Pretentii. Hotărâre din 29-09-2015, Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 30228/212/2014*
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
INCHEIEREA NR. 802
Ședința publică din 29 septembrie 2015
PREȘEDINTE: A. L.
JUDECĂTOR: F. M.
GREFIER: A. – M. G.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul-reclamant S. M. - ., .. 2, județ C. împotriva sentinței civile nr. 5277/08.05.2015 și împotriva sentinței civile nr. 6636/05.06.2015, ambele pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. AGIGEA, P. C. AGIGEA C. M., S. C. AGIGEA M. A., toți cu sediul în Agigea, ., J. C., cererea de chemare în judecată având ca obiect „acordare daune interese”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul – reclamant, prin avocat D. I. F., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații - pârâți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, cf. art. 153 și urm. C.pr.civ., că s-a consemnat o taxă judiciară de timbru de 20 lei, după care,
Instanța, din oficiu, raportat la natura creanței, pune în discuție excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă.
Apelantul – reclamant, prin avocat, consideră că Secția de C. administrativ si fiscal urmează a soluționa prezentul apel.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă.
TRIBUNALUL
Asupra necompetenței funcționale:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 23.09.2014, sub număr dosar_, reclamantul S. M. a solicitat obligarea pârâților C. L. Agigea, P. C. Agigea și S. C. Agigea la: - plata sumei de 1002 lei, reprezentând drepturi financiare menționate în Decizia Civilă nr. 205/CA din 20.02.2014; - plata daunelor moratorii în cuantum de 100 lei/ zi de întârziere, pentru neexecutarea cu rea-credință, la timp, a obligației;- plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că, prin Decizia Civilă nr. 205/CA din 20.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 5647/ 118/ 2013, pârâții au fost obligați să plătească lui S. M. drepturi financiare în valoare de 1002 lei, însă nu și-au îndeplinit această obligație nici după ce au fost notificați în acest sens.
Apreciază reclamantul că a fost prejudiciat prin atitudinea culpabilă a pârâților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1349, art. 1350 și art. 1530 din Codul civil, iar în susținere au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.
Pârâții C. L. Agigea și P. C. Agigea au formulat întâmpinare (f. 30-31), prin care au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, față de temeiurile juridice indicate de reclamant și care nu sunt compatibile cu petitul cererii introductive.
Pe fondul cauzei, au solicitat pârâții a se respinge cererea, ca nefondată, susținând că nu se poate dispune, în mod legal, în sensul dorit de reclamant.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă, iar în susținere au fost depuse înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 5277/08.05.2015, Judecătoria C. a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul S. M. – CNP_, domiciliat în sat L., ..2, jud. C., în contradictoriu cu pârâții C. L. Agigea, P. C. Agigea și S. C. Agigea, toți cu sediul în comuna Agigea, ., jud. C..
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.05.2015, reclamantul S. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. L. Agigea, P. C. Agigea și S. C. Agigea, completare a sentinței civile nr. 5277/2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că, prin hotărârea judecătorească a cărei completare se cere, instanța a omis a se pronunța cu privire la conexarea dosarului civil nr. 5647/ 118/ 2013 al Tribunalului C..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 444 din Codul de procedură civilă.
Reprezentantul convențional al pârâților a solicitat, prin concluziile orale, respingerea cererii, arătând că, în cursul procesului, nu s-a formulat nicio cerere de conexare, iar o asemenea măsură nici nu ar fi putut fi dispusă, potrivit dispozițiilor art. 139 din Codul de procedură civilă, întrucât dosarul tribunalului a fost soluționat cu 2 ani în urmă.
Prin sentința civilă nr. 6636/05.06.2015, Judecătoria C. a respins, ca neîntemeiată, cererea de completare a hotărârii formulată de către reclamantul S. M. – CNP_, domiciliat în sat L., ..2, jud. C., în contradictoriu cu pârâții C. L. Agigea, P. C. Agigea și S. C. Agigea, toți cu sediul în comuna Agigea, ., jud. C..
Împotriva acestor sentințe a declarat apel apelantul-reclamant, invocând motive de nelegalitate.
Instanța, din oficiu, raportat la natura juridică a creanței, a invocat excepția necompetenței funcționale a secției I civilă a Tribunalului C., reținând următoarele:
Instanța de fond a fost investită o cerere de obligare a pârâtului la plata unei creanțe izvorând din decizia civilă nr. 205/ CA/20.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal
Deși creanța a fost stabilită printr-o hotărîre judecătorească, apelantul- reclamant solicită obligarea pîrîților la plata aceleași sume ce a fost stabilită în sarcina lor. Or, odată definitivă hotărîrea prin care pîrîții au fost obligați la plata sumei de 1002 lei, problema este una de executare a hotărîrii.
Executarea silită este ultima parte a procesului, care începe odată cu cererea de chemare în judecată și se termină în momentul în care hotărârea dată în cauză a fost executată. Deși distinctă de faza judecății, executarea silită este parte integranta a procesului, jurisprudența națională și cea europeană pronunțându-se în mod constant în acest sens.
Astfel, privită ca parte integrantă a procesului civil, executării silite nu îi este străină calificarea juridică din perspectiva regulilor de drept substanțial care guvernează judecata propriu-zisă. E. executarii silite se produc prin realizarea efectivă a dreptului subiectiv încălcat în raportul de drept material existent între părți.
Raportului juridic de drept material stabilit între părțile în cauză îi sunt aplicabile normele juridice de drept contencios administrativ și fiscal. Așa fiind, natura contencios fiscală a executării silite se deduce din natura raportului juridic obligațional devenit litigios, deoarece, așa cum am arătat în precedent, procesul de judecată trebuie privit în ansamblu, ca având două faze: una judiciară și una execuțională, care nu pot primi calificări deosebite sub aspectul naturii juridice.
Pentru argumentele arătate, faza procesuală a executării nu poate avea decât calificarea juridică a fazei judiciare, respectiv aceea de contencios administrativ și fiscal.
Cât privește cel de-al doilea aspect, competența funcțională a secției I civilă în calea de atac, se reține că acest tip de competență se stabilește după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei categorii de instanțe și se raportează la criteriul specializării instanței, mergând până la specializarea completului de judecată.
În calea de atac, natura juridică a litigiului de fond determină instanța competentă funcțional în soluționarea acestuia. În acest sens se exprimă, într-o chestiune similiară referitoare la natura comercială a cauzei, și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia pronunțată în recurs în interesul legii nr.XV/15.02.2007, statuând că: ,,în considerarea principiului specializării, este firesc ca, atunci când contestația la executare propriu-zisă sau contestația la titlu vizează un titlu emis în materie comercială, acestea să se îndrepte la secția comercială - dacă aceasta există - a instanței competente; sub acest aspect, nu poate fi primit punctul de vedere exprimat în unele hotărâri, conform căruia, atunci când este vorba despre o contestație la executare propriu-zisă, natura litigiului rămâne fără relevanță; aceasta, cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca, într-o atare contestație, să se invoce și apărări de fond, a căror natură comercială să fie indiscutabilă’’ .
Potrivit disp.art.2 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, „În cadrul curților de apel și al tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii”.
Prin Hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr.654/31.08.2011, art.6, s-a dispus reorganizarea, prin divizare, începând cu data de 1.10.2011, a secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului C. în secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal. Hotărârea a avut la bază disp. art.225 alin.1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil.
În consecință, competența funcțională de soluționare a prezentului apel revine secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă.
Declină competența de soluționare a apelului către secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului C., apelul declarat de apelantul-reclamant S. M. - ., .. 2, județ C. împotriva sentinței civile nr. 5277/08.05.2015 și împotriva sentinței civile nr. 6636/05.06.2015, ambele pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. AGIGEA, P. C. AGIGEA C. M., S. C. AGIGEA M. A., toți cu sediul în Agigea, ., J. C.,
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
A. L. F. M. A. – M. G.
Red. fond G. M./tehnored. gref./ 01.10.2015/ 2 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1080/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 389/2015.... → |
|---|
