Obligaţia de a face. Sentința nr. 682/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 682/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 5496/120/2013
Tribunalul Dâmbovița
Mun. Târgoviște, Calea București
Nr. 3, jud. Dâmbovița
Telefon: 0245/_
Fax: 0245/_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.682
Ședința publică din data de 15 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. E.
GREFIER: C.-E. G.
Pe rol judecarea cererii formulată de către reclamanții reclamanții C. (P.) D. C., CNP-_, F. I. R. M., CNP-_, D. (S.) C. G., CNP-_, C. (G.) C. M., CNP-_, B. (A.) Gh. C., CNP-_, P. (G.) I. M., CNP-_, D. (O.) D. C. G., CNP-_, L. (M.) I. G., CNP-_, G. (M.) I. G. C., CNP-_, C. (L.) S. D., CNP-_, și V. I. P. CNP-_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Vrezgo Lucreția”, cu sediul în ., .. 62, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București – Facultatea de Științe Juridice și Administrative B., cu sediul în mun. București, .. 13, sector 3, C.-_, chemat în garanție fiind M. Educației Naționale (fost M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), cu sediul în mun. București, .. 28-30, sector 1, prin reprezentant legal, având ca obiect obligația de a face/refuz soluționare cerere.
Cerere legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 50 lei(fila 16).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Vrezgo Lucreția pentru reclamanți, lipsă fiind pârâta și chematul în garanție.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefier, care învederează instanței faptul că, la data de 24.03.2014, pârâta U. S. Haret a depus răspuns la cererea de renunțare la judecată, prin care solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 670 lei, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că procedura este îndeplinită.
În baza art. 219 alin.1 NCPC, instanța identifică apărătorul reclamantei - avocat Vrezgo Lucreția, cu împuternicirea avocațială . nr._/2013, aflată la fila 15 din dosar.
Avocat Vrezgo Lucreția, având cuvântul pentru reclamanți, arată că reclamanții C. (P.) D. C., F. I. R. M., D. (S.) C. G., C. (G.) C. M., B. (A.) Gh. C., P. (G.) I. M., D. (O.) D. C. G., L. (M.) I. G., G. (M.) I. G. C., C. (L.) S. D., își mențin cererea de renunțare la judecată, în prezenta cauză urmând a rămâne în calitate de reclamant, doar V. P..
În continuare, cu privire la cererea depusă de U. S. Haret, prin care solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 670 lei, arată că lasă la aprecierea instanței.
În temeiul art. 131 NCPC, instanța, verificând competența de soluționare a prezentei cauzei, având în vedere concluziile sub acest aspect ale apărătorului reclamanților, în raport de dispozițiile art. 10 alin. 1 și 3 din Legea 554/2004, coroborate cu art. 95 pct. 4 NCPC, reține competența materială și teritorială de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Apărătorul reclamantului V. petre arată că cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale, formulată de pârâta U. S. Haret, apare ca fiind admisibilă în principiu.
Tribunalul, examinând admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale, formulată de pârâta U. S. Haret, în raport de dispozițiile art. 72 și următoarele Cod procedură civilă, admite în principiu această cerere, având în vedere următoarele considerente: prin cererea de chemare în garanție formulată de U. S. Haret, a Ministerului Educației Naționale, s-a solicitat „aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în Diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamant.
Potrivit dispozițiilor art. 72 Cod procedură civil, „partea interesată poată să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri, iar art. 64 alin. 2 Cod procedură civilă, „după ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată”, care potrivit alin. 2 poate fi atacată cu fondul, dispoziții ce sunt aplicabile și cererii de chemare în garanție potrivit art.74 alin.2 Cod procedură civilă.
În cauza de față, tribunalul constată că pârâta U. S. Haret a formulat o cerere de chemare în garanție admisibilă în principiu întrucât, pretinsa neîndeplinire de către pârâtă, a obligației de eliberare a diplomei de licență către reclamant, depinde în mod direct de aprobarea în prealabil, de către chemata în garanție, a tipăririi formularului de diplomă de licență, potrivit Ord. nr. 2284/2007 emis de M.E.N. (fost M.E.C.S.T.).
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Avocat Vrezgo Lucreția, având cuvântul asupra probelor, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 254 coroborat cu art. 258 NCPC, instanța încuviințează probele propuse de reclamant, respectiv înscrisurile aflate la dosar ca fiind utile soluționării cauzei.
Raportat la probele propuse și încuviințate de instanță, în baza art. 238 NCPC, instanța estimează că prezenta cauză va fi soluționată la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul V. P., prin avocat, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii formulate, obligarea pârâtei și a chematului în garanție să elibereze diploma de licență și suplimentul de diplomă.
Instanța, considerându-se lămurită cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art.394 Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare atât în ceea ce privește cererea de renunțare la judecată cât și în ceea ce privește cererea reclamantului V. P. și cererea de chemare în garanție.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr._ din 23.09.2013, reclamanții C. (P.) D. C., CNP-_, F. I. R. M., CNP-_, D. (S.) C. G., CNP-_, C. (G.) C. M., CNP-_, B. (A.) Gh. C., CNP-_, P. (G.) I. M., CNP-_, D. (O.) D. C. G., CNP-_, L. (M.) I. G., CNP-_, G. (M.) I. G. C., CNP-_, C. (L.) S. D., CNP-_, și V. I. P. CNP-_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Vrezgo Lucreția”, cu sediul în ., .. 62, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București – Facultatea de Științe Juridice și Administrative B., cu sediul în mun. București, .. 13, sector 3, C.-_, au solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună: obligarea pârâtei la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentelor la diploma de licență, ca urmare a susținerii și promovării examenului de licență sesiunea iulie 2009 specializarea Administrație Publică, forma ID, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În prealabil reclamanții arată că au îndeplinit obligația prealabilă potrivit Legii nr. 554/2004 în sensul că au adresat plângeri prealabile atât către pârâta U.S.H. cât și către M.E.N. răspunsurile primite să ducă la eliberarea diplomelor de licență.
Motivează reclamanții că potrivit adeverințelor de licență nr. 5588/2010, 6327/2009, 6325/2009, 6323/2009, 6324/2009, 913/2013, 2050/2012, 3972/2009, 2048/2012, 3006/2009 și 1221/2012, sunt absolvenții Facultății de Științe Juridice și Administrative B., din cadrul Universității „S. Haret”, specializarea Administrație Publică, promoția 2009, întrucât au susținut și promovat examenul de licență promoția iulie 2009, urmând cursurile acestei universități la forma ID în perioada 2006-2009.
Arată că diplomele de licență trebuiau să fie eliberate într-un termen de 12 luni de la data finalizării studiilor, așa cum prevăd dispozițiile art. 20 din Ordinul 2284/2007 privind aprobarea Regulamentului regimului actelor de studii în învățământul superior și conform metodologiei nr.1405/21.05. 2009 a US.H. de desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor.
Se mai susține că pârâta, la solicitările sale repetate, i-a răspuns că M.E.N. nu a onorat decât parțial cererea sa de a aproba tipărirea formularelor de lucrare de licență, considerente pentru care solicită admiterea cererii așa cum a formulat-o.
Arată că pârâta U.S.H., având învățământ de zi autorizat/acreditat, putea organiza învățământ la forma ID potrivit art. 60 din Legea nr. 84/1995 și că potrivit art. 60, alin. 3 din Legea nr. 84/1995, diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceiași specializare sunt echivalente indiferent de forma de învățământ absolvită.
S-au depus la dosar dovada plății taxei de timbru, copie C.I. ale reclamanților, plângerea prealabilă formulată de reclamanți conform art.7 din Legea nr.554/2004, adresa pârâtei către reclamanți, adresa MEN, adeverințe emise de pârâtă către reclamanți, contracte de studii și chitanțe de plată a taxelor de studii.
La data de 27.11.2013, pârâta U. S. Haret a depus la dosarul cauzei (filele 108-109), întâmpinare și cerere de chemare în garanție, acte prin care a solicitat să se constate că și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamanți, în sensul că după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cerere, a eliberat adeverințele de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, emisă de către pârâtă, sub nr.1405/21.05.2009 și cu prevederile art. 20 și art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284/28.09.2007.
A arătat pârâta că a făcut demersurile legale către M.E.C.T.S. – care este autoritatea publică ce gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare în vederea eliberării diplomelor de licență și a suplimentelor la diplome, în vederea obținerii acestora, în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la ., s-a adresat Ministerului prin intermediul mai multor adrese, prin care a solicitat aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la . absolvenții anului 2009, dar nu a primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.
A precizat pârâta că în prezent se află în imposibilitatea de a obține în totalitate tipărirea formularelor tipizate constând în actele de studii solicitate de reclamanți, datorită refuzului M.E.C.T.S., și că acesta din urmă face discriminări între reclamanți și alți absolvenți pentru care s-au eliberat diplome.
Prin același înscris, pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (M.E.C.T.S.), solicitând ca acesta să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanți, cu cheltuieli de judecată.
A arătat pârâta că specializarea urmată de reclamanți la forma de învățământ a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, data de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an. Aceasta s-a conformat condițiilor impuse de minister prin adresele înaintate acesteia și atașate întâmpinării, în vederea obținerii aprobării pentru tipărirea de formulare tipizate, dar MECTS nu a aprobat în totalitate necesarul de formulare solicitate de pârâtă.
Pârâta a mai precizat că aprobarea în parte a tipăririi formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS a faptului că pârâta a funcționat într-un cadru legal, care a permis organizarea formelor de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
A susținut pârâta că asupra admiterii cererii de chemare în garanție s-a pronunțat ICCJ, în cauzele nr._ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_/2/2010,_ ,_, în sensul admiterii cererii pârâtei de chemare în garanție a METCS – irevocabil.
În drept, a invocat dispozițiile art. 72-74 Cod procedură civilă și art.18, coroborat cu art. 28 alin.1 din Legea nr. 554/2004.
S-au anexat, în copie, la întâmpinare, tabel și adrese emise către M.E.T.C.S.(filele 113-119) și practică judiciară a I.C.C.J. (filele 120-140).
La data de 17.12.2014, reclamanții C. (P.) D. C., F. I. R. M., D. (S.) C. G., C. (G.) C. M., B. (A.) Gh. C., P. (G.) I. M., D. (O.) D. C. G., L. (M.) I. G., G. (M.) I. G. C., C. (L.) S. D. și V. I. P., au depus răspuns la întâmpinare și la cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret – Facultatea de Științe Juridice și Administrative B., aratând că obținerea actului de recunoaștere a studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept, solicitând instanței să se constate că se află în prezența unei discriminări între unii absolvenți care au obținut diplomele de licență și suplimentul la diplomă, deși au absolvit studiile tot în anul 2009. În continuare, arată reclamanții, solicită admiterea cererii de chemare în garanție, obligarea chematului în garanție la aprobarea tiupăririi formulalelor cu regim special, respectiv a dipolomei de licență și a suplimentului la diplomă.
La data de 24.12.2013 (filele 170-176) M. Educației Naționale a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, pentru următoarele motive:
Cererea de chemare în garanție este neîntemeiată, pentru că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a transmite o adresă completă către M.E.N. în vederea eliberării diplomelor de licență, adică nu a comunicat „absolvenți licență/studii universitare de licență”, respectiv specializare/program de studiu, formă de învățământ zi, I.D., F.R., seral, ceea ce înseamnă că nu poate fi admisă cererea de chemare în garanție, pârâta neputând invoca în apărare propria sa vină.
De asemenea, arată că instituțiile de învățământ superior de stat ori particular acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, însă U.S.H. a organizat forme de învățământ la distanță fără respectarea prevederilor Legii nr. 188/1993, OUG nr. 75/2005 și H.G. nr. 1011/2011, adică nu a parcurs procedura prevăzută de legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.
Mai motivează că din adresele ARACIS reiese că specializarea urmată de reclamanți la forma de învățământ I.D. nu a fost niciodată autorizată provizoriu (aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual).
În final final, în solicitarea de respingere a cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată se invocă și o decizie a I.C.C.J. nr. 4726/29.10.2009, pronunțată în dosar nr._, cu atât mai mult cu cât între reclamanți și M.E.N. nu există nici un raport juridic prin care să se solicite eliberarea vreunei diplome, M.E.N. fiind terț față de raportul juridic contractual dintre reclamant și pârât.
Pârâta U.S.H. a depus note de concluzii la data de 27.02.2014, solicitând admiterea cererii sale, întrucât chemarea în garanție a M.E.N. este o necesitate obiectivă, fiindcă diplomele de licență se emit numai cu avizul M.E.C.T.S., iar acesta refuză să aprobe tipizarea formularelor pentru a fi emise reclamanților, apărările acesteia fiind neîntemeiate în raport cu legea de înființare a U.S.H. nr. 443/5.07.2002, art. 60 alin.1 și alin.3 din Legea nr. 84/1995, art. 4 din H.G nr. 535/1999, art. 5 din HG nr. 916/2005, anexele 1 și 2, art. 6 din HG nr. 676/2007 și art. 1 din HG nr. 1175/2006.
În ședința publică din data de 04.03.2014, reclamanții C. (P.) D. C., F. I. R. M., D. (S.) C. G., C. (G.) C. M., B. (A.) Gh. C., P. (G.) I. M., D. (O.) D. C. G., L. (M.) I. G., G. (M.) I. G. C., C. (L.) S. D., au depus o cerere de renunțare la judecată, motivat de faptul că, pe rolul Tribunalului Dâmbovița, a mai fost înregistrată sub nr._, o altă cauză, având același obiect și aceleași părți.
Cererea de renunțare a reclamanților a fost comunicată pârâtului și chematului în garanție, potrivit procesului-verbal și dovezii de înmânare aflate la filele 204-205 din dosarul cauzei.
La data de 24.03.2014 pârâta U. S. Haret a depus răspuns la cererea de renunțare la judecată, prin care solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 670 lei.
Analizând cererea reclamantului V. I. P., precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse pentru motivele ce succed:
Este necontestat faptul că reclamantul V. I. P., a urmat cursurile organizate de către pârâta U. „S. Haret” București, în cadrul Facultății Științe Juridice și Administrative B., specializarea Științe Juridice, forma de învățământ ID (învățământ la distanță), în perioada 2006-2009, cursuri finalizate prin susținerea și promovarea examenului de licență organizat de aceiași universitate, în sesiunea iulie 2009.
Această situație de fapt este confirmată și de înscrisurile depuse de reclamant la dosar, respectiv adeverința de licență nr. 1221/02.04.2012 eliberată de pârâta în cauză.
Prin cererea dedusă judecății reclamantul V. I. P. a supus analizei instanței de contencios administrativ, în procedura reglementată de dispozițiile Legii nr. 554/2004, pretinsul refuz nejustificat al pârâtei U. „S. Haret” de a soluționa cererea reclamantului de eliberare a diplomei de licență aferentă studiilor absolvite.
La rândul său pârâta U. „S. Haret”, prin cererea de chemare în garanție formulată ca răspuns la cererea reclamantului, a solicitat obligarea Ministerului Educației Naționale (M.E.N.), la aprobarea tipăririi formularelor tipizate cu regim special constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă.
Refuzul pârâtei U. „S. Haret” vizând soluționarea cererii formulată de reclamant, apare ca fiind exprimat în mod explicit prin întâmpinare, pârâta justificând neîndeplinirea obligației solicitată de reclamant prin lipsa formularelor cu regim special al diplomelor de licență, ca urmare a refuzului Ministerului Educației Naționale de a aviza tipărirea unor astfel de formulare.
Totodată tribunalul constată că refuzul chematei în garanție M.E.N., a fost justificat prin faptul că pentru specializarea și forma de învățământ absolvită de reclamant, pârâta U. S. Haret ca instituție de învățământ superior, nu era acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, acestă formă de învățământ organizată pentru specializarea în cauză, nefiind prevăzută în niciuna dintre Hotărârile de Guvern privind structurile și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior.
Prin urmare, dată fiind evidenta interdependență dintre, obligația solicitată a fi impusă pârâtei prin cererea formulată de reclamant și obligația solicitată a fi impusă chematului în garanție prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, tribunalul are a analiza în ce măsură refuzul conjugat al pârâtei cu cel al chematei în garanție, care au condus la neeliberarea diplomei de licență și a suplimentului la aceasta pentru reclamant, în raport de justificările date și de dispozițiile legale incidente, are sau nu caracterul unui refuz nejustificat în sensul dispozițiilor art. 2, alin. 2, raportat la art. 2, alin. 1, lit. i din Legea nr. 554/2004.
În acest sens tribunalul constată ca fiind incidente următoarele dispoziții legale în vigoare pentru perioada de timp în care reclamantul a urmat cursurile la specializarea Administrație Publică, în forma ID organizată de pârâtă:
Dispozițiile art. 60 din Legea nr. 84/1995 potrivit cu care „Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu recventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri de zi”.
Dispozițiile art. 5, alin. 3 și 4 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, potrivit cu care „(3) M. Educației și Cercetării actualizează periodic, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, lista domeniilor și specializărilor de licență, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (4) Universitățile pot organiza, cu finanțare din resurse proprii, și studii în alte specializări decât cele prevăzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare și acreditare”.
Dispozițiile art. 35, alin. 1 și 2 din OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității în educație, potrivit cu care „(1) Pot desfășura activități de învățământ superior și pot utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai instituțiile de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate. (2) Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar și universitar, precum și eliberarea actelor de studii in alte condiții decât cele prevăzute prin prezenta ordonanță de urgență atrag răspunderea civila, contravențională sau penala, după caz”.
Dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 1214/2000, privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță în învățământul superior, potrivit cu care „Sunt abilitate sa organizeze ID in specializari determinate institutiile de invatamant superior - universitati, facultati, colegii acreditate sau care au obtinut acreditarea in acest scop”, iar potrivit disp. art. 19, alin. 3 “acreditarea programelor ID se face prin hotărâre a guvernului pe baza raportului Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, avizat de M.E.N”.
Dispozițiile art. 5 alin. 1 din Ord. M.E.N. nr. 2284/2007 privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, potrivit cu care „Instituțiile de învãțãmânt superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate sã funcționeze provizoriu potrivit legii, denumite în continuare instituții, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii”, iar potrivit disp. art. 7 „Formularele actelor de studii sunt tipãrite și difuzate, în condițiile legii, de cãtre unitatea de specialitate desemnatã de MECT, unitate care poartã întreaga rãspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securitãții tipãririi și pãstrãrii formularelor pânã la ridicarea acestora de cãtre instituțiile beneficiare”.
Or, raportând aceste dispoziții legale la situația de fapt expusă, reținând și faptul că forma de învățământ ID organizată de pârâta U.S.H și absolvită de reclamant, nu era una acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu în condițiile legii, nefiind menționată în niciuna din Hotărârile de Guvern privind structurile și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior (a se vedea HG nr. 916/2005, HG nr. 676/2007, HG nr. 635/2008), tribunalul constată că refuzul chematei în garanție M.E.N., în avizarea tipăririi formularelor cu regim special constând în diploma de licență și suplimentul la aceasta, refuz care a condus la imposibilitatea eliberării de către pârâta USH a actelor de studii solicitate de reclamant, nu este nicidecum unul nejustificat, în sensul disp. art. 2, alin. 1, lit. i și art. 2, alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
În susținerea acestei soluții tribunalul reține și efectul pozitiv al autorității de lucru judecat produs de Decizia nr. 3306/08.06.2011 dată de Î.C.C.J. a României într-un litigiu purtat între pârâta și chematul în garanție din prezenta cauză, hotărâre prin care Î.C.C.J. a statuat că, „faptul că în cadrul unei universități există un program de studii de licență acreditat, care se desfășoară pentru forma de învățământ la zi, nu conduce la ideea că, pentru același program, poate fi organizată de aceeași universitate o altă formă de învățământ, în lipsa verificării de către autoritatea abilitată, a îndeplinirii standardelor de performanță, prin procedura de evaluare prevăzută de lege”.
Prin urmare, culpa evidentă a pârâtei USH în neîndeplinirea obligațiilor legale și contractuale care îi reveneau față de reclamant în urma încheierii contractelor de studii cu aceasta, culpă cauzată exclusiv de organizarea de către pârâtă a unor cursuri universitare într-o formă de învățământ care nu a fost acreditată ori autorizată să funcționeze provizoriu în condițiile legii, având drept consecința imposibilitatea eliberării actelor de studii aferente, nu poate fi imputată chematei în garanție și nu poate conduce nici la admiterea cererii formulată de reclamant și implicit nici la admiterea cererii de chemare în garanție.
Nici susținerile pârâtei legate de pretinsa îndeplinirea necorespunzătoare de către chemata în garanție, a atribuțiilor de control care îi reveneau în domeniul verificării legalității și calității învățământului superior, nu pot conduce la o altă soluție, nefiind admis ca efectele produse printr-o stare de nelegalitate, chiar favorizată de o eventuală lipsă de control din partea instituției abilitate, să fie înlăturate printr-o altă nelegalitate, aceea a eliberării unei dimplome de licență pentru o formă de învățământ neacreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.
O soluție contrară ar conduce la eliberarea unor acte de studii de nivel superior (diplomă de licență), în condițiile parcurgerii unor cursuri pretinse a fi fost organizate la nivel universitar, fără respectarea condițiilor legale în ceea ce privește evaluarea îndeplinirii standardelor minime de calitate pentru respectiva formă de învățământ.
Ca atare, în aceste circumstanțe, neîndeplinirea culpabilă de către pârâta U. S. Haret a obligațiilor asumate față de reclamant prin încheierea contractelor de studii, nu va putea fi valorificată de către aceasta din urmă prin obținerea actelor de studii solicitate, răspunderea pârâtei putând însă fi atrasă, civil sau după caz, penal, potrivit prevederilor art. 179, alin. 1 din Legea nr. 84/1995 și art. 35, alin. 2 din OUG nr. 75/2005, pentru eventualul prejudiciu produs reclamantei prin organizarea unei forme de învățământ neacreditată ori neautorizată să funcționeze provizoriu.
În raport de aceste considerente tribunalul va respinge atât cererea formulată de reclamantul V. I. P., în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București cât și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret București în contradictoriu cu chematul în garanție M. Educației Naționale.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecată formulată de restul reclamanților în cauză, tribunalul constată ca fiind incidente prevederile art. 406 al. 1 Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora „Reclamantul poate oricând să renunțe la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă”, precum și dispozițiile art. 406 alin.6 Noul Cod de procedură civilă, astfel că văzând cererea reclamanților de renunțare în tot la cererea de chemare în judecată, va lua act de această manifestare de voință.
Potrivit art. 406 alin. 4 și art. 451 din Noul Cod procedură civilă, reclamanții renunțători vor fi obligați în solidar la plata către pârâta U. S. Haret București a sumei de 670 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.
Văzând și disp. art. 20, alin. 1 din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 406 Noul Cod de procedură civilă, ia act de renunțarea la judecarea cererii formulată de către reclamanții C. (P.) D. C., CNP-_, F. I. R. M., CNP-_, D. (S.) C. G., CNP-_, C. (G.) C. M., CNP-_, B. (A.) Gh. C., CNP-_, P. (G.) I. M., CNP-_, D. (O.) D. C. G., CNP-_, L. (M.) I. G., CNP-_, G. (M.) I. G. C., CNP-_ și C. (L.) S. D., CNP-_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Vrezgo Lucreția”, cu sediul în ., .. 62, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București – Facultatea de Științe Juridice și Administrative B., cu sediul în mun. București, .. 13, sector 3, C.-_, chemat în garanție fiind M. Educației Naționale cu sediul în mun. București, .. 28-30, sector 1,
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantul V. I. P. cu domiciliul în mun. Târgoviște, .. 7, ., ., jud. Dâmbovița, CNP-_, având domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Vrezgo Lucreția”, cu sediul în ., .. 62, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București, cu sediul în mun. București, .. 13, sector 3, CUI-_.
Respinge ca nefondată cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret București în contradictoriu cu chematul în garanție M. Educației Naționale cu sediul în mun. București, ., nr. 28-30, sector 1, în ceea ce îl privește pe reclamantul V. I. P. și ca lipsită de obiect în ceea ce îi privește pe restul reclamanților.
Obligă în solidar reclamanții C. (P.) D. C., F. I. R. M., D. (S.) C. G., C. (G.) C. M., B. (A.) Gh. C., P. (G.) I. M., D. (O.) D. C. G., L. (M.) I. G., G. (M.) I. G. C., și C. (L.) S. D., la plata către pârâta U. S. Haret București a sumei de 670 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 aprilie 2014.
Președinte, Grefier,
N. ErculescuClaudia-E. G.
Red. NE/Tehnored. CEG
15 ex./24.04.2014
..04.2014
C. (P.) D. C.
F. I. R. M.
D. (S.) C. G.
C. (G.) C. M.
B. (A.) Gh. C.
P. (G.) I. M.
D. (O.) D. C. G.
L. (M.) I. G.
G. (M.) I. G. C.
C. (L.) S. D.
V. I. P.
U. S. Haret București – Facultatea de Științe Juridice și Administrative B.
M. Educației Naționale
| ← Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1613/2014. Tribunalul... → |
|---|
