Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 237/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 237/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 4472/120/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 237
Ședința publică din: 06.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. C.
GREFIER: L. N.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire a sentinței nr. 2581/16.07.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ *, formulată de revizuentul-reclamant D. I., domiciliat în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr. 46, județul Dâmbovița, cu domiciliul procesual ales în București, ., ., ., sector 4, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (M.M.S.C.), cu sediul în București, ., sector 5, și R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, având C.U.I. RO1590120 și fiind înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns revizuentul-reclamant prin avocat G. C., cu împuternicire avocațială nr._/18.09.2014, emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/2014, aflată la fila nr. 12, și pârâta RNP Romsilva prin consilier juridic C. I., cu delegație nr._/AC/04.11.2014, aflată la fila 45, lipsind pârâtul M.M.S.C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că dosarul a fost amânat pentru a se depune înscrisuri de către intimata-pârâtă, precum și faptul că prin serviciul registratură, la data de 03.02.2015, intimata-pârâtă RNP Romsilva a depus înscrisuri, după care:
Reclamantul, prin avocat, arată că a primit înscrisurile depuse de către intimata-pârâtă RNP Romsilva.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat, acordă cuvântul părților asupra cererii de revizuire.
Revizuentul-reclamant, prin avocat, având cuvântul, arată că cererea este întemeiată pe art. 322 pct. 5 C. și solicită admiterea cererii de revizuire, precum și să se schimbe în tot sentința nr. 2581/16.07.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ *, anularea Ordinului nr. 51/2013 emis de M. M.. Se arată că, după pronunțarea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri noi, care nu au fost avute în vedere de către instanța de fond, care demonstrează că sentința nu a fost corectă, având în vedere argumentele instanței de fond, și anume că angajatorul este M. M.. Precizează că prin Ordinul contestat s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă. Se arată, de asemenea, că în practica judiciară problema este controversată cu privire la regimul juridic și că nu există noțiunea de angajator aparent.
La interpelarea tribunalului privind înscrisurile noi pe care se bazează cererea de revizuire, revizuentul-reclamant, prin avocat, arată că înscrisurile noi sunt cele depuse la dosarul cauzei.
Revizuentul-reclamant, prin avocat, arată că primul înscris îl constituie „Atribuțiile și limitele de competență ale organelor de conducere ale RNP”, iar cel de-al doilea înscris îl reprezintă statele de plată pentru anul 2003 (lunile octombrie, noiembrie și decembrie) și pentru anul 2004, aceste înscrisuri fiind hotărâtoare. Mai arată că cererea de chemare în judecată a fost completată cu documente și înscrisuri. Se susține că trebuie să se vadă dacă înscrisurile îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C.. Astfel, înscrisurile sunt noi și au existat la data pronunțării și se aflau la partea potrivnică. Menționează că nici până la acest moment, M. M. nu a depus aceste documente care se află în posesia acestuia. Mai susține revizuentul-reclamant, prin avocat, că dispozițiile legii funcționarilor publici se completează cu prevederile Codului muncii, iar, potrivit acestuia, sarcina probei aparține angajatorului. Se subliniază că înscrisul este nou, a fost reținut de partea potrivnică, a existat la pronunțarea hotărârii și are caracter determinant. Se menționează că toate aceste documentele sunt noi și se încadrează în dispozițiile art. 322 pct. 5 C. și rezultă că instanța de fond nu le-a avut în vedere la pronunțare. Adaugă că trebuie observată existența a două raporturi de muncă care rezultă din statele de plată, astfel că instanța ar fi știut că M. M. nu are competența suspendării contractului individual de muncă cu RNP Romsilva; în realitate, ne aflăm în prezența a două regimuri juridice: contract individual de muncă și încadrarea de funcționar public. Concluzionează că aceste documente sunt noi, hotărâtoare cu privire la această dublă calitate și regim juridic al funcției și au fost reținute de partea potrivnică, nefiind depuse în totalitate. Solicită admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a sentinței civile nr. 2581/16.07.2013 a Tribunalului Dâmbovița pronunțată în dosarul nr._ *, și pe cale de consecință, anularea ordinului nr. 51/2013 emis de MMSC, obligarea la repunerea reclamantului în situația anterioară și acordarea drepturilor bănești cuvenite.
Intimata-pârâtă RNP Romsilva, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită respingerea cererii de revizuire, potrivit motivelor arătate prin întâmpinare. Se arată că dezbaterea se rezumă doar la admiterea în principiu și la faptele pe care se întemeiază. Precizează că actele noi pe care s-a bazat cererea de revizuire sunt cele trei documente din cererea de chemare în judecată. Mai arată că s-au comunicat documentele solicitate care sunt adiacente cererii de revizuire și probelor și că RNP Romsilva nu are și nu a avut nimic de ascuns, nesolicitându-se aceste documente de către reclamant, în apărare, și prin urmare, nefiind vina pârâtei.
Menționează intimata-pârâtă RNP Romsilva, prin consilier juridic, că art. 322 pct. 5 C. este clar: revizuirea unei hotărâri se poate cere „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiată hotărârea a cărei revizuire se cere”. Se arată că nu s-a demonstrat că RNP Romsilva a reținut aceste documente, că aceste documente nu sunt înscrisurile noi, cele produse după data pronunțării hotărârii. Mai arată că adeverința, răspunsul la petiție și răspunsul din 2014 sunt cele trei documente invocate de către reclamant ca fiind documente noi, că acestea sunt răspunsuri și că aceste răspunsuri putea fi solicitate la fond, precum și că acestea nu sunt nici doveditoare și nici relevante, nedemonstrând un fapt care să ducă la anularea deciziei. Se menționează că acum se susține de către reclamant că documentele noi sunt cele aduse de către intimata-pârâtă și puse la dispoziția instanței, însă în încheierea anterioară s-a precizat clar care sunt înscrisurile noi. Concluzionează că documentele invocate de către reclamant nu îndeplinesc condițiile prevăzute de codul de procedură civilă și solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, nefondată și netemeinică.
Revizuentul-reclamant, prin avocat, arată, cu privire la înscrisurile doveditoare, că la primul termen s-a formulat o cerere de extindere a tezei probatorii și s-au inclus înscrisurile ce s-a depus ulterior și au fost reținute de partea potrivnică.
Tribunalul rămâne în deliberare asupra cererii de revizuire.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /10.10.2015, revizuentul-reclamant D. I., domiciliat în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr. 46, județul Dâmbovița, cu domiciliul procesual ales în București, ., ., ., sector 4, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (M.M.S.C.), cu sediul în București, ., sector 5, și R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, având C.U.I. RO1590120 și fiind înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, a solicitat revizuirea Sentinței nr. 2581 pronunțată la data de 16.07.2013 de către Tribunalul Dâmbovița, Secția a II-a Civila, de contencios administrativ si fiscal, schimbarea în tot a acestei sentințe în sensul anularii Ordinului nr. 51/2013 emis de către M. M. și a Schimbărilor Climatice, obligarea paraților în solidar la repunerea revizuientului în situația anterioara emiterii Ordinului nr. 51/2013, și anume revenirea de drept pe funcția de manager-director general avuta anterior mandatului de deputat, și, în consecința, acordarea drepturilor bănești cuvenite conform legii pe perioada de la încetarea mandatului de deputat și până la repunerea de drept în funcția de director general în cadrul RNP Romsilva.
În motivarea cererii sale, revizuientul - reclamant a arătat că, în ceea ce privește admisibilitatea prezentei cereri, în data de 23.09.2014, respectiv la data de 26.09.2014, după data la care s-a pronunțat hotărârea atacată, a intrat în posesia unor documente de natură să clarifice situația în cauza de față.
Aceste documente privesc și clarifică raporturile de munca dintre subsemnatul si RNP Romsilva: adeverința nr._/23.09.2014 eliberata de către Casa de Pensii a mun. București, Direcția Economic, Stagii de Cotizare si Arhive; Răspuns la petiția nr. P1890/_/26.09.2014 emis de către Inspecția Muncii; Răspuns nr._/MF/26.09.2014 emis de către d-l M. Facă, secretar de stat in M. M. si Schimbărilor Climatice.
S-a precizat ca, deși a făcut demersuri in vederea obtinerii acestor documente anterior datei la care s-a pronunțat Tribunalul Dambovita, dovada fiind cererile aflate deja la dosar, abia la data de 23.09.2014 si respectiv 26.09.2014 a primit răspuns.
A apreciat ca aceste înscrisuri, prin conținutul lor releva adevărata natura juridica a raporturilor de munca dintre subsemnatul si RNP Romsilva inainte, dar si dupa exercitarea mandatului de deputat.
A subliniat ca aceste înscrisuri ar fi putut fi solicitate de către instanța, insa Tribunalul Dambovita nu a apreciat utilitatea, concludenta lor in soluționarea cererii sale introductive.
Astfel, ca urmare a demersurilor sale, a primit următoarele inscrisuri:
1.Adeverința nr._/23.09.2014 eliberata de către Casa de Pensii a mun. București, Directia Economic, Stagii de Cotizare si Arhive:
Prin aceasta adeverința. Casa de Pensii certifica in clar faptul ca in intervalul iunie 2003-decembrie 2014, parata RNP Romsilva i-a acordat salariu, achitând taxele si impozitele aferente, acest inscris prezentând in detaliu intervalul de referința, angajatorul, baza de calcul a contribuțiilor, venitul realizat etc. Este un lucru cunoscut ca salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate. In egala măsura, autoritatea si competentele Casei de Pensii nu pot fi contestate, fiind instituția abilitata sa emită astfel de adeverințe, certificând situatia solicitantului.
2.Răspuns la petitie nr. P 1890/_/26.09.2014 emis de către Inspectia Muncii:
Acest răspuns prezintă, pe scurt, o radiografie a relațiilor de munca astfel cum inspectorii de munca au constatat la fata locului prin controale si din documentele prezentate de către cei doi parati. Aceasta prezentare pe scurt indica si modul in care cei doi parati au inteles sa coopereze cu Inspecția Muncii si documentele pe care le-au înmânat cu ocazia controlului.
Asttel, se menționează ca pentru perioada iunie 2003-decembrie 2004 RNP Romsilva a afirmat ca nu a avut contract individual de munca încheiat cu aceasta. In ciuda evidentei, aceasta entitate nu a prezentat documente/contracte nici cu privire la Încetarea contractului individual de munca al subsemnatului.
3.Răspuns nr._/MF/26.09.2014 emis de catre d-l M. Facă, secretar de stat in M. M. si Schimbărilor Climatice.
Acest răspuns contine precizarea conform căreia documentele cuprinse in dosarul profesional ni le poate furniza RNP Romsilva, si nu M. M. si Schimbărilor Climatice. Hotărârea nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților reglementează obligatia angajatorilor de a organiza, păstra dosarul personal al fiecărui salariat, stabilind totodată si procedura de acces la documentele din acest dosar. In mod logic, M., neavand calitatea de angajator fata de subsemnatul, nu putea prezenta niciun document care sa ilustreze relatii de munca, ci doar RNP Romsilva.
S-a arătat ca a intrat in posesia acestor documente in data de 23.09. si respectiv in 26.09.2014 ca urmare a demersurilor repetate efectuate de către instituțiile cu atribuții in domeniu.
Având în vedere aceste aspecte, precum si cererea care a făcut obiectul dosarului de fata, considera ca aceste inscrisuri sunt determinante în pronunțarea unei hotărâri temeinice si legale, acestea făcând dovada susținerilor din cererea introductivă, fiind in imposibilitate de a le prezenta pana la acest moment, situație care nu-i este imputabila.
Prin urmare, nu a putut furniza anterior datei pronunțării hotărârii Tribunalului Dambovita, iar pe cale de consecința nu și-a putut exercita dreptul la apărare in mod corespunzător.
Așadar, instanța, deși era îndreptățită sa analizeze cauza sub toate aspectele ei, nu a putut analiza si aceste documente care dovedesc pe de-a-ntregul afirmațiile sale si le susțin. In speța nu se poate reține culpa sa si nici voința sa contrara, întrucât interesul său in admiterea cererii este actual, născut si legitim.
F. de dispozițiile art. 509 alin. 1) punctul 5 teza finala, si luând în considerare cele de mai sus, precum si înscrisurile prezentate, apreciază ca cererea de revizuire este formulata in termenul prevăzut de lege si îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de norma legala citata.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că cererea este întemeiata, Ordinul 51/2013 este nul, impunându-se repunerea pârtilor in situația anterioara emiterii Ordinului,pentru că:
Revizuentul-reclamant este angajat al Romsilva din anul 1982, ultima varianta a CIM fiind înregistrata sub nr. 1/17.04.2001. Acest contract este încheiat cu RNP Romsilva, aceasta având personalitate juridica potrivit HG 1005/2003. P. în iunie 2003 și-a desfășurat activitatea în cadrul Directiei Silvice Dambovita. Ulterior, in urma promovării unui concurs, a fost promovat pe functia de director al RNP Romsilva. (Ordinul nr. 223/07.07.2003 emis de M. Agriculturii, Pădurilor, Apelor si M.).
Întrucât din decembrie 2004 a fost ales deputat, prin Ordinul 319/23.12.2004 s-a dispus suspendarea de drept a CIM pe durata mandatului de deputat. Aceasta suspendare a continuat pentru inca doua mandate ale revizuientului in Camera Deputaților.
Desi prin cererea nr. 5634/12.12.2012 a solicitat repunerea pe functia avuta anterior, dupa mai bine de 30 de zile s-a emis Ordinul nr. 50/14.01.2013 prin care începând cu data de 14.01.2013 a fost repus în functie, dar fără ca acest ordin sa fi fost pus efectiv în aplicare, postul de manager general fiind ocupat de o alta persoana.
Mai mult, in aceeași zi s-a emis si Ordinul nr. 51/14.01.2013 prin care s-a dispus suspendarea CIM încheiat cu RNP Romsilva.
Ordinul 51/2013 este nul, întrucat a fost emis de un tert - MMSC - fata de raportul de munca dintre revizuentul-reclamant si RNP Romsilva. MMSC-ul si-a depășit atribuțiile si aria de competenta în emiterea ordinului, întrucât singura entitate care era îndrituita sa dispuna încetarea CIM este RNP Romsilva.
De asemenea, acest Ordin 51/2013 este nul, fiind întocmit cu încălcarea principiilor nediscriminarii si al tratamentului legal, întrucât suspendarea CIM a fost dispusa doar fata de acesta, celelalte persoane cu aceeași calitate in dosarul penal respectiv, sunt in continuare angajate ale paratei RNP Romsilva.
Un alt element care trebuie analizat este si faptul ca aceste doua ordine au fost emise in aceeași zi, ridicând cel puțin motive de dubiu cu privire la modul de emitere, fiind indicii clare ca acestea au fost emise pro causa.
A concluzionat revizuentul-reclamant că solicită anularea Ordinului nr. 51/2013 emis de către M. M. si a Schimbărilor Climatice, obligarea paraților in solidar la repunerea subsemnatului in situatia anterioara emiterii Ordinului nr. 51/2013, si anume revenirea de drept a acestuia pe functia de manager-director general avuta anterior mandatului de deputat, si, in consecința acordarea drepturilor bănești cuvenite conform legii pe perioada de la incetarea mandatului de deputat si pana la reintegrarea in functia de director general in cadrul RNP Romsilva.
În drept, a invocat dispozițiile art. 509 si urm. Cod procedura civila, precum si dispozițiile incidente din Codul Muncii.
În dovedirea cererii sale, a anexat, în copie, sentința nr. 2581/16.07.2013, adeverința nr._/23.09.2014, adresa nr. P 1890/_/26.09.2014, adresa nr._/26.09.2014.
La data de 07.11.2014 pârâta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA a depus la dosarul cauzei întâmpinare, arătând că, în ceea ce privește admisibilitatea, cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât înscrisurile pe care revizuentul și-a întemeiat cererea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.
Astfel, referitor la condiția ca înscrisul să fie „nou", adică să fi existat la data pronunțării hotărârii a ei revizuire se cere, dar să fi fost descoperit după judecata litigiului s-a arătat:
1. Condiția ca înscrisurile ca înscrisul să fie „nou", adică să fi existat la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere, dar să fi fost descoperit după judecata litigiului, nu este îndeplinită.
2. Toate înscrisurile prezentate de revizuent sunt emise la un an și două luni la pronunțarea Sentinței civile nr. 2581/16.07.2013 și sunt de fapt răspunsuri ;e la solicitările revizuentului D. I..
3. Deci, înscrisurile prezentate nu au existat la momentul pronunțării sentinței a cărei revizuire se cere, ci au fost emise ulterior pronunțării hotărârii atacate.
Înscrisurile nu îndeplinesc condiția de a fi „noi" și de a fi existat data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere.
Înscrisul să nu fi putut fi înfățișat la judecata litigiului dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuentului sau să fi fost reținut de partea potrivnică.
Nu este îndeplinită nici condiția ca înscrisul să nu fi putut fi înfățișat la decata litigiului dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuentului sau să fi fost reținut de partea potrivnică, întrucât la data judecării litigiului aceste înscrisuri nu existau, astfel: 3. Înscrisul să fie doveditor; 1.Condiția caracterului doveditor al înscrisurilor nu este îndeplinită; 3.2. înscrisul este doveditor atunci când are forță probantă prin el însuși și să nu implice la rându-i cerința confirmării prin alte mijloace de probă sau care să fie susceptibil de completări ulterioare prin alte acte sau mijloace de probă; 3.3. De altfel, nici revizuentul nu explică ce vrea să dovedească prin folosirea celor trei înscrisuri; 4. Înscrisul să aibă caracter determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut la data judecății litigiului, ar fi condus la o altă soluție.
Referitor la adeverința nr._/23.09.2014, eliberată de Casa de Pensii a Municipiului București a arătat:
•Această adeverință atestă faptul că din iunie 2003 și până în decembrie 2004 contribuțiile la asigurările sociale au fost virate de către RNP - Romsilva (prima filă din adeverință).
•Prin Ordinul nr. 319/23.12.2014 al autorității centrale care răspundea de silvicultură (M. Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale), revizuentului i-a fost suspendat de drept contractul individual de muncă până în decembrie 2012, întrucât a fost ale deputat,.
•Din filele 2,3 și 5 rezultă că angajatorul este altă persoană, fiind identificat cu alt cod de înregistrare, respectiv_, în timp ce codul unic de înregistrare al RNP-Romsilva este_.
Această virare a contribuțiilor exista la data judecății litigiului, iar adeverința nu are caracter determinant și prin ea însăși nu poate schimba sentința nr. 2581/16.07.2013.
Cu privire la răspunsul nr. P1890/_/26.09.2014 a Inspecției Muncii la petițiile revizuentului nr. 1890/_/22.09.2014 și nr. 1891/_/22.09.2014:
• Prin acest răspuns, Inspecția Muncii îl informează pe revizuentul D. I. că în urma verificărilor efectuate la R. Națională a Pădurilor - Romsilva nu a identificat vreun contract individual de muncă în ceea ce îl privește;
• De asemenea, Inspecția Muncii îi recomandă să se adreseze autorității publice centrale care răspunde de silvicultură sau justiției.
Referitor la Răspunsul nr._/MF/26.09.2014 a Ministerului M. și Schimbărilor Climatice la adresa revizuentului nr._/25.09.2014, se arată că prin acest răspuns, M. M. și Schimbărilor Climatice îi aduce revizuentului la cunoștință că toate documentele existente la dosarul său profesional i-au fost comunicate.
Față de cele mai sus-expuse se poate lesne constata că cele trei înscrisuri pe care revizuentul D. I. și-a întemeiat cererea de revizuire nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 322, punct 5 C.proc.civ.
Pe fondul revizuirii, s-a arătat că se solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată, pentru că:
Revizuentul D. I. a fost numit în funcția de director general al RNP - Romsilva prin Ordinul nr. 223/07.07.2003, emis de M. Agriculturii, Pădurilor, Apelor și M. (MAPAM). Apoi, a încheiat un contract de performanță cu regia și nu un contract de muncă.
Prin Ordinul 319/2004, emis de MAP AM, și necontestat de către reclamant, dlui D. i-a fost suspendat contractul individual de muncă, întrucât fusese ales parlamentar, având această calitate din decembrie2004 și până în decembrie 2012.
Prin Ordinul nr. 50/2013, emis de M.M.S.C., se dispune încetarea suspendării contractului individual de muncă și reluarea activității. Sub acest aspect, ordinul 50/2013 nu a fost contestat de reclamant.
Prin Ordinul nr. 51/2013, emis de MMSC, se dispune suspendarea contractului individual de muncă.
Se apreciază că M.M.S.C., conform principiului simetriei actelor juridice, a dispus încetarea suspendării și apoi suspendare CIM, astfel că nu se poate spune că din acest punct de vedere ordinul este lovit de nulitate, suspendarea s-a dispus în temeiul art. 52, alin 1, lit.b, din Legea nr. 53/2003 rep., care dă posibilitatea angajatorului să dispună suspendarea C.I.M., conform art. 52 care prevede „(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații:
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”.
Mai arată că, la dosarul de fond reclamantul a susținut că măsura suspendării contractului individual de muncă este discriminatorie, întrucât, pe de o parte, prin sentința pronunțată în fond a fost achitat, iar pe de altă parte, ar exista și alte persoane implicate în procesul penal cărora nu le-a fost suspendat contractul de munca, și că nu i s-ar fi acordat prezumția de nevinovăție și că i s-ar fi încălcat dreptul la munca.
Măsura suspendării contractului individual de muncă a fost dispusă în baza unui temei legal, respectiv art. 52 alin. 1 litera b) din Codul Muncii, care lasă la aprecierea angajatorului dacă să dispună sau nu măsura, în funcție de gravitatea faptelor pentru care salariatul este trimis în judecată, deci aceste dispoziții dau dreptul angajatorului de a lua, în mod unilateral, măsura suspendării contractului de muncă al salariatului până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
De asemenea, măsura suspendării contractului individual de munca face parte din categoria măsurilor care se iau prin actul unilateral al angajatorului împotriva angajatului, în cazul de față făcându-se dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de Codul muncii, iar dispozițiile art. 58, alin. 1, din O.U.G. 59/2000, privind statutul personalului silvic, aprobat prin Legea 427/2001, prevăd: „art. 58(1) Personalului silvic i se aplica dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanța de urgenta nu dispune altfel.
Raportate la art. 54, lit. h, art. 86, alin. 2, art. 94, alin. 1, lit. m, din Legea 188/1999 (r2), care stipulează; art. 54 Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții:
h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; art. 8 6 (2) în cazul în care funcționarul public este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), persoana care are competența legală de numire .în funcția publică va dispune suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține; art. 94 (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații; m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h)”.
Apreciază că măsura suspendării este legală, întrucât reclamantul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54, lit. h, care au făcut obiectul dosarului nr._, judecat de Inalta Curte de Casație și Justiție, astfel că autoritatea emitentă trebuia doar să constate suspendarea de drept din funcția de director general.
Mai mult decât atât, în data de 07.06.2013, prin Decizia penală nr. 157, pronunțată în dosarul nr._, care este definitivă, Inalta Curte de Casație și Justiție a dispus condamnarea reclamantului D. I. la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere.
Precizează că prin Ordinul nr. 1575/19.06.2013, art. 1, ministrul M. și Schimbărilor Climatice a dispus ca dlui D. I., director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva să îi înceteze contractul individual, iar a veni acum și a solicita anularea Ordinului nr. 51/14.01.2013, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă și repunerea în funcția de director general al R.N.P.- Romsilva, când există Ordinul 1575/19.06.2013 de încetarea a contractului individual de muncă, apreciem că este o încercare a revizuentului de a induce instanța în eroare.
Chiar dacă, prin reducere la absurd, instanța ar dispune anularea Ordinului nr. 51/14.01.2013, aceasta nu ar putea duce la repunerea revizuentului în funcția de director general, întrucât hotărârea nu ar putea produce efecte juridice atâta vreme cât Ordinul 1575/19.06,2013 de încetarea a contractului individual de muncă este în vigoare.
În drept, a invocat dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 5 și art. 326 alin. 2 Cod procedură civilă.
S-au anexat întâmpinării, în copie, Ordinul nr. 1575/19.06.2013.
La data de 24.11.2014 revizuentul, prin apărător, a depus cerere de extindere a tezei probatorii a cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, cu următoarele înscrisuri: ștate de plată pe perioada 13 iunie 2003 -21 decembrie 2004, pontajele zilnice și lunare pe aceeași perioadă, extras din registrul general de evidență a salariaților din aceeași perioadă, Regulamentul de organizare și funcționare a R.N.P. Romsilva, bugetul de venituri și cheltuieli al R.N.P. –ceste înscrisuri putând dovedi că revizuientul a primit salarii pe perioada mai sus arătată, în funcția de director general din structura R.N.P., inclusiv premiu pentru depășirea indicatorului de performanță.
Aceleași înscrisuri au fost solicitate sub aceeași teză probatorie și de la intimata M.M.S.C., cu precizarea că aceste documente au fost reținute cu rea-credință de pârâtă, care avea obligația să depună aceste documente la dosar..
Urmare admiterii tezei probatorii a cazului de revizuire invocat, intimata R.N.P. Romsilva a depus înscrisurile respective aflate la filele 52-84, filele 88-146.
Analizând cererea de revizuire în baza actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la această instanță sub nr._ din 10.10.2014, revizuientul D. I. a solicitat revizuirea sentinței nr. 2581/16.07.2013, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosar nr. 1682/120/14.02.2013, invocând ca temei de drept dispoz. art. 322 pct.5 din vechiul Cod de procedură civilă (așa cum apărătorul revizuientului a precizat în ședința de judecată din 14.11.2014).
In motivarea cererii de revizuire, a arătat că ulterior pronunțării sentinței nr. 2581/16.07.2013, la data de 23.09. și 26.09.2014, a intrat în posesia unor înscrisuri noi, anume, adeverința nr._/23.09.2014 eliberata de către Casa de Pensii a mun. București, Directia Economic, Stagii de Cotizare si Arhive; răspunsul la petitie nr. P 1890/_/26.09.2014 emis de către Inspectia Muncii și răspunsul nr._/MF/26.09.2014 emis de catre d-l M. Facă, secretar de stat in M. M. si Schimbărilor Climatice ( filele 23-27) și pentru care a făcut demersuri de obținere a lor, anterior pronunțării sentinței atacate, dar nu a primit răspuns la adresele sale (și care se află în dosarul respectiv) și nici instanța nu le-a solicitat, deși erau concludente și utile în soluționarea cererii sale introductive.
In opinia revizuientului aceste înscrisuri sunt determinante în pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale pentru că dovedesc susținerile sale din cererea introductivă, dar a fost în imposibilitatea de a le prezenta instanței, până la acest moment, situație neimputabilă revizuientului.
La termenul de judecată din 14.11.2014, revizuientul a precizat teza probatorie a motivului de revizuire invocat (art. 322 pct. 5 V.C.P.C.) și s-a încuviințat solicitarea de extinderea probei cu înscrisuri, anume cele precizate în dispozitivul încheierii din ședința din 14.11.2014 (fila 48).
Este de menționat că prin sentința supusă revizuirii s-a dispus admiterea in parte a cererii formulată de reclamantul D. I., în contradictoriu cu pârâții M. M. și Schimbărilor Climatice (MMSC) și R. Națională a Pădurilor Romsilva ; s-a dispus modificarea in parte a Ordinului nr.50, din 14.01.2013, emis de M. M. și Schimbărilor Climatice, in sensul consemnării că reluarea activității in funcția de director general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva a reclamantului, a intervenit la data de 20.12.2012 și nu la 14.01.2013, s-a respins restul solicitărilor reclamantului și s-a luat act că M. M. și Schimbărilor Climatice, ințelege să se judece separat pentru cheltuielile de judecată ocazionate și a respins ca nedovedită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de R. Națională a Pădurilor Romsilva (sentință irevocabilă prin respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de toate părțile litigante, cf. Deciziei nr. 2136/12.03.2014, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești).
In raport de această situație de fapt, tribunalul reține că, potrivit art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă „ revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a revizuit hotărârea unei instanțe penale sau administrative pe care s-a întemeiat”.
In sensul art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă prin „înscrisuri noi” se înțeleg acele înscrisuri care existau la data judecății, deoarece numai în această situație, ele puteau fi reținute de partea potrivnică în cursul procesului de fond, cealaltă parte fiind în imposibilitate de a le prezenta.
Ori, adresele invocate de revizuient, anume, adeverința nr._/23.09.2014 eliberata de către Casa de Pensii a mun. București, prin care se certifică faptul ca in intervalul iunie 2003-decembrie 2014, intimata R.N.P. Romsilva i-a acordat salarii revizuientului, achitând taxele si impozitele aferente; răspunsul la petitie nr. P 1890/_/26.09.2014 emis de către Inspectia Muncii, care relatează despre constatările vizând relațiile de munca dintre revizuient și Romsilva pentru perioada iunie 2003- decembrie 2004, răspunsul nr._/MF/26.09.2014 emis de M. M. si Schimbărilor Climatice către revizuient și prin care îl anunță că toate documentele, referitoare la raportul său de muncă și răspunsul la diversele petiții și solicitări i-au fost comunicate la adresa de domiciliu - puteau fi solicitate oricând pe parcursul judecății, nefiind împiedicat cu nimic să o facă, așa că nu există motiv de revizuire (în raport de aceste înscrisuri).
Mai mult, din verificarea încheierilor de ședință din dosarul de fond, nu se confirmă susținerea din cererea de revizuire, în sensul că ar fi fost solicitate relațiile de mai sus, dar instanța nu a apreciat utilitatea și concludența probatorie a lor.
Privitor la celelalte înscrisuri(evocate în cererea de extindere a tezei probatorii), se apreciază că admisibilitatea cererii de revizuire este condiționată nu numai de descoperirea ulterioară judecății, a unor acte noi, dar și de imposibilitatea înfățișării lor în instanță, datorită unor împrejurări mai presus de voința părților.
Ori, în speță, nu s-a dovedit imposibilitatea înfățișării înscrisurilor invocate drept caz de revizuire, ca urmare, faptul că revizuientul „a descoperit” ulterior înscrisurile probatorii invocate, fără a dovedi că o împrejurare mai presus de voința sa l-a împiedicat să le procure în timpul procesului, nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul, în baza art. 322 pct. 5, comb. cu art. 327 cod pr. Civ. vechi, va respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de reclamantul D. I.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de revizuire a sentinței nr. 2581/16.07.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ *, formulată de revizuentul-reclamant D. I., domiciliat în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr. 46, județul Dâmbovița, cu domiciliul procesual ales în București, ., ., ., sector 4, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (M.M.S.C.), cu sediul în București, ., sector 5, și R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, având C.U.I. RO1590120 și fiind înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_ .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. L. N.
Red. CGh
Tehnored. NGL/V.M.
5 ex. / 30.04.2015
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 911/2015. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 909/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
