Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 433/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 433/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 140/212/2008**
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR.433/CA
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.02.2015
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L.-V. M.
GREFIER: V. I.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ, formulată de reclamanta S.C. C. A. S.R.L. – B., Șoseaua de Centură nr. 2-8, județ Ilfov în contradictoriu cu pârâții S.C. S. DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SCH S.A B. Șoseaua de centură nr. 2-8, Hala Mod 1, ., județ Ilfov, R. M. – M. K., ., județ C., S.C. C. S. 07 S.R.L. – C., ., . PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A JUDEȚULUI C. PRIN PREFECT – C., ., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A COMUNEI M. K. PRIN PRIMAR – M. K., ..2, județ C., . PRIMAR -, M. K., .. 2, județ C., S. R. PRIN M. DE FINANTE- la sediul D.G.F.P. CONSTANTA în C., . nr. 18, M. T. – București, .. 38, Sector 1, S.C. S. DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SCH S.A. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR D. V. – București, ., ., C. L. AL COMUNEI M. KOGALNICEANU – M. K., județ C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă cu prezenta sentință, iar instanța, pentru a acorda părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, totodată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.02.2015, pentru când:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia C. Administrativ si Fiscal sub nr_ urmare a pronuntarii incheierii de sedinta din 20 noiembrie 2014, Sectia I –a Civila s-a dispus înaintarea dosarului catre instanta competenta material in vederea solutionării exceptiei de nelegalitate a HCL M. Kogalniceanu 69/23.12.2005.
Cu privire la cererea având ca obiect exceptia de nelegalitate a HCL M K. nr 69/23.12.2005 invocata de . se va retine ca aceasta a fost invocata prin motivele de recurs impotriva sentintei civile nr 4749/2.04.2013 pronuntata de Judecătoria Constanta ( f 4- 7 ) .
In motivarea exceptiei se invederează că prin HCL 69/2005 s –a trecut in domeniul privat al comunei suprafata de teren aferenta titlului de proprietate nr 2739/20.07.2007, ce face obiectul cererii de interventie, iar trecerea in domeniul privat este nelegala intrucat suprafata de teren se află în proprietatea statului si nu al Comunei M. Kogălniceranu, astfel că aceasta nu putea dispune de ea.
De altfel, . demonstreaza ca suprafata de teren a ajuns inainte de 23.12.2005 în proprietatea publică a comunei pentru a o putea trece in proprietatea privata, așa cum s –a demonstrat . Prin decretele prezidentiale suprafata de teren in cauza a fost expropriata si trecută în proprietatea statului .
Chiar instanta de fond arata ca terenul în cauză se afla în proprietatea privata a statului si a fost dată în administrarea . ce înseamnă că acest teren nu putea fi trecut in proprietatea privata a comunei si nici transmis ulterior în proprietatea pârâtei R. E. prin emiterea titlului de proprietate a carui nulitate se solicita a se constata- si care face obiectul cauzei inregistrate pe rolul Sectiei I Civile .
Prin concluziile scrise depuse la dosar de către . SRL ( f 40 – 50), în ceea ce priveste exceptia de nelegalitate nu se invoca aspecte de fond, ci doar de procedura.
Prin decizia civila nr 103/23.01.2014, Tribunalul Constanta – Sectia I Civilă a admis recursul promovat de ., a casat in parte sentinta civila nr 4749/2.04.2013 pronunțată de Judecătoria Constanta în ceea ce priveste cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul ., si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond .
Urmare a rejudecarii, Judecătoria Constanta a pronuntat sentinta civila nr 7690/14.07.2014.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs . invocându – se exceptia de nelegalitate a HCL M. K. nr 69/2005 In motivarea exceptiei s –au arata aceleasi motive ca si in precedent .
Analizand exceptia de nelegalitate prin prisma probatoriului administrat, Tribunalul va retine următoarele:
Potrivit art. 4 alin.1 din legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, legalitatea unui act administrativ unilateral, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Astfel cum a statuat constant ÎCCJ, excepția de nelegalitate în temeiul art. 4 redat mai sus este admisibilă pentru ambele categorii de acte administrative, atât pentru cele cu caracter individual cât și pentru cele cu caracter normativ. Interpretarea menționată rezultă prin aplicarea argumentului a fortiori, în sensul că dacă legiuitorul a creat un mijloc procesual de apărare pe calea acestei excepții pentru acte de autoritate individuale, cu atât mai mult această cale trebuie oferită subiectelor de drept în legătură cu actele administrative normative. Pe de altă parte astfel cum a fost statuat de I.C.C.J. prin Decizia nr. 4343/25.10.2012, criteriile principale în raport cu care actele administrative se clasifică în acte cu caracter normativ și acte cu caracter individual sunt pe de o parte scopul pentru care acestea au fost adoptate și emise și, pe de altă parte, întinderea efectelor juridice produse.
Astfel, în ceea ce privește primul criteriu, în doctrină este unanim acceptat că actele administrative cu caracter normativ sunt adoptate, emise în scopul organizării executării legii, în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna exclusiv pentru punerea în aplicare, pentru aplicarea în concret a legii.
În ceea ce privește întinderea efectelor produse, actele administrative cu caracter normativ conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit de situații, astfel că produc efecte erga omnes față de un număr nedefinit de persoane, în timp ce actele normative cu caracter individual urmăresc realizarea unor raporturi juridice într-o situație strict determinată și produc efecte fie față de o singură persoană, fie față de un număr determinat sau determinabil de persoane.
În cauză prin actul administrativ în discuție emitentul acestuia a dispus cu privire la reglementarea situației juridice a unor bunuri - terenuri situate pe raza administrativ teritoriala a comunei M. K., fiind astfel aplicabil la situații strict determinate și producând efecte în raport cu un număr determinat/determinabil de persoane, apărând din acest punct de vedere act administrativ cu caracter individual.
Astfel:
1.In ceea ce priveste situatia juridica a terenului asupra caruia se poarta litigiul si care se afla in perimetrul Carierei Sitorman – sub aspectul trecerii terenului aferent in proprietatea Statului, se au invedere următoarele documente:
A .Prin Decretul Prezidential nr 125/1977 ( f 138 ds fond I) paragraful 3 se dispune scoaterea din productie agricolă a terenurilor in suprafata de 1.674.286 mp, din care 1.511.349 mp, definitiv si 162.437 mp până la data de 1.09.1977, situate in comunele C. si M. K., jud Constanta indicate potrivit planurilor de situatie nr 1-14 si .. prevazute in tabelul anexa nr 3 .
B. Prin Decretul Prezidential privind amplasarea unor obiective de investitii in afara perimterelor construibile ale localitatilor, construirea unui drum de acces, exproprierea si scoaterea din productia agricola a unor terenuri nr 183/1980 ( f 131-137 ds fond I) potrivit art 13 - s –a stabilit amplasarea obiectivului de investitii „ Dezvoltarea Carierei Sitorman „ în afara perimterului construibil al comunei M. K., jud Constanta potrivit planului de ansamblu nr 22 anexat . si prevazute in tabelul aferent ( f 140-141) ;
C. Prin Decretul privind exproprierea unor terenuri si constructii, demolarea unor constructii, scoaterea din productia agricolă și fondul forestier a unor terenuri, defrisarea unor suprafete împadurite, precum si ocuparea si folosirea unor terenuri neproductive necesarea realizării obiectivului de investitii Canalul Navigabil Dunare – Marea Neagra nr S_ ( f 118 – 128 ds fond I) s –a dispus exproprierea si trecerea in proprietatea statului si date in administrarea directa a Ministerului T. si Telecomunicatiilor a terenurilor in suprafata de 7.941.870 mp, constructiile aferente in suprafata de 60.593,85 mp din care 23.158,24 mp suprafata utila, precum si imprejmuirile in lungime de 30.886 mp, situate in judetele Constanta si Tulcea, prev in tabelul anexa 1 si 2 .
Din Anexele la Decret ( f 126 – 127, 124) in vederea dezvoltării Carierei Sitorman au fost expropriate de pe raza loc M. K. suprafete de teren sau constructii aferente – ajungandu – se la un total de 761.628 mp ( f 127 ) si predate potrivit proceselor – verbale din 25.03.1981 ( f 129 ,130 ) .
Printr – un ultim decret nr 284/1985( f 112- 117), potrivit art 3 se aproba dezvoltarea Carierei Sitorman in afara perimterului construibil prin preluarea terenului detinut de M. Industriei Lemnului si Materialelor de Constructie si C. Popular al Judetului Constanta si executia liniilor ferate pentru preluarea directa a pietrei din cariera, potrivit anexei 3 .
In raport de modalitatea concreta in care s –a dispus trecerea in proprietatea privata a Comunei M. Kogalniceanu a terenului in suprafata de 358 ha teren neproductiv situata pe raza administrativa a Comunei M. K., si statuata prin HCL69/2005, se va retine ca aceasta trecere a terenului s –a facut in mod nelegal si fara o dovada a existentei ca suprafata in sine se mai afla in domeniul public al comunei, dar si al faptului ca prin amplasarea sa aceasta nu se suprapunea peste terenurile aferente Carierei Sitorman si pentru care se impunea a se avea in vedere actele anterioare prin care se dispusesera exproprierea terenului in mod definitiv din proprietatea publica a comunei si trecute in proprietatea statului .
Irelevant ca si act premergator emiterii HCL – ului apare referatului agentului agricol al comunei ce retine ca „ urmarea inventarierii domeniului privat al comunei, s –a constatat ca o suprafata de aproximativ 358 ha teren neproductiv nu figureaza in procesele – verbale de predare – primire incheiate conform Legii 18/1991 .”, fara insa a se face si dovada realizarii efective a inventarierii suprafetei de teren – a locatiei efective si a referatului intocmit de C. de inventariere constituita prin Dispozitia nr 675/2005 ( f 41 ) .
Din actele reprezentand inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al Comunei M. K. ( f 80- 94) si statuate prin HG 904/2002, HG 1136/_, aceasta suprafata nu se regaseste in patrimoniul public al comunei – nefacand obiectul inventarierii sau al identificarii .
In raport de dispozitiile legale avute in vedere la emiterea HCL 69/2005, respectiv art 38 alin 2 lit f si art 46 alin 2, art 68 alin 1 lit v din Legea 215/2001 in forma existenta la data emiterii actului administrativ individual, art 10 alin 2 din Legea 213/1998, se va retine ca acestea acorda doar dreptul Consiliului L. de a emite hotărâri privitoare la administrarea domeniului public si privat al comunei, precum si dreptul Primarului de a face inventarierea si administrarea bunurilor ce apartin domeniului public si privat al comunei .
In acest context, nu exista un temeiul legal in baza caruia s -a dispus introducerea terenul in cauză in domeniul public la comunei pentru ca apoi să poata fi introdus in domeniul privat la comunei, atata timp cat suprafata de teren in cauza a facut obiectul expropierii .
Pornind de la definitia literara a notiunii de expropriere, se retine ca aceasta forma a reprezentat – o ” trecere în folosul statului a unor bunuri pentru lucrări de interes obștesc (în schimbul unei despăgubiri). Exproprieri de utilitate publică ”.
Interesul social poate conduce, în anumite situații, nu numai la limitarea exercițiului unor atribute ale dreptului de proprietate, dar chiar la pierderea dreptului de proprietate privată cu privire la imobile - terenuri și construcții care pot fi expropriate și trecute astfel în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu plata de despăgubiri către proprietar.
Potrivit art. 44 alin. (3) din Constituție, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.
De asemenea, este de reținut că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului din 1950 prevede că „nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică, în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”, esențial printre acestea fiind cel potrivit cu care „privarea" unei persoane de proprietatea sa poate fi făcută numai cu o justă și prealabilă despăgubire.”
Desi, la momentul exproprierii nu au existat dispozitii legale, din punct de vedere juridic, exproprierea poate fi definită ca actul puterii de stat competente, prin care se realizează trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile proprietate privată, necesare executării unor lucrări de interes public.”
Astfel, potrivit art 3 alin 4 cu ref la art 4 din Legea 213/1998 art 3 alin 4 -Domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă și din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean.”, iar art 4 Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.”
In ceea ce priveste modul de dobandire a dreptului de proprietate, se va retine ca dispozitiile aplicabile in materie se circumscriu art 7 din Legea 213/1998 ( in vigoare la data de 23.12.2005). Astfel, raportat la dispozitiile art 7 din legea 213/1998, dreptul de proprietate se dobandeste prin urmatoarele forme: a – e ( pe cale naturala, prin achizitii publice efectuate in conditiile legii ; prin expropriere pentru cauza de utilitate publica ; prin acte de donatie sau legate acceptate de guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public ; prin trecerea unor bunuri din domeniul privat la statului sau al unitatilor administrativ teritoriale in domeniul privat al acestora, pentru cauza de utilitate publica ;), dar si potrivit lit f a aceluiasi articol - prin alte moduri prevazute de lege .
Dovada imposibilitatii reale a existentei terenului in domeniul public al comunei si imposibilitatea Consiliului L. de trecere implicita a acestuia din domeniul public in domeniul privat, rezulta fără nici un dubiu din adresa nr 8298/5.09.2007 ( f 101 ) emisa de OCPI Constanta ce retine urmatoarele aspecte: „ In lucrarea de intretinere a cadastrului funciar ( care reprezinta un sistem de evidentă tehnică si nu juridica a imobilelor ) executata in anul 1985 pe teritoriul administrativ M. K., M. T. si Telecomunicatiilor ( ICH ) era inregistrat cu teren in suprafata totala de 386,47 ha .
Terenurile in cauza au fost preluate de la fostul Consiliu Popular M. K. si de la fostul CAP M. K. ca terenuri agricole ( arabil si pasune ) in vederea deschiderii Carierei Sitorman, asa cum rezultă din Decretele nr 125/1977, 17/1981, 284/1985.
In prezent, in urma receptiei documentatiilor cadastrale intocmite in baza Legii nr 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, cu modificările si completările ulterioare, S. De constructii Hidrotehnice SA este inregistrată în baua de date a OCPI Constanta cu suprafata totala de 115601mp teren in folosinta si 1142,48 mp constructii in proprietate .”
Sub acest ultim aspect retinut in adresa emisa de OCPI Constanta – instanta nu va retine ca SCH SA ar avea o alta forma de detinere a terenurilor, decat aceea de folosinta si implicit de exploatare a zacamintelor extrase in perimetrul Carierei Sitorman, dreptul de proprietate ca urmare a exproprierii apartinand Statului R. . ”
Astfel, examinarea concordanta actului administrativ in discutie cu actele normative cu forta juridica superioara, in temeiul carora a fost emis, fara insa a putea aprecia asupra existentei sau nu a dreptului de proprietate a UAT M. Kogalniceanu asupra terenurilor ce formeaza perimterul Carierei Sitorman .
Potrivit dispozitiilor art art. 36 al.1 si 2 din legea 215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale; consiliul local exercitând atribuții privind:
-organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local (conform art. 36 al.3)
-dezvoltarea economico socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului ( conform art.36 al.4)
-administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului. (conform art. 36 al.5)
- gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni.(conform art. 36 al.6)
- cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern( conform art. 36 al.7)
De asemenea, disp. art. 63 al.5 lit.d reglementeaza atributiile primarului relativ la asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlul efectuarii serviciilor publice de interes local prevazute la art.36 al.6 lit.a-d, precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale.
Se poate observa astfel ca autoritatea deliberativa are posibilitatea de a adopta masuri relativ la administrarea patrimoniul unitatii administrativ teritoriale, in speta actul administrativ in discutie fiind adoptat in conditiile art. 45 al.3 din legea 215/2001 in temeiul proiectului de hotarare si expunerii de motive ale primarului, Raportul Directiei Domeniului Public si Privat din cadrul Primariei si avizele comisiilor de specialitate, fara insa a se avea in vedere un act administrativ care sa statueze asupra faptului ca terenul in suprafata de 358 ha apartine domeniului public si se impunea trecerea acestuia in domeniul privat in vederea acoperirii necesarului de teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate celor ce au solicitat teren in baza legilor fondului funciar, dar si al unui act care sa delimiteze clar si legal perimetrul aferent Carierei de alte suprafete de teren aflate in apropriere.
Un alt aspect ce a fost avut in vedere la aprecierea ca terenul in sine apartinand Carierei Sitorman a fost inclus in mod nelegal in patrimoniul privat al Comunei M. Kogalniceanu l- a reprezentat si raportul de expertiza intocmit in cauza de ing I. Haraguta( f246 ds fond I) si care desi a avut ca obiectiv: identificarea si masurarea terenului carierei Sitorman ; identificarea si măsurarea terenului atribuit de C. Locala lui R. E. ; daca terenul atribuit se suprapune peste terenul ce apartine carierei _ expetul a concluzionat ca parte din terenul reconstituit se afla in interiorul Carierei, fara insa a se avea un document prin care aceasta suprafata de teren a fost transferata de la Cariera Sitorman la Primaria M. Kogalniceanu .
F. a mai relua considerentele retinute, se va aprecia ca HCL 69/2005 este nelegala, fiind emisa in lipsa unor documente legale care sa ateste posibilitatea trecerii terenului din patrimoniul public in patrimoniul privat, a incalcarii dreptului Statului asupra terenului in sine si a nelegalitatii masurii in sine in lipsa unor documente care sa arate si sa stabileasca clar si concis limita pana la care se intinde cariera si de unde incepe domeniul public .
Pe cale de consecinta, va admite cerere si va dispune anularea HCL M. Kogalniceanu nr 69/23.12.2005 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul in loc B., Șoseaua de centura, nr .2-8 ,jud Ilfov în contradictoriu cu pârâții C. L. AL COMUNEI M. K. și . cu sediul în loc M. K., . 42, jud Constanta și pârâții . HIDROTEHNICE SCH SA, cu sediul în loc B. ,Șoseaua de centura, nr 2- 8, Hala Mod 1, ., jud Ilfov, R. M., cu domiciliul in loc M. K., ., jud C., . SRL, cu sediul în mun C., ., ., ., C. JUDEȚEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI ASUPRA TERENURILOR A JUDEȚULUI CONSTANTA PRIN PREFECT, cu sediul în mun C., B – dul Tomis, nr 51, jud Constanta, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A COMUNEI M. K., cu sediul in loc M. K., . 2, jud Constanta, S. R. PRIN M. FINANTELOR, a sediul DGRFP Constanta – AJFP Constanta – din mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta, M. T., cu sediul in București, B – dul D. G., nr 38, sector 1 si . HIDROTEHNICE SCH SA prin lichidator judiciar D. V., cu sediul in Bucuresti, ., .,, sector 2 .
Admite excepția de nelegalitate a HCL M. Kogalniceanu nr 69/23.12.2005.
Constata nelegalitatea acesteia .
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2015.
PREȘEDINTE,
M. L. V. GREFIER,
I. V.
Red/tehnored L.V. M.
14 ex/24.03.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 54/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 420/2015. Tribunalul... → |
|---|
