Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 590/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 590/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 3416/315/2014
Dosar nr._ apel –plângere conravențională
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 590
Ședința publică din data de 29 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. L. B.
Judecător – A.-M. G.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul-petent T. R. G., cu domiciliul in P., ., ., ., judetul Arges si adresa de corespondenta in Targoviste, . nr.60, ., ., împotriva sentinței nr. 3941/29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județ Dâmbovița.
Cererea de apel este timbrată cu suma de 20 lei conform chitanței nr._/29.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilierul juridic N. E. pentru intimatul IPJ Dâmbovița, în baza delegației de reprezentare juridică depusă la dosar, lipsă fiind apelantul-petent T. R. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea se referă că în cadrul procedurii de regularizare a cererii de apel a fost depusă la dosar întâmpinare formulată de IPJ Dâmbovița, după care:
La interpelarea instanței, apărătorul intimatului IPJ Dâmbovița apreciază că Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal este competent să soluționeze apelul.
În temeiul dispozițiilor art. 131 raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, tribunalul văzând că apelul formulat vizează o sentință pronunțată de Judecătoria Târgoviște, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere .
La interpelarea instanței, reprezentantul intimatului învederează că nu au cereri de formulat sau probe de administrat și apreciază cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, sau alte incidente de soluționat tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 478 alin 2 N .C.pr.civ stabilește că prezenta cauză va fi soluționată pe baza probelor administrate în fața instanței de fond.
În baza art. 482 coroborat cu art.392 Cod procedură civilă tribunalul deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul părților.
Consilierul juridic N. E. pentru intimatul IPJ Dâmbovița solicită respingerea apelului, conform motivelor expuse detaliat în cuprinsul întâmpinării, susținând că fapta contravențională a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, astfel că valoarea indicată de un astfel de aparat nu se corectează cu marja de eroare tolerată, prevăzută de norma de metrologie legală. Solicită menținerea sentinței instanței de fond și a procesului verbal de contravenție.
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 3941/29.10.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Târgoviște a respins plângerea contravenționala formulata de petentul T. R. G., împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/07.03.2014, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petentul a fost sancționat cu amenda contraventionala si 4 puncte de penalizare pentru savarsirea faptei prevazute de art. 121 alin. 1 din HG nr.1391/2006 raportat la art. 101 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, menționându-se în procesul verbal că la data de 7 03 2014 petentul a condus pe DN 72 D., km. 23+900 autoturismul Dacia, cu numarul_, cu viteza de 81 km/h, înregistrata cu cinemometrul PYTHON seria_ montat pe auto MAI_.
Petentul a invocat prin plangere ca agentul de politie nu i-a adus la cunostinta dreptul de a formula obiectiuni cu privire la continutul actului de sanctionare, însă instanta a constatat ca incalcarea obligatiei prevazute de art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativa a procesului verbal, sanctiune careia nu i se poate da eficiență decat daca se dovedeste producerea unei vatamari, împrejurare care trebuie sa fie dovedita de petent, ori în cauza nu s-a dovedit vatamarea ce i-a fost pricinuita.
Instanta de fond a mai reținut situatia de fapt menționata în procesul verbal este dovedita cu fotografiile depuse la dosar, din care rezultă că autoturismul avand numarul de inmatriculare_, a circulat la data de 7 03 2014, ora 16:41:09 cu viteza de 81 km/ h, iar din examinarea acestora s-a constatat că îndeplinesc cerintele mentionate în Normele de Metrologie Legala 021-05, în sensul ca redau înregistrari care cuprind imaginea autovehiculului si care pun în evidență numarul de înmatriculare al acestuia, precum si data si ora inregistrarii, astfel încat pot constitui probe pentru aplicarea legislatiei rutiere.
Totodată, constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul aparatului radar - mijloc tehnic certificat și verificat metrologic așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._/4 09 2013 depus la dosar și așa cum prevăd dispozițiile art. 109 alin. 2 din OUG nr.195/2002.
Raportand situatia de fapt mentionata în procesul-verbal, la dispozitiile art. 48 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si la cele ale art. 101 alin. 2 din acelasi act normativ coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. c pct. 3 din OUG nr. 195/202, instanta a reținut ca aceasta întruneste elementele constitutive ale contraventiei, astfel cum sunt acestea descrise de textul sanctionator .
Situatia de fapt expusa în actul de sancionare este probata si prin înregistrarea vizionata în sedinta publica, înregistrare care reda de asemenea autoturismul condus de petent, care rula cu viteza mai mare decat cea legala.
Văzând astfel că intimatul a făcut dovada săvârșirii faptei contravenționale de către petenta, iar acesta nu a probat existenta unei alte situatii de fapt care sa excluda antrenarea raspunderii sale contraventionale, instanța a respins plângerea contravențională, menținând procesul verbal ca fiind temeinic și legal.
Împotriva sentinței instanței de fond, la data de 10.02.2015, petentul T. R. G., a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate.
Astfel, instanța de fond nu a ținut cont de obiecțiunile prezentate, în sensul că nu s-a făcut dovada fără echivoc a faptului ca viteza autoturismului a fost cea consemnata în procesul verbal de contravenție, deși în planșele foto apar înregistrate doua viteze, iar pe de altă parte nu s-a luat în considerare marja de eroare a cinemometrului.
Se solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate.
Au fost invocate dispozițiile art. 282 si următoarele din Codul de procedura civila
Prin întâmpinarea formulată la data de 20 mai 2015, intimata Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, solicită respingerea apelului, deoarece, viteza precedată de litera „ T" reprezintă întotdeauna viteza reală a autovehiculului țintă, măsurată de aparatul radar, și care se află inscripționată pe imaginea captată, prezentată ca probă. Cealaltă viteză afișată de aparatul radar reprezintă valoarea vitezei de deplasare, în km/h, a autospecialei de poliție echipată cu sistemul radar Python.
Referitor la susținerea apelantului că viteza înregistrată de cinemometru nu este cea reală, intimatul precizează următoarele:
Norma de metrologie legală NML 021-05 „ Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre) nu conține termenul de marjă de eroare. Erorile maxime tolerate stabilite în NML 021- 05 se aplică la efectuarea controlului metrologic legal prin aprobare de model, verificare metrologică inițială, verificare metrologică periodică, verificare metrologică după reparare ;
un cinemometru declarat admis la verificarea metrologică și cu marcajul de verificare metrologică în termen de valabilitate are calitate de mijloc de măsurare legal: NML 021-05 nu stipulează aplicarea erorilor maxime tolerate la valorile înregistrate în trafic de un cinemometru declarat admis la verificarea metrologică ;
verificarea metrologică este o modalitate de control metrologic legal prin care se constată și se confirmă că mijlocul de măsurare îndeplinește cerințele prevăzute în reglementările de metrologie legală. O valoare indicată de un mijloc de măsurare legal nu se corectează cu eroarea tolerată prevăzută în NML.
Cu privire la presupusa marjă de eroare a cinemometrelor invocată de apelant, conform NML 021-05 – intimatul învederează faptul ca acest ordin a fost emis de directorul general al Biroului Român de Metrologie Legala si în adresa către Inspectoratul de Poliție al județului Dâmbovița nr. 6032/16.10.2013 acesta a precizat că: " (1) Norma de metrologie legală NML 021-25(...) nu conține termenul marjă de eroare. Erorile maxime tolerate stabilite în NML 021-25 se aplică la efectuarea controlului metrologic legal prin aprobare de model, verificare metrologica inițial, verificare metrologica periodică. (...) (2) Un cinemometru declarant admis la verificarea metrologică și cu marcajul de verificare metrologica în termen de valabilitate are calitatea de mijloc de măsurare legal. (3) NML 021-25 nu stipulează aplicarea erorilor maxime tolerate la valorile înregistrate în trafic de un cinemometru declarant admis la verificarea metrologica. (6) (...) O valoare indicată de un mijloc de măsurare legal nu se corectează cu eroarea tolerate prevăzută în NML. Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate cu mijloace de măsurare legale nu face obiectul prevederilor NML. ", drept pentru care marja nu se aplică decât în timpul verificării metrologice în scopul admiterii cinemometrului ca mijloc de măsurare legal, după admitere, măsurătorile efectuate de-cinemometru se iau ca atare și nu li se mai aplică erorile maxime tolerate.
Din interpretarea logică a dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05/23.11.2005 (în cuprinsul cărora a fost stabilită de către Biroul Român de Metrologie Legală marja de eroare pentru măsurarea vitezei de către aparatele radar, atât în condiții de laborator, cât și în condiții normale de trafic) rezultă că este vorba de erori tolerate, aceste marje nu pot influenta viteza înregistrată de cinemometre, în condițiile în care se face dovada faptului că ele îndeplinesc cerințele metrologice si tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05/23.11.2005.
Dupa ce cinemometrul a îndeplinit toate cerințele tehnice si metrologice impuse de Ordin, acesta este declarat „admis" pentru punerea în funcțiune respectiv pentru utilizare, fiind incidente dispozițiile pct. 5 din Ordinul BRML nr. 301/2005 în ceea ce privește legalitatea cinemometrului, astfel că agentul constatator si cu atat mai puțin instanța de judecata sau contravenientul nu pot interveni asupra măsurătorilor efectuate de cinemometru.
Pentru considerentele expuse, se solicită respingerea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic.
Au fost invocate prevederile art. 223 al. 3 Cod procedură civilă.
Tribunalul, analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, apreciază că acesta este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Referitor la critica petentului apelant, în sensul că în procesul verbal a fost consemnată o anume viteză a autovehiculului, iar în planșele foto apar înregistrate două viteze, tribunalul reține că viteza precedată de litera „ T" reprezintă viteza reală a autovehiculului țintă, măsurată de aparatul radar, și care se află inscripționată pe imaginea captată, prezentată ca probă, iar cealaltă viteză afișată de aparatul radar reprezintă valoarea vitezei de deplasare, în km/h, a autospecialei de poliție echipată cu sistemul radar Python.
În aceste condiții, se poate observa că viteza de la litera T din imaginile foto corespunde cu cea menționată în procesul verbal de constatare a contravenției, iar în imaginea foto era normal să apară două viteze, având în vedere modul de funcționare al aparatului radar, astfel că motivul de apel apare ca neîntemeiat.
Referitor la faptul că instanța de fond nu a ținut cont de marja de eroare a cinemometrului, tribunalul reține că la dosarul cauzei a fost depusă de intimatul I.P.J. Dâmbovița, dovada efectuării verificării metrologice a aparatului radar cu care a fost depistată viteza de rulare a autoturismului condus de petent, indicându-se la f. 26 dosar fond, că cinemometrul de control rutier tip R. seria_, montat pe Dacia L. MAI_, care măsoară în regim staționar și de deplasare, a fost declarat admis de către Biroul Român de Metrologie Legală, la data de 04.09.2013, valabilitatea verificării fiind de un an.
Potrivit Ordinului Biroul R. de Metrologie nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea normei de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)", astfel cum a fost modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 187 din 14 iulie 2009 privind modificarea si completarea Normei de metrologie legala NML 021-05, aprobata prin Ordinul directorului general al Biroului R. de Metrologie Legala nr. 301/2005, la pct. 5. se prevede: „ 5.1. Atestarea legalitãții unui cinemometru se realizeazã numai dupã demonstrarea conformitãții acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilã pentru introducerea pe piața și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare. 5.2. Atestarea legalitãții se realizeazã prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legalã în vigoare. 5.2.1. În buletinele de verificare metrologicã, eliberate în urma verificãrilor inițiale și a verificãrilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționeazã în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie sã se menționeze marca și numãrul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilã numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuãrii verificãrii metrologice.”
Ca urmare, aplicarea Normelor metrologice, care reglementează, conform art. 1.1 „cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã cinemometrele utilizate la mãsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicãrii prevederilor legislației rutiere”, este realizată prin verificarea metrologică de către instituții special abilitate, care, în urma verificărilor, eliberează buletinele de verificare metrologicã, menite să demonstreze conformitatea cinemometrului cu cerințele metrologice și tehnice.
Odată demonstrată această conformitate, se realizează, potrivit textului de lege pre-citat, atestarea legalității cinemometrului. Ca urmare, nu poate fi contrazisă, în nici un mod, măsurarea vitezei realizată cu un cinemometru a cărui încadrare în cerințele metrologice și tehnice a fost constatată și certificată de către instituția dotată cu mijloace specifice de realizare a verificărilor prevăzute de Norme.
A considera altfel ar conduce la ipoteze inacceptabile, întrucât nu s-ar putea explica de ce o instanță, care face aprecieri generale cu privire la marja de eroare în care trebuie să se încadreze măsurarea unei viteze de către un aparat radar (și care constituie rezultatul final al verificării metrologice) nu ar putea face aprecieri și cu privire la alte cerințe metrologice și tehnice reglementate de Norme, cum ar fi de pildă dacă cinemometrul îndeplinește cerințele specificate la paragraful 3.1.1 (erori maxime tolerate pentru mãsurarea vitezei) după verificarea funcționării cinemometrelor sub acțiunea factorilor de influenta: temperatura, umiditatea relativã, tensiune electrica de alimentare în domeniul: [U(n) - 10%] V ... [U(n) + 20%] V, unde U(n) este tensiunea nominalã de alimentare, specificatã de fabricant, radiație electromagnetica intensitatea câmpului electromagnetic 10 V/m în domeniul de frecvente 27 MHz ... 1000 MHz, impulsuri de interferenta, descãrcãri electrostatice, vibrații sinusoidale.
Or, este evident că toate aceste elemente pur tehnice, necesare a fi avute în vedere pentru a se determina dacă măsurarea vitezei de către un anumit cinemometru se încadrează sau nu în marja de eroare prevăzute de pct.3.1.1 al Normelor, sunt verificate de către Biroul Român de Metrologie Legală la momentul emiterii buletinului de verificare metrologică, acesta fiind unica instituție abilitată să se pronunțe cu privire la marja de eroare a măsurătorilor realizate de un aparat cinemometru și în consecință să ateste legalitatea respectivului aparat.
Ca urmare, odată ce s-a făcut dovada că aparatul radar consemnat în cuprinsul procesului verbal are verificare metrologică valabilă la data utilizării sale, temeinicia faptei de conducere pe drumurile publice cu o anumită viteză, depistată de aparatul radar respectiv, este de necontestat.
În plus, nu trebuie omisă nici aprecierea CEDO în cauza H. ș. a. contra României., formulată în ceea ce privește prezumția relativă a valabilității celor reținute prin procesele verbale de contravenție în materia circulației rutiere: „Curtea precizează, asemenea reclamanților, că instanțele sesizate prin contestațiile acestora au așteptat ca ei să răstoarne prezumția de legalitate și de temeinicie a proceselor-verbale de contravenție prin proba contrară faptelor consemnate de polițistul rutier. Nu este surprinzătoare o asemenea abordare din partea instanțelor naționale, în măsura în care regimul juridic național aplicabil contravențiilor este completat prin dispozițiile Codului de procedură civilă, căruia i se aplică, în materie de probe, principiul potrivit căruia sarcina probei revine celui care supune o pretenție judecății (A. împotriva României). Reclamanții văd în acest fapt o atingere adusă dreptului lor la respectarea prezumției de nevinovăție. Curtea nu subscrie la această opinie. Curtea reamintește că, în materie de circulație rutieră, a precizat că art. 6 § 2 nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumție relativă de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumție fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulația rutieră [Stevens împotriva Belgiei și, mutatis mutandis, Bosoni împotriva Franței, și Adoud împotriva].
Curtea a constatat, într-un mod mai general, că orice sistem juridic operează cu prezumții de fapt sau de drept și că convenția nu se opune în principiu acestui fapt, dar că aceasta obligă statele contractante, în materie penală, să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și păstrând dreptul la apărare”. În plus, “prezumția de răspundere a reclamanților stabilită prin procesul-verbal este relativă și proba contrară poate fi adusă de persoanele în cauză prin intermediul oricărui element de probă admis de legislația națională, după cum subliniază instanțele naționale sesizate prin contestațiile reclamanților. În continuare, Curtea notează că reclamanții au avut posibilitatea de a contesta legalitatea și temeinicia proceselor-verbale în litigiu în fața instanțelor cu jurisdicție deplină, care erau astfel competente să le anuleze, dacă le considerau nule sau neîntemeiate”.
Ca urmare, însăși CEDO acordă o importanță specială “prezumției relative de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumție fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulația rutieră”, peste care nu se poate trece decât în condițiile în care s-ar face o incontestabilă dovadă a lipsei de temeinice a procesului verbal de contravenție.
Astfel, în lumina acestei noi hotărâri a CEDO, a devenit evident că nu se poate duce la extrem principiul “in dubio pro reo” pentru a fi lipsite de eficacitate constatările din procesele verbale de contravenție - bazate, în plus, pe documente ce dovedesc legalitatea modului constatarea faptei -, iar aceasta chiar în absența unor dovezi contradictorii din partea celor vizați.
În raport de aceste considerente, tribunalul urmează a respinge apelul, păstrând sentința instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul-petent T. R. G., cu domiciliul in P., ., ., ., judetul Arges si adresa de corespondenta în Targoviste, . nr. 60, .. 4, ., împotriva sentinței nr. 3941/29.10.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița, ca neîntemeiat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2015.
Președinte,Judecător,
A. L. BanuAna- M. G.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. - ALB/ȘEM
4 ex/ 17.07.2015
Dosar nr._
Judecătoria Târgoviște
Judecator fond – G. L.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 580/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 268/2015.... → |
|---|
