Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 989/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 989/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 2546/118/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 989
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.06.2015
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. – V. M.
GREFIER: A. G.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamanta INSTITUTIA P. – JUDETUL CONSTANTA, reprezentata prin Prefect, cu sediul in mun Constanta, ., jud Constanta în contradictoriu cu pârâtul P. ORAȘULUI BĂNEASA, cu sediul in oras Băneasa, ., jud Constanta, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru reclamantă consilier juridic R. F., în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă.
În referatul cauzei grefierul de ședință, evidențiind părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 260 cu referire la art. 258 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța având în vedere dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă și poziția procesuală a reprezentantului reclamantei, în sensul că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat,deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamanta prin apărător solicită admiterea acțiunii, anularea Dispozitiei nr 197/29.09.2014 emisa de P. Orasului Băneasa pentru motivele invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Precizează că, primul motiv de nelegalitate este acelea al lipsei publicității dispoziției respective, pe care o apreciază ca fiind un act administrativ cu caracter normativ, ci nu nominal/individual, pentru că se referă la mai multe documente care pot fi considerate informații clasificate din cadrul unității administrativ teritoriale Băneasa. Conform art.3 din Legea 52/2003 era necesar să fie publicată/afișată la avizier sau pe site-ul intituției care este funcțional. Un alt aspect de nelegalitate este acela că prin această dispoziție se obstrucționează accesul aleșilor locali la informațiile de care au nevoie pentru desfășurarea activității, fapt care a fost constatat în urma unui control efectuat la sediul Primăriei Orașului Băneasa ca urmare a unei sesizări adresate unui senator. Un alt motiv de nelegalitate este legat de faptul că în conformitate cu art.10 și 13 din H.G 611/2008 privind activitatea desfășurată de funcționarii publici, era necesar ca să existe invocat în preambul și să fie completate fișele posturilor fucționarilor care trebuie să gestioneze informații clasificate, cu mențiunile necesare referitoare la restricționarea accesului anumitor persoane sau anumitor documente de la publicitate. Un alt aspect este legat de articolele invocate în preambulul dispoziției, respectiv la art. 29 de unde rezultă că era necesar să fie desemant un funcționar de securitate, care trebuia să fie viceprimarul, și nu funcționarul public din cadrul compartimentului de protecție civilă. Un ultim aspect este dat de faptul că în cuprinsul dispoziției, este invocată o prevedere la punctul 44, conform căreia sunt exceptate de la accesul public contractele pe care le încheie unitatea administrativ teritorială ,încălcându-se astfel prevederile art. 11 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice.
Față de dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra prezentei cereri.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr_ , reclamanta INSTITUȚIA P. – JUDEȚUL CONSTANTA , reprezentată prin Prefect a solicitat în contradictoriu cu paratul P. ORAȘULUI BĂNEASA, ca in baua probelor administrate să se dispuna ANULAREA DISPOZITIEI NR 197/29.09.2014 .
In motivare se arata ca, prin adresa Secretarului Orașului Băneasa nr 8864/23.10.2014, înregistrată la Instituția P. – Județul Constanta cu nr_/27.10.2014 au fost înaintate dispozițiile Primarului Orasului Băneasa de la nr 197/29.09.2014 la nr 200/15.10.2014 .
Analizand legalitatea actelor administrative emise, în temeiul art 19 alin 1 lit a si e din Legea 340/2004 privind prefectul și instituția P. s –a constatat că Dispoziția nr 197/29.09.2014 privind aprobarea regulilor și normelor proprii de protecție a informațiilor clasificate și de stabilire a persoanelor responsabile în acest domeniu a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale în materie .
În privința motivelor de nelegalitate ale actului administrativ a cărui anulare se solicita, se arata că:
- având în vedere caracterul normativ al dispoziției aceasta nu a fost adusă la cunoștinta publică, prin publicare pe site – ul instituției sau afișare la avizierul Primariei încălcându – se prev art 68, 48 alin 2 si art49 alin 2 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modif și completările ulterioare, corob cu art 3 lit a si art4 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicata, cu modif și completările ulterioare .
În urma controlului efectuat în cursul lunii martie 2015 la sediul Primăriei Orașului Băneasa s –a constatat ca dispozitia mai sus contestata a fost adusă doar la cunostința salariaților, la data de 1.10.2014, conform registrului intern de evidența a documentelor predate salariaților din cadrul Primariei .
- Deși, Dispozitia nu a fost adusă la cunostinta publica, prevederile ei au fost invocate pentru a obstrucționa accesul consilierilor locali la documentele primariei si a împiedica, în acest mod, exercitarea atribuțiilor acestora în calitate de aleși locali, încălcând, astfel, prevederile art 51 din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, cu modif și completările ulterioare.
Și acest aspect s-a confirmat urmare a verificarilor efectuate .
Ținând cont de faptul că prin Dispoziția contestata au fost stabilite atribuții noi în sarcina funcționarilor din cadrul Primariei Orașului Băneasa, de importanta deosebita, având în vedere că se referă la informații clasificate, astfel cum au fost stabilite de către primar, apreciaza ca în preambulul actului administrativ ar fi trebuit să se regăseasca prevederile referitoare la actualizarea fișelor posturilor funcționarilor care gestionează informatiile clasificate, lipsa acestui temei juridic incalcand prevederile art 10 si art 13 din HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare .
- Cu toate că aparent, dispoziția contestată îndeplinește condițiile de formă, prin menționarea în cuprinsul avizului de legalitate al secretarului UAT a prev art 29 alin 2 si alin 4 si ale art 31 din HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate din România, cu modif si completările ulterioare, în fond, aceste articole nu sunt cuprinse in temeiurile juridice care fundamenteaza emiterea dispozitiei, facilitand nelegalitatea ei .
Astfel, pentru gestionarea informațiilor clasificate sunt desemnați doi funcționari de securitate, unul pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și unul pentru Primaria Orașului Băneasa, în persoana domnului. S. I., funcționar public în cadrul Compartimentului de Apărare Civilă, încălcand prev art 29 din HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale art 57 alin 1 si 2 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare .
Aceste norme menționează necesitatea existenței unui funcționar de securitate, în condițiile în care unitatea deținătoare de informații clasificate deține un volum redus de astfel de informații, iar funcționarul de securitate trebuie să fie un adjunct al conducătorului, în speta de față, viceprimarul .
- În cuprinsul anexei la Dispozitie, la pct 44 din Normele privind protecția informațiilor clasificate, se menționează la poz 20 că sunt exceptate de la comunicare „ contractele încheiate de Primăria Orașului Băneasa, cu persoane fizice si juridice, emise de Biroul de achiziții publice, încălcând, astfel, obligativitatea punerii lor la dispoziția persoanelor fizice sau juridice interesate, conform prev art 11 ind 1 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare .
În drept, art 68, 48 alin 2, 49 alin 2, art 51 si 57 alin 1 si 2 din Legea 215/2001, art 3 lit a si art 4 LG 52/2003, art 10 si 13 HG 611/2008, art 29 alin 2 si alin 4, art 31 HG 585/2002, art 11 ind 1 din Lg 544/2004, art 3 alin 3 cu ref la alin 1 teza finala din Legea 554/2004 .
În dovedire: înscrisuri ( f 11- 139) .
În temeiul art 201 alin 2 cu ref la art 205 c proc civ, pârâtul a formulat și depus întampinare ( f 142 ) solicitând respingerea acțiunii ca nefondată .
În fapt și prin raportare la cele invederate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată se atată următoarele:
În ceea ce privește neaducerea la cunostinta opiniei publice a dispozitiei contestate, apreciază că în mod eronat reclamanta își întemeiază susținerile pe dispozitiile art 68 din Legea 215/2001 .
În aceste context, se arată că se impune a se observa ca această dispoziție este una nominală în baza cărora se aproba normele proprii privind protecția informațiilor clasificate .
Această dispozitie a fost adusă la cunostintă persoanelor interesate / factorilor interesați, așa cum prevăd dispozitiile art 68 alin 1 teaza 2 din Legea 215/2001 .
În ceea ce privește neaducerea la cunostinta publică în vederea obstrucționării accesului consilierilor la documentele Primariei, apreciaza acesta ca reclamanta își depășește atribuțiile cu care a fost investită, nefiind un aspect de nelegalitate a actului administrativ emis .
De altfel, aparatul administrativ al UAT Băneasa niciodată nu a îngrădit accesul consilierilor locali, persoanelor interesate la actele administrative emise, toate acestea fiind posibile doar cu respectarea dispozițiilor legale .
În ceea ce privește nelegalitatea dispozitiei emise ca urmare a lipsei temeiurilor juridice care fundamentează emiterea actului administrativ, se apreciază că aceasta apărare este contrazisă de însăși preambulului actului administrativ, aspect ce dovedește că P. Orașului Băneasa a emis o dispoziție legală si temeinică .
Apreciază că restul motivelor invocate de reclamantă sunt nefondate, intrucat aceasta incearca fără niciun fundament juridic să arate instanței faptul că autoritatile locale ar „ ascunde „ o . documente față de consilierii locali sau alte parti, aspect nefondat si nedovedit .
În dovedire: înscrisuri .
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma aspectelor de nelegalitate invocate de reclamantă în susținerea cererii de anulare a Dispoziției nr 197 /29.09.2014, Tribunalul reține următoarele:
Prin Dispoziția privind aprobarea regulilor și normelor proprii de protecție a informațiilor clasificate și de stabilire a persoanelor responsabile în acest domeniu nr 197/29.09.2014, P. Orașului Băneasa în conformitate cu dispozitiile art 1, art 3 – 5, art 15 din HG 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, prev art 2 din HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modif si completările ulterioare, prev art 1 lit a, b, c si d, art4 alin 1 si 4, art 7 – 10, art 17, art 24, art 33 din Anexa nr 1 la HG 585/2002, prev HG 1194/1996 referitoare la atribuțiile Agenților economici, instituțiilor publice și autorităților administrației publice privind recrutarea, încorporarea și evidența militara ;prev art 11 C proc fisc, cu modif și completările ; prev art 11.1 din HG 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a C.proc fisc, prev art 1-5, art 15 lit e, art 22 alin 1, art 24 alin 5, art 31 – 33, art 36, art 37, art 39 alin 1, art 41 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modif și completările ulterioare, prev art 12- 14 din Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modif și completările ulterioare ; prev art 61, 62 lit a,c si h din legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă cu modif și complet ulterioare, prev art 21 si 22 din Legea 16/1996 privind modif și complet ulterioare, prev art 17 alin 5 ,art 20 alin 2 lit d, art 26 alin 1 si 2, art 40 alin 1 lit i, art 158 alin 1 si 2 din Legea 52/2003 ,cu modif si complet ulterioare ,a aprobat normele proprii privind protecția informațiilor clasificate conf anexei ,care face parte integranta din prezenta, cât și persoanele responsabile, în calitate de funcționari de securitate, pentru a îndeplni atribuțiile stabilite prin normele aprobate prin art 1, precum și atribuțiile acestora.( f 11 – 12) .
Potrivit art 3 din Legea 554/2004: „ (1)Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale…”.
Raportat la cererea de chemare în judecată, a motivației introducerii acțiunii, se va reține că aceasta vizează în fapt nelegalitatea dispoziției Primarului Orașului Băneasa, dispoziție ce capat caracter normativ și stabiliește drepturi și obligații instituite în sarcina unor angajați din aparatul propriu, desemnați si nominalizați unilateral în îndeplinirea atribuțiilor acordate .
Sub aspectul criticilor de nelegalitate se va reține că acestea sunt corect sesizate de către reclamantă, critica lor vizand aspecte legate de fondul si intinderea aplicabilității acesteia atât prin perspectiva persoanelor nominalizate cât și al informațiilor la care acestia au acces si implicit al celor care exceptate de la comunicare .
În ceea ce privește aspectul criticat de catre reclamanta sub aspectul neconcordantei intre actul premergator emiterii actului administrativ ( avizul de legalitate ) si actul în sine, se va reține că acesta se circumscrie nelegalității actului administrativ prin prisma nerespectării condițiilor minime obligatorii raporate la lipsa de diligență a persoanei responsabile în emiterea avizului de legalitate – în speța, secretarul UAT – ului - ce trebuia să cuprindă toate dispozițile legale avute în vedere la emiterea actului normativ și preambulul actului administrativ ce urmează a fi emis și între care nu trebuie să existe diferențe majore de natură să dea posibilitatea creării unei situații incerte și constatării nelegalitatii lui .
Astfel, așa cum se poate observa din considerentele mai sus aratate, în preambulul dispoziției au fost indicate o . acte normative în baza cărora s-a emis actul administraiv, pe când avizul de legalitate menționează doar dispoziții generice cu privire la normele legale aplicabile în materia normelor de protecție a informațiilor clasificate si de stabilire a persoanelor responsabile .
În ceea ce privește critica de nelegalitate a actului administrativ contestat sub aspectul informării opiniei publice prin prisma aplicabilității dispozițiilor art 49 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, cu modif și completările ulterioare, se va reține că aceste dispoziții își găsesc aplicarea întocmai, neexistând vreun dubiu legislativ care să combata cele invederate .
Astfel, potrivit art 49 alin 2 din legea 215/2001, legiuitorul a prevazut clar si concis faptul ca hotararile cu carcater normativ se aduc la cunostinta publică în termen de 5 zile de la comunicarea oficiala către prefect .
In considerarea verificarii indeplinirii obligatiei legale, din analizarea documentației depusa la dosar, a rezultat doar faptul că aducerea la cunostinta s – a făcut prin comunicarea hotărârii către persoanele nominalizate în cuprinsul acesteia a îndeplini atribuțiile acordate - poz 2697 si 2698/1.10.2014 din registrul intern de comunicare a corespondenței ( f 46), fără însă a se face dovada comunicării externe către toți funcționarii, și implicit către opinia publică prin afișare pe pagina de internet a localității, la vizierul Primăriei sau prin orice formă concreta de aducere la cunostinta acestora, incalcandu – se atât prevederile art 49 din Legea 49 alin 2 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, cât și a prevederilor art 4 din Legea 52/2003 privind transparența decizională .
Legea nr. 52/_ privind transparența decizională în administrația publică stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora. Prin această reglementare s-a încercat apropierea societății civile de activitatea decizională a administrației publice.
Procedurile de asigurare a transparenței decizionale în activitatea autorităților publice au la bază anumite principii, cum ar fi: a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
Sub acest aspect, critica privind obstrucționarea alesșlor locali de a mai putea lua cunostinta de actele administrative normative este intemeiata in parte si numai prin aspectul faptic al neaducerii la cunostinta publica și nu al sesizarilor venite din partea altor categorii de aleși .
În contextul rangului ai a actelor administrative adoptate de către Primar, prevăzute de art 61 din Legea 215/2001, dispoziția primarului poate reprezenta un act normativ sau individual, după caz, însă aducerea acesteia la cunostința expresă a consilierilor locali nu este una instituita prin vreo dispozitie legala, ci aceasta obligatie rezida din coroborarea dispozitiilor legale mai sus aratate si care făceau obligatorie aducerea la cunostinta opiniei publice a actului administrativ cu caracter normativ emis .
Actul administrativ poate fi definit ca manifestarea unilaterală și expresă de voință a autorităților publice, realizată în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice.
În acest fel este accentuat atât aspectul formal al actului, de a fi emis de autorități publice, cât și aspectul material al acestuia, referitor la conținutul său, conținut din care trebuie să rezulte emiterea sa în temeiul puterii publice cu care sunt înzestrate autoritățile publice.
Puterea publică poate fi definită ca dreptul derivat din lege pe care-l are o anumită entitate (persoană fizică sau juridică) de a-și impune cu forță obligatorie deciziile altor subiecte de drept (persoane fizice sau juridice).
Deoarece în principiu autoritățile publice dispun de putere publică în raporturile cu particularii, nu pot exista situații în care persoane private, fără nici o atribuție de putere publică, să emită acte administrative; pe de altă parte însă, nu toate manifestările de voință ale autorităților publice făcute în scopul producerii efectelor juridice sunt acte administrative, ci numai cele întemeiate pe puterea publică de care dispune autoritatea respectivă.
Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ definește în art 2 lit c actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
In concordanta cu celelalte caracteristici/trăsături ale actului administrativ, aceasta concretizează voința autorității publice ca subiect de drept special, învestit cu putere publică, și, în consecință, produce efecte juridice care vor fi guvernate de regimul juridic de drept public.
De asemenea, actul administrativ este obligatoriu pentru toate subiectele de drept care intră sub incidența sa ,pentru autoritatea publică emitentă sau inferioară, precum și pentru autoritatea publică superioară .
Astfel ca, legalitatea unui act administrativ trebuie să se circumscrie următoarelor caracteristici:
- obligativitatea actului administrativ încetează în primul caz prin revocare sau anulare;
- în cel de-al doilea caz, de asemenea, autoritatea publică poate revoca actul, sau el poate fi abrogat sau anulat de autoritatea publică superioară, respectiv anulat de instanța judecătorească;
- în fine, sub aspectul obligativității pentru autoritatea publică superioară, există mai multe ipoteze: a) autoritatea superioară este ținută la respectarea actelor normative ale autorităților inferioare până când emite un act normativ cu conținut contrar, care abrogă total sau parțial actul autorității inferioare; b) autoritatea superioară va respecta actul individual al autorității inferioare, până când îl anulează, emițând în locul lui un act propriu,sau, atunci când legea nu-i dă această posibilitate, obligând autoritatea inferioară să emită un act legal.
Actul administrativ este executoriu din oficiu, în sensul că poate fi executat imediat după aducerea la cunoștința persoanelor interesate, respectiv publicarea sa, așadar din momentul din care produce efecte juridice, fără a mai fi nevoie de intervenția unui alt act în acest sens. Actul administrativ are forță executorie și impune unilateral fără ca, de regulă,contestarea sa să aibă efect suspensiv de executare. Prin excepție, situația pendinte, când potrivit art 3 alin 3 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modif și completările ulterioare: „ până la soluționarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) și (2) este suspendat de drept.
Actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, și sunt destinate unui număr nedeterminat de persoane.
Actele normative pot conține norme juridice imperative (care impun o anumită activitate), prohibitive (care interzic o anumită activitate) sau permisive (care oferă posibilitatea de a realiza o anumită activitate.
Un alt aspect al nelegalității actului administrativ sub aspectul neaducerii la cunostinta opiniei publice ce se impune a fi analizat, vizeaza conținutul Anexei la Dispoziția contestată și care la pct 44 stabilește informațiile exceptate de la comunicare, pentru respectarea principiului confidențialității . Din conținutul acestui pct, rezultă indubitabil că în mod nelegal la pct 20 au fost introduse ca fiind exceptate interesului public – contractele încheiate de UAT cu persoane fizice și juridice – achiziții publice, aspect ce excede cadrului legal prev de art 11 ind 1 din Legea 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public și care stabilește ca: „Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții publice.”
Din observațiile înscrise la pct 44 poz 20 din anexa privind normele proprii privind protecția informațiilor clasificate, respectiv incidența prev art 12 lit c, d si g sau art 5 din Legea 554/2004, se va retine ca observatia in sine nu isi gaseste aplicabilitatea .
În referire strictă la acest punct, contractele de achiziții publice încheiate cu persoanele juridice sau persoanele fizice, fie prin licitatie publica, fie printr – o alta modalitate de intocmire nu pot intra in categoria informatiilor exceptate expres de art 12 din Legea 544/2001, ci au ca scop realizarea de investiții publice cu bani publici pentru care este obligatorie atât transparența decizională cât și inștiințarea opiniei publice .
În ceea ce privește persoanele desemnate a îndeplini atribuțiile acordate prin dispoziție, se va retine că în mod corect a fost sesizată incompatibilitatea acestora de a avea atributii suplimentare, cu nerespectarea obligatiilor impuse de protectia informatiilor clasificate .
Mai mult, în preambulul actului administrativ se regăsesc doar dispozițiile generice cu privire la informațiile clasificate, fără însă a se regăsi și dispozițiile legale privind îndeplinirea obligațiilor anterioare prin stabilirea acestora în fișa postului, cu respectarea cerintelor obligatorii impuse de legea privind protecția informațiilor clasificate privind posibilitatea persoanelor în cauza de a îndeplini o astfel de atribuție și din perspectiva avizelor date de organele abilitate privind prelurarea si gestionarea informatiilor clasificate .
Astfel, prin desemnarea celor doua persoane, dintre care unul pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor si altul pentru Primaria Orasului Baneasa, din cadrul compartimentului de Aparare Civila, au fost incalcate prevederile art 29 din HG 585/2002 si ale art 57 alin 1 si 2 Legea 215/2001, norme ce menționeaza necesitatea existentei unui funcționar de securitate, în conditiile in care unitatea detinatoare de astfel de informatii deține un volum redus de astfel de informatii, iar funcționarul de securitate trebuie sa fie un adjunct al conducătorului .
În considerarea stabilirii adjunctului conducatorului, prin raportare la situația particulara, Legea 215 /2001 privind administrația publica locala nu vorbește de un adjunct al primarului, atribuțiile de adjunct putând fi apreciate ca fiind îndeplinite de viceprimar.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Tribunalul va admite acțiunea și pe cale de consecința va dispune anularea Dispoziției nr 197/29.09.2014 emisă de P. Orașului Băneasa .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulata de reclamanta INSTITUTIA P. – JUDETUL CONSTANTA, reprezentata prin Prefect, cu sediul in mun Constanta, ., județul Constanta, în contradictoriu cu pârâtul P. ORAȘULUI BĂNEASA, cu sediul in oras Băneasa, ., jud Constanta.
Dispune anularea Dispozitiei nr 197/29.09.2014 emisa de P. Orasului Băneasa.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Calea de atac se va depune la Tribunalul Constanta – Sectia C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L.-V. M. A. G.
Red/tehnored L.V.M.
4 ex /28.07.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 8938/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1156/2015. Tribunalul... → |
|---|
