Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 642/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 642/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 10662/315/2013
Dosar nr._ apel pl. contraventionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR.642
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – A.-M. G.
Judecător – A. L. B.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului apelantul-petent T. B., cu domiciliul în mun. București, ., ., . împotriva sentinței nr. 1029/13.03.2013 și a încheierii de ședință de la termenul de judecată din 27.02.2014 pronunțate de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA cu sediul în Târgoviște, ., nr 64, județ Dâmbovița, având ca obiect plângere contravențională.
Cererea de apel este timbrată cu suma de 20 lei conform chitanței nr._/15.04.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul petent T. B. asistat de avocat U. A. pentru, care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsă fiind intimatul IPJ Dâmbovița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare. De asemenea, se referă faptul că apelul este timbrat, că în procedura de regularizare a cererii de apel a fost depusă la dosar întâmpinare formulată de IPJ Dâmbovița și răspuns la întâmpinare formulat de apelantul petent, după care:
Instanța procedează la identificarea apelantului petent T. B., care se legitimează cu CI . nr._ eliberată de SPCLEP sector 6 București având CNP_.
La interpelarea instanței, apărătorul părții prezente apreciază că Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal este competent să soluționeze apelul.
În temeiul dispozițiilor art. 131 raportat la art. 95 alin 2 Noul Cod procedură civilă, instanța văzând că apelul formulat vizează o sentință pronunțată de Judecătoria Târgoviște, constată că Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă este competent să soluționeze prezenta cerere.
Avocat U. A. pentru apelantul petent T. B. învederează că prin motivele de apel a arătat că potrivit art. 479 Cod procedură civilă instanța de apel este competentă să analizeze atât aplicarea legii de către prima instanță, cât și verificarea modului în care s-a făcut înțelegerea situației de fapt. A arătat că în fața primei instanțe întâmpinarea și toate probele au fost depuse cu două zile înainte de termenul din 27.02.2014. La instanța de fond a solicitat decăderea din probatoriu, cerere pe care o reiterează în fața instanței de apel ca și motiv de apel pe aplicarea greșită a legii și apreciază că intimatul trebuia să fie decăzut din dreptul de a propune probe de către instanța de fond. În subsidiar, în condițiile în care instanța va trece peste această apărare principală, solicită proba cu vizionarea CD-ului depus la dosar.
Instanța apreciază că solicitarea apărătorului apelantului de a se constata că IPJ Dâmbovița trebuia să fie decăzut din dreptul de a depune la dosarul de fond probe, inclusiv cea cu CD-ul cu înregistrarea video, nu poate fi primită dat fiind faptul că art.34 din OG 2/2001 impune instanțelor sesizate cu plângeri contravenționale să analizeze cauza sub toate aspectele privind legalitatea temeinicia și proporționalitatea sancțiunii aplicate, de asemenea rolul activ al instanței impune lămurirea situației de fapt dedusă judecății, ca urmare, chiar în ipoteza decăderii unei eventuale decăderi procesuale din dreptul de a propune probe, atâta vreme cât la dosar existau aduse în fața instanței dovezi ce puteau lămuri situația de fapt, aceasta avea posibilitatea, în virtutea rolului activ, de a administra aceste probe.
Instanța, în temeiul art. 479 alin.2 Cod procedură civilă admite solicitarea, în subsidiar, a apărătorului apelantului petent de a fi refăcută administrarea probei cu vizionarea CD-ului conținând înregistrarea video, în fața instanței de apel.
Avocat U. A. pentru apelantul petent T. B. învederează instanței că din film au fost extrase 4 fotografii, aflate la fila 59, în trei dintre acestea nu este vizibil numărul de înmatriculare al mașinii, singura fotografie pe care este vizibil numărul este cea în care se menționează viteza de 49 km/h .
Apărătorul apelantului petent susține că localitatea Brătești în care a fost constatată contravenția, este o localitate foarte scurtă având mai puțin de 1 km, iar autospeciala poliției fiind oprită în interiorul localității a surprins vehiculul cu 107 km/h, consemnată în procesul verbal, atunci când acesta era în afara localității iar, după ce a intrat în localitate vehiculul a frânat și s-a reținut singura fotografie care evidențiază numărul de înmatriculare al mașinii și viteza de 49km/h, care este viteza reală.
Instanța, în prezența avocatului U. A. pentru apelantul petent T. B., procedează la vizionarea DVD-ului depus de I.P.J. Dâmbovița.
Din înregistrarea video se observă că, din sensul opus celui în care se filma cu aparatul I.P.J. Dâmbovița, apare la momentul 11:03:51 un vehicul având înregistrată viteza cu indicativul T=58km/h, cu indicativul L=107km/h și cu indicativul l=65km/h. De asemenea, în înregistrarea video apar construcții pe partea dreaptă a drumului.
Avocat U. A. pentru apelantul petent T. B. învederează că la acest moment nu este vizibil numărul de înmatriculare al autovehiculului .
Instanța, rulând înapoi înregistrarea, se observă că la momentul 11:03.49 apare în imagini vehiculul din sens opus cu viteza de la indicatorul T =107km/h. Avocatul U. A. pentru apelantul petent T. B. arată că în imagini nu se vede borna kilometrică din interiorul localității și niciun indicator de intrare în localitate.
Instanța, pe parcursul vizionării înregistrării video constată că nu s-a putut remarca indicator de intrare în localitate dinspre partea din care rula autovehiculul apelantului petent.
Avocat U. A. pentru apelantul petent T. B. arată că nu are alte probe și depune la dosar răspuns la întâmpinarea intimatului, deoarece a fost depus la dosar în condiții tehnice foarte slabe.
În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, estimează durata cercetării procesului ca fiind de aproximativ 1 termen de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, sau alte incidente de soluționat, tribunalul în baza art. 482 coroborat cu art.392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă .
Avocat U. A. pentru apelantul petent T. B. susține apelul în sensul că doar într-una din imagini apare numărul de înmatriculare al vehiculului și că acea imagine surprinde viteza de 49 km/h, în dreptul bornei kilometrice din interiorul localității. Potrivit NML 021/2005 la art.3.5.1. se menționează explicit că înregistrările efectuate trebuie să conțină, printre altele, imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Acea imagine este pertinentă și relevantă pentru determinarea caracterului contravențional al faptei. Din înregistrare se observă că la momentul când întoarce autospeciala poliției se observă garduri, dar acest lucru nu este determinant în stabilirea locului în care se afla autovehiculului apelantului, că se afla în localitate, pentru că existența gardurilor sau construcții nu echivalează cu certitudinea că acestea se află în localitate sau în afara ei .
Apărătorul apelantului petent susține că, din imagini, nu rezultă că viteza i-a fost înregistrată în momentul în care a intrat în localitate. Pe de altă parte, certificatul metrologic, depus la fila 61, nu poartă semnătură și ștampilă, iar acestea reprezintă condiții de valabilitate ale acestuia.
Prin urmare, săvârșirea contravenției de apelantul petent nu este dovedită întrucât nu există un reper clar, de unde începe localitatea, iar singura fotografie care îndeplinește condițiile din norma metrologică citată, este cea care indică viteza de 49km/h.
Se solicită admiterea apelului și desființarea hotărârii atacate.
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1029/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, instanța a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului T. B., în contradictoriu cu intimatul IPJ Dâmbovița .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, s-a apreciat că au fost respectate condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, iar cauze de nulitate relativă a procesului verbal nu au fost dovedite.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că situația de fapt reținută corespunde realității, petentul circulând la data și la ora menționate în procesul verbal atacat cu viteza de 107 km/h în localitatea Brătești. Această situație de fapt rezultă din planșa foto realizată cu aparatul radar verificat metrologic și din înregistrarea video.
Apărarea petentului a fost formulată cu privire la viteza înregistrată și locul săvârșirii faptei.
Cu privire la aceste aspecte, s-a apreciat că dovada acuzațiilor reținute în sarcina petentului a fost făcută în cauză, întrucât din fotografiile și înregistrările depuse la dosar de intimată rezultă viteza cu care circula petentul, respectiv de 107 km/h și locul săvârșirii faptei, ca fiind în interiorul localității. Înregistrările sunt prezentate într-o succesiune normală, iar datele de identificare ale autoturismului condus de petent pot fi stabilite cu claritate, exclusiv pe baza acestora. De asemenea, dispozitivul radar omologat putea fi folosit conform buletinului de verificare și în regim de deplasare.
Din aceleași înregistrări depuse la dosar rezultă cu claritate că locul săvârșirii faptei este o porțiune de drum din interiorul localității, fiind filmate, atât o bornă de pe marginea șoselei, cât și un gard al unei proprietăți.
Cu privire al individualizarea sancțiunii, instanța a apreciat că nu se impune o reindividualizare a sancțiunii, întrucât petentul nu a făcut dovada unor circumstanțe personale, ori reale, care să determine necesitatea unei reaprecieri cu privire la aceste aspect.
Pentru motivele arătate, instanța a respins plângerea contravențională, menținând procesul verbal atacat ca fiind legal și temeinic.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul T. B., care a solicitat admiterea apelului si desființarea procesului-verbal contestat.
În motivarea apelului se invocă faptul că instanța nu a respectat dreptul la apărare al petentului, întrucât la termenul de judecată din 27.02.2014 (primul termen acordat in cauză), i s-a refuzat acestuia să ia la cunoștință de conținutul întâmpinării si de probele depuse la dosar chiar in dimineața termenului de către intimat.
Instanța a refuzat aceste solicitări, lăsând dosarul la a doua strigare pentru susținerea concluziilor pe fondul cauzei, interpelând petentul de ce nu si-a asigurat avocat de la data depunerii plângerii, însă solicită a se avea în vedere ca petentul a solicitat dreptul de a fi asistat de avocat in momentul la care partea adversa si-a manifestat poziția in dosar, prin depunerea întâmpinării.
Dacă întâmpinarea ar fi fost depusa la dosar, in termen procedural (de 25 de zile de la primirea acțiunii) si daca ar fi fost insotita de probe (asa cum prevede legea procesuala civila), petentul ar fi putut consulta un avocat și ar fi pregătit răspuns la întâmpinare .
Pentru aceste motive, apelantul consideră că sentința atacata trebuie casata si acțiunea trebuie rejudecata, in fond, cu respectarea garanțiilor la un proces echitabil.
Un alt motiv invocat de apelantul petent, este acela că instanța nu a administrat probatoriul in condiții de contradictorialitate, întrucât nu i-a comunicat o copie a CD-ului .
Apelantul invocă totodată lipsa de temeinicie a sentinței apelate, întrucât numărul de înmatriculare al vehiculului petentului nu rezultă din fotografia care conține mențiunea privind viteza de 107 km/h; Buletinul de verificare metrologică a cinemometrului depus la dosar, nu are legătură cu cauza, iar instanța nu a analizat niciuna dintre criticile de nelegalitate.
Prin întâmpinarea depusă, la data de 25.07.2014 intimatul IPJ Dâmbovița a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței de fond, susținând că instanța de fond a analizat procesul verbal de constatare a contravenției în funcție de materialul probator și a constatat că acesta este legal și temeinic .
În opinia sa, instanța a interpretat în mod corect dispozițiile art.222 Cod procedură civilă și a constatat că nu există condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi amânată cauza în vederea angajării unui apărător și, manifestându-și rolul activ, a dispus administrarea probelor în baza cărora a fost întocmit procesul verbal, fiind administrată și proba cu suportul magnetic, din cuprinsul căruia, mai ales în momentul efectuării manevrei de întoarcere de către autospeciala poliției, se observă, cu claritate, gardurile locuințelor din zonă, astfel că nu se poate considera că fapta nu a fost comisă în localitate.
La data 26.08.2014 apelantul petent a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care arată că angajarea apărătorului de către petent a devenit necesară abia ulterior depunerii întâmpinării de către IPJ Dâmbovița și a probelor în combaterea plângerii, adică la momentul primului termen de judecată.
Astfel, susținerile instanței și ale intimatului în sensul că a existat o perioada suficientă între data depunerii plângerii și data primului termen de judecată, pentru a fi angajat apărător sunt nerelevante întrucât anterior primului termen de judecată nu a existat interesul petentului n angajarea avocatului, întrucât nu existau probe care să îi combată poziția sa procesuală.
Cu privire la modul de administrare a probatoriului de către instanța de fond, în care se arată că a fost administrată înregistrarea video în cadrul ședinței de judecată, acest aspect nu corespunde realității.
Vizionarea CD-ului nu a avut loc în sala de ședință, astfel că instanța nu i-a permis petentului să analizeze înregistrarea video și nici nu i-a comunicat un exemplar al acestei probe, deși s-a solicitat acest lucru.
Singurele probe la care petentul a avut acces sunt fotografiile, care nu sunt relevante, întrucât în primele trei nu se observă nici marca autovehiculului, nici numărul de înmatriculare și nici locația în care s-au realizat.
Apelantul arată că intimatul, deși recunoaște criticile de nelegalitate ale sentinței, le dă o interpretare proprie, aberantă. Se solicită admiterea apelului și desființarea sentinței
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată că acesta este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente :
Referitor la motivul invocat de apelant, în sensul că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, instanța constată că acesta este neîntemeiat, întrucât potrivit dispozițiilor art. 222 Cod procedură civilă, amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă numai, în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții interesate. Ori, în speță, petentul nu a dovedit că a existat un motiv temeinic pentru care nu și-a angajat apărător.
Față de precizarea că se află pentru prima oară în fața unei instanțe, tribunalul apreciază că el trebuia să conștientizeze acest lucru încă de la momentul formulării plângerii și să acționeze în consecință, respectiv să își angajeze un apărător.
Susținerea apelantului că angajarea apărătorului a devenit necesară abia ulterior depunerii la dosar a întâmpinării, este nerelevantă. Acestuia nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, din moment ce instanța de judecată a lăsat dosarul la a doua strigare, iar pe de altă parte, a amânat de două ori pronunțarea, pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, în sensul că nu a administrat probatoriul în condiții de contradictorialitate, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat, întrucât din încheierea aflată la fila 68 – dosar fond, rezultă că înregistrarea video a fost vizionată în cadrul ședinței de judecată, iar petentul circula cu o viteză mai mare decât cea legală, precizând că „probabil circula cu 60 km/oră”. A adăugat că în opinia sa, viteza era cuprinsă între 50 – 70 km/oră, recunoscând că a fost oprit de către organele de poliție, iar la momentul controlului nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare și carnetul auto.
Astfel, față de cele consemnate în încheierea de ședință, rezultă contrariul susținerilor din motivele de apel, în sensul că vizionarea CD-ului nu a avut loc în ședință publică. În condițiile în care cele consemnate în încheierea de ședință nu ar fi fost adevărate, petentul avea posibilitatea să se înscrie în fals cu privire la cele menționate.
La solicitarea apărătorului apelantului, CD-ul a fost vizualizat din nou în fața instanței de apel, ocazie cu care s-a constatat că la momentul 11:03:49, apare în imagini vehiculul din sens opus, cu viteza de 107 km/oră, iar în înregistrarea video apar totodată și construcții, pe partea dreaptă a drumului.
Astfel, se poate concluziona, în mod indubitabil, că petentul a fost surprins în localitate, circulând cu viteza de 107 km/oră și, chiar dacă numărul de înmatriculare apare vizibil, când este surprinsă viteza de 49 km/oră, câtă vreme înregistrările sunt prezentate într-o succesiune normală, iar datele de identificare ale autoturismului condus de petent se pot deduce cu claritate, rezultă că petentul este cel din imagine, lucru de necontestat, deoarece era singurul autoturism care a apărut în raza de acțiune a cinemometrului, circulând din sens opus.
În raport de aceste considerente, tribunalul apreciază sentința instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, motiv pentru care în baza art. 480 Cod procedură civilă, va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelantul-petent T. B., cu domiciliul în mun. București, ., ., . împotriva sentinței nr. 1029/13.03.2013 și a încheierii de ședință de la termenul de judecată din 27.02.2014 pronunțate de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județ Dâmbovița.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2014.
Președinte,Judecător,
A.- M. G. A. L. B.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. ALB
Tehnored AB/ȘEM
4ex/ 12.01.2015.
Dosar nr._
Judecătoria Târgoviște
Judecator fond – S. I. A.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 796/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 937/2014. Tribunalul... → |
|---|
