorariului propriu – zis . C. de asistență juridică se menține în integralitate, clientul plătind avocatului onorariul convenit .
In drept, art 205 – 208 c proc civ, Legea 9/1998, HG 753/1998 cu modif si completarile ulterioare, HG 1277/2007, cedo – art 1 .
În dovedire :înscrisuri ( f 32 – 179) .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Reclamanții au solicitat acordarea compensațiilor cuvenite în temeiul Legii nr.9/1998, parcurgand mai multe etape prin care le –a fost respinsa solicitarea ca urmare a aprecierii unilaterale a neindeplinirii conditiilor privind dreptul la acordarea acestor compensatii.
Astfel, aceste situatii au fost transate definitiv si irevocabil de către instantele judecătorești prin pronuntarea urmatoarelor hotarari:
Prin sentinta civila nr 731/10.06.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta – Sectia de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr_ , definitiva si irevocabilă prin decizia civilă nr 902/CA/06.12.2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanta, s –a dispus anularea deciziei nr 2525/09.12.2008 emisa de ANRP.
Prin sentinta civilă nr 3780/19.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr_, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr 419/CA/04.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanta, s –a dispus anularea deciziei nr 1181/29.11.2011 emisa de ANRP si hotararea nr 3111/03.02.2005 emisa de Comisia de Aplicare a Legii 9/1998 Bucuresti .
In acest context, Prin Decizia nr 1110/20.12.2013, ANRP pune in aplicare hotararea judecătoreasca mai sus amintita si transmite dosarul Comisiei Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii 9/1998, ce emite la randu – i Hotararea nr 4621/22.07.2014 ( f 52 ) prin care se statueaza in art 2 valoarea compensatiilor acordate la suma de 266.211 lei, compusa din 1304,04 lei pentru 0,1048 ha reprezentand diferenta dintre terenul agricol abandonat în cadrilater si terenul agricol primit in compensare în centrul de recolonizare ; 4032,00 lei pentru 4 ha porumb, 1146,39 lei pentru 1 ha floarea soarelui ; 427,61 lei pentru 0,30 ha bumbac ; 16.656 lei pentru 24 pomi fructiferi ; 242.644, 96 lei reprezentand diferenta de valoare dintre imobilul abandonat si imobilul primit in compensare .
Prin Decizia nr.78/03.03.2013, ANRP- ul dispune validarea în parte a Hotărârii nr. 4621/22.07.2014 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr 9/1998 din cadrul Institutiei Prefectului Municipiului București, acordandu – se un cuantum al despagubirilor de doar 36.907,69 lei actualizate conf art 10 alin 5 din Legea 164/2014, retinandu – se ca si motiv faptul că: „ În Raportul tehnic de evaluare, suprafata terenului aferent casei abandonate in Bulgaria luata în calcul la evaluare a fost de 1000 mp, însă conform dispozitiilor art 12 alin 2 din HG 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 9/1998 privind acordarea de compensatii cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria coroborat cu art 18 lit b din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, terenurile aferente locuintelor, respectiv terenul de sub constructie si curtea se limiteaza în localitatile rurale până la 1000 mp pentru o locuinta . Avand in vedere prevederile legale mai sus enunțate, suprafata terenului aferent casei abandonate in Bulgaria trebuia calculata ca fiind 115 mp, reprezentand totalul terenului de sub constructie ( casa + anexe gospodaresti ) in loc de 1000 mp… Astfel valoarea compensatiilor se va diminua cu suma de 229.195,97 lei . „
Analizand decizia data de parata cu privire la valoarea compensatiilor ce vor fi acordate beneficiarilor legii 9/1998 prin prisma celor retinute ca si argumentatie a deciziei luate, coroborarea acesteia cu dovada scriptica a bunurilor abandonate pe teritoriul statului B. si a bunurilor obtinute pe teritoriul statului R. la momentul recolonizarii, Tribunalul retine ca argumentatia avuta in vedere de catre parata nu numai ca este una de natura a incetini ritmul acordarii despagubirilor celor indreptatiti la adevarata lor valoare, ci este și una care prin artificii speculative cu dispozitii din legi ce nu isi au aplicarea duce la aceeasi concluzie, aceea a infranarii cuantumului despagubirilor acordate pe drept celor indreptatiti la adevarata lor valoare .
Astfel, din analiza inscrisurilor depuse de reclamanti la dosarul privind acordarea acestor despagubiri, se va retine ca:
Potrivit declaratiunii facute de autorul reclamantilor P. P. la data de 10.09.1940 ( la momentul aplicarii efectelor Tratatului ) /( f 153) se retine ca acesta a declarat teren arabil 10 ha, gradini - 10 arii si casa, curte, dependinte - 80 arii .
Potrivit Situatiei privind averea imobiliara a numitului P. P. se retin ca si bunuri imobile abandonate in Cadrilater, următoarele: 10 ha teren arabil, constructie si dependinte, precum si un teren ca loc de casa in suprafata de 2048 mp, 4 ha porumb, 30 arii bumbac, 1 ha floarea soarelui ( f 151, 152) .
Din actul de vanzare – cumparare a imobilului lasat in Cadrilater rezulta fara putinta de tagada ca P. P. a dobandit dreptul de proprietate asupra unui imobil casa de locuit compus din doua camere si dependinte, dar si curtea in suprafata de 3 decare (3000 mp ) .( f 155).
Din contractul de vanzare – cumparare incheiat la data de 17.01.1949 cu Statul român ( f 40 ) rezulta ca acestuia i –a fost acordat dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri imobile: suprafata de 10 ha teren arabil situat pe raza Loc C., jud Tulcea si un imobil compus din 4 camere si dependinte impreuna cu un teren in suprafata de 1000 mp situat pe raza aceleiasi localitati .
Din Titlul de proprietare nr_/10.03.1995 emis in baza Legii 18/1991 rezulta ca defunctului P. P. i –a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 9.9106 ha teren arabil, vii si pentru suprfata de 267 arii arabil intravilan si 527 arii curti constructii, rezultand un total de 10 ha teren acordat .
Din raportul tehnic de evaluare a bunurilor lasate de autor in Cadrilater si implicit a bunurilor date de Statul roman in compensare ( f 53 ) rezulta ca modalitatea de realizare a evaluarii a fost una corecta, avandu – se in vedere coroborarea dintre documentele justificative ale bunurilor pentru care nu s –a realizat compensarea si statuate prin Hotararea nr 4621/22.07.2014 si pentru care in situatia incorectitudinii celor inserate in cuprinsul acesteia nu s –a facut dovada de către reclamanti a contestarii sale in conf cu dispozitiile art 7 alin 2 din Legea 9/1998 .
Astfel, in ceea ce priveste terenul aferent imobilului se va aprecia ca nu poate fi doar in suprafata de 115 mp, arata timp cat actul de vanzare – cumparare releva o suprafata de 3000 mp .
In acest context, evaluarea terenului aferent imobilului nu poate fi limitata la suprafata de 115 mp, apreciindu – se ca nu exista o dovada concreta a terenului aferent imobilului, cum nu poate fi retinut ca fiind aplicabile in cauza de față dispozitiile art 18 lit d din Legea 50 /1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de contructii, dispozitii ce vorbesc de concesionarea unor terenuri din domeniul privat al localitatii .
Astfel, urmare a aplicarii legale a dispozitiilor art 3 din Legea 9/1998, reclamantii aveau dreptul la calcularea compensatiilor banesti pentru diferenta de teren aferenta imobilului lasat in Cadrilater si diferenta de teren aferenta casei acordate de Statul roman in loc C., diferenta ce se circumscrie doar situatiei retinute in Hotararea nr 4261/2014 si nu si altor aspecte necontestate la momentul emiterii acesteia .
In ceea ce priveste sustinerea reclamantilor privind neacordarea despagubirilor pentru suprafata de 9 ha teren arabil extravilan si implicit a suprafetei de 2000 mp teren intravilan, Tribunalul va retine ca acesta sustinere este nelegala, motivat de faptul ca:
Prin recolonizare autorului reclamantilor, asa cum s –a consemnat mai sus in considerente, Statul R. i –a acordat dreptul de proprietate asupra suprafetei de 10 ha teren arabil extravilan si asupra unui imobil casa de locuit impreuna cu suprafata de 1000 mp aferent acestuia . Prin urmare, in acest caz devin aplicabile dispozitiile art 3 din Legea 9/1998 privind diminuarea despabugirilor la care acestia ar fi fost indreptatiti pentru bunurile lasate in Cadrilater si bunurile date de statul roman, situatie corect realizata de parata, dar partial sub aspectul terenului intravilan aferent imobilului din Bulgaria .
In acest context, parata avea obligatia de a evalua diferenta de suprafata ramasa in vederea evaluarii - diferenta evaluata doar partial, respectiv 1000 mp din cei 2048 mp, fara insa a se avea in vedere si evaluarea suprafetei de 3000 mp si implicit a suprafetei 90 arii ( 9000 mp intravilan) din care 10 arii gradini si 80 arii – curti, pentru care acestia nu au contestat Hotararea de stabilire a cuantumului despagubirilor emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii 9/1998 .
Prin atitudinea manifestata de A. N. pentru Restituirea Proprietatilor in ceea ce priveste validarea hotararii privind acordarea despagubirilor ce se cuvine reclamantilor se aduce o atingere nu numai principiilor enuntate de art 6 CEDO dar si dispozitiilor art 1 protocolul 1 Cedo, refuzandu – se practic acordarea acestor despagubiri sau intarzierea acordarii acestora . si imposibil de apreciat ca si consecinta a trecerii timpului si devalorizarii materiale .
In ceea ce priveste cererea reclamantilor privind acordarea cheltuielilor de judecata, Tribunalul retine ca reclamantii si –au exprimat pozitia de a fi recuperate pe cale separata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulata de reclamanții P. D., P. G., P. C., C. E., cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat D. E., in București, ., . B, ., sector 6 în contradictoriu cu parata A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr 202, sector 1, București .
Dispune anularea Deciziei nr 78 /03.03.2015 emisa de A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților .
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.08.2015 .
PREȘEDINTE Ptr. GREFIER
L. V. M. E. N.
aflată în C.O., conf.disp.art.
426 alin.4 Cod proc.civ.
Semnează GREFIER SEF,
I. V.
Red.jud. L.V.M.
4 ex./21.08.2015/7 ex.
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 728/2015.... | Pretentii. Hotărâre din 29-09-2015, Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
