Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 313/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 313/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 1788/1748/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 313
Ședința publică din 26.03.2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE – C. M.
JUDECĂTORI – A. L. B.
- C. D.
GREFIER M. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 2043/24.10.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. V., domiciliat în ., ., județul Ilfov.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, art. 15 (1) lit. i din Legea nr. 147/1997 și art. 1 (2) din OG nr. 32/1995.
Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 1591 (4) Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece cauza în temeiul art. 34 (2) din OG nr. 2/2001.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art. 242 cod. pr. civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin încheierea de ședință din data de 20.02.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Găești a dispus scoaterea de pe rol a plângerii formulată de petentul V. V., în contradictoriu cu intimata C. SA CESTRIN, dosarul fiind înaintat Judecătoriei Cornetu, instanta competenta de la domiciliul petentului.
Prin sentința civilă nr. 5131 pronunțată la data de 26.06.2013, Judecătoria Cornetu a admis excepția de necompetență teritorială absolută a instantei, invocată din oficiu și a declinat spre competentă soluționare cauza în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Găești sub nr._, iar prin sentința civilă nr. 2043/24.10.2013, instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată de petenta V. V. V. persoană fizică autorizată, în contradictoriu cu intimata C. SA - CESTRIN, dispunând anularea procesului verbal contestat . nr._ încheiat la data de 14.11.2012.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a dispus exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat, precum și restituirea de către intimată petentei a sumei totale de 1375 lei, respectiv suma de 137,5 lei plătită prin chitanța . nr._ din data de 23.11.2012, în contul Trezoreriei Ilfov, iar suma de 1237,5 lei plătită prin ordin de plată f.n. din data de 23.11.2012 în contul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 23.10.2012, vehiculul categoria E, cu număr de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., județul Dâmbovița. În urma verificărilor în baza de date a intimatei nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat.
A fost întocmit procesul verbal contestat . nr._ din data de 14.11.2012 prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fiind sancționată petenta cu amendă contravențională în cuantum de 2.750 lei.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea procesului verbal contestat cu planșa foto depusă la dosarul cauzei.
Petental a formulat plângere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Examinând cuprinsul procesului verbal contestat, cu prioritate sub aspectul legalității sale, conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța a constatat că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001. Astfel, procesul verbal trebuie să cuprindă mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Lipsa acestor mențiuni se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal, care se poate constata și din oficiu.
Instanța de fond a reținut că procesul verbal contestat a fost comunicat petentei în formă tipărită și nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, semnătura electronică fiind valabilă numai pe înscrisurile în format electronic.
Procesul verbal încheiat de intimată poartă mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic de agentul constatator, potrivit prevederilor Legii 455/2001 și H.G. 1259/2001, însă din interpretarea dispozițiilor art. 5 din Legea 455/2001 rezultă că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate în privința condițiilor și efectelor lor înscrisurilor sub semnătură privată, procesul verbal de contravenție având natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, fiind un act autentic, neputând fi un înscris sub semnătură privată, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale.
De asemenea, procesul verbal contestat are o formă electronică, deși nu este destinat a fi citit în formă electronică, fapt ce contravine prevederilor art. 4 pct. 2 din Legea 455/2001, care definește înscrisul electronic ca fiind o colecție de date în formă electronică în care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, de unde rezultă că un înscris semnat electronic nu poate avea decât efectele unui înscris sub semnătură privată.
Având în vedere această situație, precum și faptul că nicio dispoziție din O.G. 2/2001 nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, cu atât mai puțin posibilitatea ca procesul verbal să fie încheiat în formă electronică, instanța a apreciat că procesul verbal de contravenție contestat de petentă este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, de pe acesta lipsind semnătura agentului constatator.
Față de aceste aspecte, instanța nu a considerat necesar a mai analiza temeinicia procesul verbal contestat.
Pentru toate aceste considerente, instanța a admis plângerea formulată de petentă și a anulat procesul verbal contestat, exonerând petenta de la plata amenzii contravenționale aplicate prin acest proces verbal.
De asemenea, instanța a dispus și restituirea de către intimată petentei a sumei totale de 1375 lei, respectiv suma de 137,5 lei plătită prin chitanța . nr._ din data de 23.11.2012, în contul Trezoreriei Ilfov (f. 31 dosar), iar suma de 1237,5 lei plătită prin ordin de plată f.n. din data de 23.11.2012 în contul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București (f. 32 dosar).
Această sumă totală de 1375 lei plătită de către petentă și a cărei restituire s-a dispus reprezintă jumătate din minimul amenzii aplicate petentei prin procesul verbal contestat. Având în vedere că instanța a dispus anularea procesul verbal contestat, s-a impus restituirea acestei sume de către intimată petentei.
La data de 13.12.2013, în termen legal, intimata C. SA CESTRIN a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs, depuse în scris la dosarul cauzei, recurenta intimata a invocat următoarele:
Instanța de fond în mod greșit a interpretat art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, modificata prin Legea nr. 144/2012, apreciind ca răspunderea contravenționala a petentului este prescrisa.
Astfel, art. 9 alin. 3 paragraful ultim prevede " Procesul-verbal se întocmește si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin (1)".
Termenul de 30 de zile, prevăzut in art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 144/2012 este termen prohibitiv, in sensul in care este interzisa încheierea altor procese verbale de constatare a contravenției pentru fapta de a circula fara a deține rovinieta si nu termen de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale.
In speța dedusa judecații, fapta a fost săvârșita la data de 23.10.2012, iar sancțiunea a fost aplicata la data de 14.11.2012 - data la care a fost emis procesul verbal de contravenție, adică în interiorul termenului de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, asa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG 2/2001.
Procesul verbal contestat a fost comunicat contravenientului prin posta in data de 21.11.2012, la un interval mai mic de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii, respectând dispozițiile art 14 alin. (1) din OG 2/2001, care prevede ca "Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii."
Privitor la modificările aduse de Legea nr. 144/2012 la art.9. alin.3 "procesul verbal se întocmeste si se comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încalcarea prevederilor art.8 alin. 1- produce efecte ulterior apariției ei, singura derogare pentru care prevederile operează anterior fiind cea in privința tarifului de despăgubire – art. II.
Pe cale de consecință, se solicită admiterea recursului, modificarea sentintei, in sensul mentinerii sanctiunii amenzii aplicate prin procesul verbal.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304, art. 242 pct. 2 Cod procedura civilă, OG nr. 15/2002, OG nr. 2/2001.
Prin întâmpinarea formulată la data de 6 martie 2014, petitionarul V. V V. persoană fizica autorizata, solicita respingerea recursului, mentinerea sentintei instantei de fond, deoarece, în mod corect a fost retinut ca procesul verbal contestat a fost comunicat petentului in forma tiparita si nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, semnatura electronica fiind valabila numai pe înscrisurile în format electronic.
Tribunalul, analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, apreciază că acesta este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Din considerentele sentinței recurate, rezultă că în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, realizând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 17 din actul normativ menționat, prin sancționarea cu nulitatea absolută a procesului verbal contestat, pentru lipsa unor elemente esențiale ale acestuia, cu referire la lipsa semnăturii agentului constatator.
Contrar susținerilor recurentei expuse în dezvoltarea motivelor din cererea de recurs, tribunalul reține că procesului verbal de contravenție contestat, nu îi sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică întrucât, procesul-verbal de contravenție constituie o specie a actului administrativ, fiind astfel un act de drept public cu o evidentă natură de act autentic, acesta neputând fi încheiat decât în condițiile și doar de persoanele strict abilitate de lege.
Dispozițiile art. 1171 si art. 1173 din vechiul cod civil (dispoziții aflate în vigoare până la data de 15.02.2013 potrivit art. 230, lit. a din Legea nr. 71/2011, aplicabile în cauză) diferențiau actul sub semnatură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public abilitat în acest sens (în prezent înscrisul autentic fiind reglementat de disp. art. 269 din N.c.pr.civ.).
Procesul verbal de contravenție are un astfel de caracter de act autentic câtă vreme acesta nu poate fi încheiat decât de către o persoană, agent constatator, care să fie abilitat prin lege și învestit să exercite o astfel de activitate ce implică autoritatea publică a statului, situație ce rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori”.
Pe de altă parte, potrivit art. 9, alin. 1, lit. a și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 (actul normativ care prevede și sancționează contravenția reținută în procesul verbal contestat) „(1)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 se fac de catre: a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.; (2) Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Aceste prevederi speciale ale O.G. nr. 15/2002 în raport cu reglementarea de drept comun dată de O.G. nr. 2/2001 în materie de contravenții, permit, prin excepție, ca doar constatareacontravențiilor prevăzute și sancționate de O.G. nr. 15/2002 să poată fi realizată și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, situație ce trebuie obligatoriu consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu și întocmirea procesului verbal de contravenție sub forma unui înscris în format electronic ori semnarea electronică a unui astfel de act.
Astfel, prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică invocată de către recurentă, respectiv prin prevederile art. 1 din acest act normativ, legiuitorul a stabilit fără echivoc domeniul său de aplicare, statuând că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Din interpretarea acestui text rezultă în mod evident faptul că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Prin disp. art. 4 din același act normativ, sunt definite o . concepte, tocmai pentru a conferi actului legii un grad cât mai ridicat de claritate și predictibilitate, avându-se în vedere nivelul tehnic relativ ridicat al acesteia.
Ori procesul-verbal de contravenție contestat, astfel cum a fost comunicat intimatei-petente, nu reprezintă un înscris în format electronic în sensul disp. art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001, astfel încât acestuia să-i poată fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001, a actului sancționator avut în vedere la întocmirea procesului verbal contestat, respectiv O.G. nr. 15/2002, ori a reglementării de drept comun în materie de contravenții, respectiv O.G. nr. 2/2001, nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții și nici posibilitatea întocmirii acestui act sub forma unui înscris în formă electronică.
Prin urmare procesului verbal de contravenție nu îi pot fi aplicabile nici dispozițiile art. 6-7 din Legea nr. 455/2001 invocate de recurentă, relative la efectul similar unui act autentic, efect recunoscut doar înscrisului în formă electronică cãruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, semnătură care să fie recunoscută de cãtre cel cãruia i se opune.
Așadar, în mod legal instanța de fond, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, a dispus anularea procesului verbal contestat, consecința fiind aceea a exonerării petentei de plata amenzii contravenționale aplicate și de la obligația de plată a tarifului de despagubire.
Față de cele ce preced, se concluzionează că soluția instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 2043/24.10.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. V., domiciliat în ., ., județul Ilfov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,
C. M. A. L. B. C. D.
GREFIER,
R. MOCANESCU
Judecător fond M. M.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red.- CM/SEM
2 ex/15.04.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 390/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 671/2014.... → |
|---|
