Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 553/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 553/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 1952/232/2014
Dosar nr._ apel pl. contraventionala
R O MÂ N I A
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECTIA A II-A CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 553
Ședința publică din data de 24 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – M. D.
Judecător –G. C.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul-petent R. C., domiciliat în comuna Dragomirești, ., județul Dâmbovița împotriva sentinței nr. 1748/3.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița.
Cererea de apel este timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei conform chitanței nr._/9.02.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilierul juridic N. E. pentru intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, în baza delegației de reprezentare juridică depusă la dosar, lipsă fiind apelantul petent R. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare. De asemenea, se referă faptul că apelul este timbrat și că în procedura de regularizare a cererii de apel s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul IPJ Dâmbovița, după care:
Consilierul juridic N. E. pentru intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița învederează că nu are cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, sau alte incidente de soluționat tribunalul, în temeiul art. 482 coroborat cu art.392 Cod procedură civilă tribunalul deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul părților.
Consilierul juridic N. E. pentru intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița solicită respingerea apelului, întrucât instanța de fond a reținut comiterea contravenției, care este recunoscută și de petent, iar cele invocate în cererea de apel nu pot duce la schimbarea sentinței de fond. Cu privire la cererea de înlocuire a amenzii cu avertisment, arată că din fișa abateri aflată la dosar din care rezultă că există o obișnuință din partea apelantului de a comite fapte contravenționale la regimul circulației, fiind adevărat că nu are prin aceste abateri si genul de abateri pentru care a fost sancționat în prezenta cauză.
Mai arată că fapta comisă are un grad de pericol ridicat și consideră că agentul de poliție a aplicat amenda în cuantum minim amenda contravențională.
Solicită respingerea apelului și menținerea procesului verbal de contravenție în totalitate.
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1748/3 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul R. C., domiciliat în comuna Dragomirești, ., județul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/15.05.2014 întocmit de agent constatator din cadrul IPJ Dâmbovița – Poliția Găești, în temeiul art. 4 pct.72, rap. la art.7 alin.2 din HG nr. 69/2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 4000 lei, deoarece la data 15.05.2014, ora 07,20, a condus microbuzul marca Mercedes cu numărul_ pe DN 7 Găești și a efectuat transport rutier public de persoane pe traseul Ludești – Găești, conform licenței de traseu nr. LT_, transportând un număr de 9 persoane peste numărul de locuri prevăzut în certificatul de clasificare.
Petentul a refuzat să semneze procesul verbal, dar a formulat obiecțiuni în care a precizat că a transportat persoanele în picioare deoarece a rămas colegul în pană.
Plângerea a fost formulată în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, trecând la verificarea legalității procesului verbal, instanța de fond a constatat că în cauză nu există nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din același act normativ. Astfel, procesul verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cât privește temeinicia procesului verbal atacat, instanța de fond a reținut că petentul a recunoscut săvârșirea faptei.
Potrivit art. 4 pct. 72 din HG nr. 69/2012, constituie contravenție nerespectarea de către conducătorii auto angajați ai operatorului de transport rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligației de a transporta persoane doar în limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de înmatriculare sau, în cazul autovehiculelor clasificate pe stele sau categorii, în limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de clasificare, iar potrivit art. 7 alin. 2 din același act normativ, această contravenție se sancționează cu amendă de la 4000 lei la 6000 lei aplicată conducătorului auto.
Față de acestea, s-a constată că a fost dovedită săvârșirea cu vinovăție de către petent a faptei contravenționale, individualizarea sancțiunii a fost făcută corect în cuantumul minim al amenzii prevăzut de textul normativ indicat, iar în cauză nu a fost dovedită existența unei cauze de înlăturare a caracterului contravențional al faptei.
Deoarece legiuitorul a înțeles să califice această contravenție ca fiind o încălcare gravă a normelor în materie și date fiind împrejurările săvârșirii faptei, respectiv numărul mare de călători transportați peste numărul de locuri prevăzut în certificatul de clasificare, instanța apreciază că nu se justifică înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Având în vedere cele expuse, s-a apreciat plângerea petentului este neîntemeiată și a fost respinsă.
Impotriva sentinței civile nr. 1748/3 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în termen legal a declarat apel petentul R. C., apreciind sentința apelată ca fiind netemeinică pentru următoarele motive:
Susține că instanța de fond in sentința pronunțata nu a ținut seama de faptul ca și-a recunoscut fapta, a prezentat circumstanțele in care a fost forțat să greșească, amenda este mare in raport cu veniturile sale salariale, nu a mai comis o asemenea fapta niciodată (in fisa de evidenta auto anexată la dosarul cauzei de P. se poate vedea ca nu exista o asemenea abatere). Nu s-a ținut cont de ultima fraza din plângerea contravenționala. De asemenea, organul constatator a dat dovada de răutate, deoarece pentru fapta comisa putea sa aplice OUG 195/2002 actualizata, art.101 alin. l pct.13 si respectiv H.G. nr. 1391/2006 art. 148 pct.2 unde amenda este mult mai mica.
Față de cele prezentate, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile nr. 1748/02.12.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în sensul anularii PVCC . nr._/2014 si exonerarea de plata amenzii contravenționale.
In drept, apelul se întemeiază pe dispozițiile art. 470 si urm din C.
La data de 20.03.2015 intimatul I.P.J. Dâmbovița, în temeiul prevederilor art. 205 C. p. civ. în termen legal a formulat întâmpinare la apelul formulat de R. C. impotriva sentinței civile nr. 1748/2014, solicitând respingerea apelului pentru următoarele considerente:
Pe cale de excepție, solicita instanței sa verifice daca apelantul a timbrat cererea de apel potrivit dispozițiilor art. 36 din OG 2/2001, iar in cazul in care nu a făcut acest lucru solicită anularea cererii de chemare in judecata potrivit dispozițiilor art. 197 Cod procedura civila.
Pe fondul cauzei intimatul susține că apelantul este nemulțumit ca instanța de fond nu i-a înlocuit amenda cu avertisment si arata ca agentul constatator ar fi trebuit sa-1 sancționeze potrivit dispozițiilor OUG 195/2002 rep.
Contrar celor susținute de apelant fapta comisa de acesta se circumscrie dispozițiilor HG 69/2012, întrucât transportul de persoane se efectua in favoarea unui operator de transport iar pentru fapta prevăzuta de art. 4.72 din HG 69/2012 legiuitorul a prevăzut sancționarea conducătorului auto.
Agentul constatator a dat deja dovada de clemență si a aplicat doar minimul de amenda prevăzut de lege.
Faptul ca apelantul nu ar avea venituri pentru achitarea amenzii este doar o susținere a acestuia lipsita de relevanta pentru soluționarea cauzei, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 249 Cod procedura civila care impun in sarcina celui care face o susținere în procesul civil obligația de a o dovedi.
Pe de alta parte, doar organul fiscal de la domiciliul apelantului este cel care poate stabili in mod obiectiv daca apelantul dispune sau nu de resursele necesare pentru achitarea amenzii.
Tot organul fiscal este cel care, in situația in care constata ca apelantul este insolvabil, poate sesiza instanța de judecata competenta si poate solicita acesteia ca in ceea ce îl privește pe apelant sa dispună înlocuirea amenzii cu obligația prestării unei activități in folosul comunității.
Nu este just fata de ceilalți participanți la trafic care respecta legea ca apelantul sa încalce normele legale si sa beneficieze de clementa in mod repetat.
Prin înlocuirea amenzii cu avertisment, practic ar deveni lipsita de substanța instituția constatării si aplicării sancțiunilor contravenționale.
Pentru considerentele expuse, solicită respingerea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic.
Solicită aplicarea dispozițiilor art. 223, alin. 3 Cod procedura civila.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
În primul rând Tribunalul stabilește că, în cauză, analiza instanței de control judiciar se va raporta la disp. art. 466 – 482 Cod de Procedură Civilă care reglementează procedura apelului.
Prin procesul verbal . nr._/15.05.2014 întocmit de agent constatator din cadrul IPJ Dâmbovița – Poliția Găești, în temeiul art. 4 pct.72, rap. la art.7 alin.2 din HG nr. 69/2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 4000 lei, deoarece la data 15.05.2014, ora 07,20, a condus microbuzul marca Mercedes cu numărul_ pe DN 7 Găești și a efectuat transport rutier public de persoane pe traseul Ludești – Găești, conform licenței de traseu nr. LT_, transportând un număr de 9 persoane peste numărul de locuri prevăzut în certificatul de clasificare.
Prin sentința atacată, Judecătoria Găești a dispus respingerea plângerii contravenționale.
Prin criticile formulate pe calea apelului, petentul - apelant a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, invocând în susținerea acestei cereri că este la prima abatere de felul celei constatate, că a recunoscut fapta iar plata amenzii constituie pentru el un efort financiar greu de suportat.
Se constată că, în ceea ce privește modalitatea de individualizare a sancțiunii principale a amenzii contravenționale, sancțiune aplicată apelantului-petent prin procesul verbal de constatare a contravenției contestat, în raport de solicitarea acestuia de reindividualizare a sancțiunii, apar ca fiind incidente dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, precum și dispozițiile art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cu care, „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusã în termen, asculta pe cel care a fãcut-o și pe celelalte persoane citate, dacã aceștia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãții și temeiniciei procesului-verbal, și hotãrãște asupra sancțiunii, despãgubirii stabilite, precum și asupra mãsurii confiscãrii”.
Or, față de aceste dispoziții legale și de probatoriul administrat în cauză, reținând că apelantul-petent nu a criticat prin cererea de apel existența contravenției ce i-a fost imputată prin actul contestat ci doar sancțiunea aplicată, tribunalul va proceda la reanalizarea sancțiunii stabilite în sarcina petentului, sens în care, pentru o corectă individualizare a acesteia, față de gradul concret de pericol social al faptei, de împrejurările comiterii acesteia, de scopul urmărit și de circumstanțele personale ale contravenientului, va dispune respingerea cererii de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de lei cu sancțiunea avertismentului.
Sub acest aspect, se reține că fapta petentului – apelant, de a transporta 9 persoane în picioare, a fost de natură a pune în pericol grav siguranța acestora, având un grad ridicat de pericol social; circumstanțele invocate, constând în aceea că un coleg a rămas în pană și a trebuit să-l ajute, nu a fost confirmate prin probele administrate.
În acest context, recunoașterea faptei, situația materială a părții și faptul că nu a mai fost sancționat pentru o faptă similară, nu pot determina o reindividualizare a sancțiunii amenzii care i-a fost aplicată prin procesul-verbal contestat.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge apelul formulat de apelantul-petent R. C., domiciliat în ., județul Dâmbovița împotriva sentinței nr. 1748/3.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul-petent R. C., domiciliat în comuna Dragomirești, ., județul Dâmbovița împotriva sentinței nr. 1748/3.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2015.
Președinte,Judecător,
M. D. G. C.
Grefier,
Antuaneta B.
Judecător M. E. N.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red. D.M.
Tehnored. V.M.
4 ex./02.09.2015
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 20-04-2015, Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 576/2015.... → |
|---|
