Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 1314/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1314/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 905/120/2014
DOSAR NR._ litigiu priv. funcț. publici
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 1314
Ședința publică din data de 29 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - E. I.
GREFIER – E. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, str. ., reprezentată de T. G. – președinte, în numele și pentru membrii de sindicat: V. I., S. M., S. I., M. P., T. F., M. E., R. L., N. E., Surlea M., M. E., N. L., Ș. A., B. M., M. D., R. G., N. M., O. C. R., în contradictoriu cu pârâta U. I. – prin Primar, cu sediul în ., prin care se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 237.266 lei, reprezentând stimulent de sărbători (Paști și C. 2011, 2012 și Paști 2013) în cuantum de un salariu mediu brut pe economie/sărbătoare/salariat, conform art. 31 alin. 4 din CCMU 156/15.12.2008, stimulent hrană pentru perioada 2011-2013 în cuantum de 10 lei/lună/salariat, conform art. 31 alin. 8 pct. b din CCMU 156/15.12.2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul prin cons.jr. S. M., conform delegației aflată la fila 6/dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că dosarul a fost repus pe rol, la cererea reclamantului, după suspendarea judecății în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC; după care:
Având cuvântul pe probe, reprezentantul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 254 coroborat cu art. 258 NCPC, tribunalul încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Raportat la probele propuse și încuviințate de instanță, în baza art. 238 NCPC, instanța estimează că prezenta cauză va fi soluționată la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
Instanța, considerându-se lămurită cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată acestui tribunal sub nr._, reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița a chemat în judecată . acesteia la plata sumei de 237.266 lei, reprezentând stimulente de sărbători ( Paști și C. pe anii 2011, 2012 și Paști 2013), în cuantum de un salariu brut pe economie/sărbătoare/salariat, conform art. 31 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă nr. 156/2008, stimulent pentru perioada anilor 2011 – 2013, în cuantum de 10 lei/salariat/lună, conform art. 31 alin. 8 pct. b) din același contract colectiv de muncă.
În fapt, s-a relatat că membrii de sindicat au calitatea de funcționari publici. Între sindicat și conducerea Primăriei I. a fost încheiat contractul / acordul colectiv nr. 156/15.12.2008 cu valabilitate pe 4 ani.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, prin contractul colectiv de muncă se stabilesc clauzele și condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, iar clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și condițiile prevăzute de prezenta lege.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 din aceeași lege, contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, însă prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, aceleași dispoziții fiind cuprinse și în art. 3 alin. 2 din contract la nivel național pentru anii 2007 – 2010.
Interpretând per a contrario dispozițiile legale menționate rezultă că prin contractele / acordurile colective de muncă se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și al căror cuantum nu sunt stabilite prin dispoziții legale.
Având în vedere și prevederile art. 3 alin. 3 al contractului colectiv de muncă la nivel național și art. 82 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, potrivit cu care contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, se trage concluzia că se pot negocia clauze care să acorde salariaților mai mult decât s-a prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel superior.
Acordarea drepturilor speciale este legală din moment ce nu este interzisă prin vreun text de lege, dimpotrivă este permisă în virtutea art. 72 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și de dispozițiile art. 56 din Convenția OIM nr. 154/1981.
A fost anexată cererii de chemare în judecată, copia contractului /acordului colectiv de muncă nr. 5591/31 octombrie 2008, înregistrat sub nr. 156/15.12.2008 la Direcția de Muncă și Incluziune Socială Dâmbovița.
Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare, fiind decăzută din dreptul de a formula apărări și invocă excepții, cu excepția celor de ordine publică ( art. 208 Cod procedură civilă ).
Examinând cererea prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține că prin contractul/ acord colectiv de muncă nr. 5591/31.10.2008, la capitolul „Măsuri de protecție socială”, art. 31 alin. 4, părțile au convenit ca stimulentul de sărbători (C. și Paști) va fi echivalentul cu 1 (un) salariu mediu brut pe economie (cel comunicat de Comisia Națională de S.) pentru fiecare sărbătoare în parte.
Prin art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în vigoare la data încheierii contractului colectiv de muncă, legiuitorul a statuat că (1) pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au drept la un salariu compus din: a) salariu de bază; b) sporul pentru vechime în muncă ; c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare; 2) funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În art. 138 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social se prevede că prin contractele / acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
A.. 3 prevede că drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege, în limite prescrise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă.
Clauzele încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 1 – 3 sunt lovite de nulitate absolută.
În ceea ce îi privește pe funcționarii publici din sectorul bugetar, începând cu anul 2009, salarizarea a fost reglementată prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (abrogată prin Legea nr. 284/2010), Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Art. 37 din Legea nr. 284/2010 reia dispozițiile din art. 138 din Legea nr. 62/2009, în sensul că prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi în bani sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.
Elementele sistemului de salarizare prevăzute de art. 9 din Legea nr. 284/2010 sunt: salariile de bază, soldele/salariile de funcție și îndemnizațiile lunare de încadrare, sporurilor, premiile, stimulentele și alte drepturi în bani și în natură corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.
În secțiunea a IV a Legii nr. 284/2010, art.23 sunt reglementate premiile, iar în secțiunea a V-a alte drepturi (art. 24 – 31), niciuna din dispozițiile legale neavând în conținutul său vreo mențiune despre dreptul la stimulente de Paști și C..
Așa fiind, cum sumele pretinse de reclamant cu titlu de stimulente de C. și Paști sunt drepturi salariale care nu se regăsesc în legile de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, categorie din care fac parte și funcționarii publici reprezentanți de sindicatul reclamant, cererea urmează a fi respinsă.
Tribunalul apreciază că nu poate da eficiență clauzelor din contractul/acordul colectiv de muncă invocate de sindicat, acesta fiind încheiat anterior adoptării legilor de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice și devenite ineficiente în virtutea considerării lor de legiuitor ca fiind lovite de nulitate absolută.
Pentru considerentele expuse, tribunalul va respinge cererea .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, str. ., reprezentată de T. G. – președinte, în numele și pentru membrii de sindicat: V. I., S. M., S. I., M. P., T. F., M. E., R. L., N. E., Surlea M., M. E., N. L., Ș. A., B. M., M. D., R. G., N. M., O. C. R., în contradictoriu cu pârâta U. I. – prin Primar, cu sediul în ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. E. B.
Red. E.I./tehnored.SEM
4ex./29.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 366/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1780/2014. Tribunalul... → |
|---|
