Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 751/2014. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Decizia nr. 751/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 10994/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 751/2014

Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE J. S.

Judecător M. C. V.

Grefier A. G. C.

Pe rol, pronunțarea asupra apelului privind pe apelantul U. C. IMPEX SRL și pe intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, formulat împotriva senținei numărul_ din 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C..

Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 12.11.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să formuleze și să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19.11.2014.

INSTANȚA

Asupra apelului declarat constată următoarele:

Prin sentința numărul_ din 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. s-a respins plângerea formulată de petenta . SRL.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că:

Prin procesul-verbal . nr._/05.03.2013 petenta . SRL a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei conform art. 8 alin. 1 pct. 14 corob. cu art. 9 alin. 1, lit. a din OG nr. 37/2007 cu modificările și completările ulterioare, deoarece în urma controlului efectuat în trafic în data de 05.03.2013, ora 08.45 în mun. C., DN 65F km 9+000, sensul de mers către Filiași, s-a constatat că ansamblul rutier verificat, format din autoutilitara N2 cu nr. de înmatriculare_, deținut și utilizat de petentă, condus de numitul G. A., aflat în cursă legală în baza copiei conforme nr._ și CMR din data de 04.03.2013, nu respectă prevederile legale prin utilizarea unui tahograf defect, respectiv aparatul tahograf montat pe autoutilitara N2 marca Mercedes Benz tip_/115E cu nr._ este defect deoarece pe diagramele tahograf analizate în perioada 05.02.2013, ora 00.00 – 05.03.2013, ora 08.45 nu inscripționează timpii de conducere ai conducătorului auto, ci doar timpii de odihnă, chiar dacă conducătorul auto conduce, efectuează alte activități sau este disponibil.

Petenta nu a semnat procesul verbal, fiind întocmit în lipsa reprezentantului legal al acesteia și comunicat ulterior la sediul social, conform dovezii de la fila 59.

Plângerea a fost formulată în termenul legal.

In ceea ce priveste legalitatea actului sancționator, instanta a constatat ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001 R, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de textul normativ sub sanctiunea nulitatii absolute.

Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele de identificare ale persoanei juridice sanctionate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.

Motivele invocate de petentă în plângerea formulată în privința nelegalității actului contestat, nu sunt întemeiate, nefiind luate în seamă la soluția pe fond, pentru considerente ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, așa cum s-a reținut în paragraful de mai sus, strict în raport de dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001R, actul sancționator este valabil întocmit nefiind incident nici un motiv de nulitate absolută.

În aceste condiții, așa cum au fost enumerate criticile formulate de petentă, cel mult instanța le poate analiza ca și posibile motive de nulitate relativă a actului sancționator, pe care însă le va înlătura ca nefondate acestea neținând de valabilitatea procesului-verbal ci, mai mult, de intenția petentei de a denatura conținutul și măsurile dispuse în cuprinsul acestuia, utilizând un limbaj juridic obscur și o motivare ambiguă, reprezentată printr-o înșiruire de simple alegații neargumentate și neprobate.

Astfel, punctele 1-3 vor fi înlăturate ca nefondate în raport de dispozițiile OG nr. 27/2011, HG nr. 1088/2011, Ord.nr.995/2011, ce reglementează competența, organizarea și funcționarea ISCTR, în privința competenței agentului constatator în speță nu au fost invocate lipsuri de analizat în persoana acestuia.

Punctele 4-6 vor fi înlăturate reținându-se că procesul-verbal întocmit este în formular tip A3, într-o singură pagină, purtând semnătura și ștampila agentului constatator, precum și viza Inspectoratului Județean D..

Criticile formulate în cuprinsul pct. 7-12 sunt simple alegații nefondate care nu atrag nulitatea și nici anularea procesului-verbal, câtă vreme petenta nu a făcut dovada, în condițiile art. 249 NCPC, a vreunei vătămări ce ar putea fi înlăturată doar în această modalitate.

Cât privește pct.13, procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al petentei și în prezența conducătorului auto, fiind comunicat ulterior la sediul social, conform dovezii de la fila 59, aspecte necontestate în cauză, fiind respectate dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001R.

În condițiile în care la pct. 16 s-a renunțat, criticile formulate la pct. 14-20 vor fi înlăturate, fiind simple susțineri și interpretări proprii ale petentei, nesusținute prin probe concludente, reținând instanța și că, în concret, aceste critici vizează netemeinicia actului sancționator și nu nelegalitatea procesului-verbal.

De asemenea, referitor la pct. 19, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1, lit. a din OG nr. 37/2007 cu modificările și completările ulterioare, contravenția prev. la art. 8 alin. 1 pct. 14 din același act normativ se sancționează cu amendă de la 8000 lei până la_ lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Concluzionând, în privinta motivelor de nelegalitate a procesului-verbal, instanta a constatat ca actul atacat este legal intocmit si cuprinde toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, atât absolute cât și relative, fiind comunicat în termenul legal de 30 de zile de la data întocmirii.

În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că, deși actul de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de temeinicie, relativitatea acesteia permite rasturnarea sa prin administrarea unor probe concludente.

Astfel, dovezile administrate de petent în argumentarea temeiniciei plângerii pot releva o situatie de fapt contrară celei reținute prin actul atacat.

Cum însă petenta nu a produs astfel de probe, prin care sa reliefeze netemeinicia procesului-verbal contestat, instanta a constatat ca actul atacat este temeinic sub aspectul mentiunilor cuprinse si a faptelor relatate.

În acest sens, cât privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate in mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).

Având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut vinovatia petentei in savarsirea contravenției constatate.

Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei – formular de control în trafic . nr._ depus la fila 60 din dosar, copii diagrame verificate, copii pictograme, copii listări din TachoScan-scanările diagramelor – si susținerile petentei din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, reținând și că textul de lege ce sancționează contravenția nu face nicio distincție în raport de tahograful utilizat, fiind vizate toate tipurile de aparate în egală măsură, constată că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina acesteia.

S-a mai reținut și că nu au relevanță în cauză, în ceea ce privește vinovăția petentei și legalitatea sancțiunii aplicate, nici verificările anterioare efectuate de alți inspectori în alte împrejurări și nici eventuala remediere a defecțiunilor tahografului utilizat, după controlul în trafic realizat în data de 05.03.2013.

De altfel, petenta, prin susținerile din cuprinsul plângerii formulate, recunoaște implicit săvârșirea faptei contravenționale, în opinia acesteia însă vinovăția aparținând conducătorului auto care nu ar fi pus în funcțiune tahograful, astfel că, procesul-verbal legal întocmit face dovada deplină a stării de fapt și a încadrării în drept.

De asemenea, instanța a reținut că sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, respectând criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petentă, aceasta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, apreciind că sancțiunea aplicată este corect individualizată si nu se mai impune reevaluarea acesteia, dată fiind și conduita nesinceră a petentei care nu și-a recunoscut vinovăția, deși probatoriul administrat a dovedit contrariul, precum și împrejurarea că fapta contravențională săvârșită reprezintă o încălcare foarte gravă a normelor Uniunii Europene în materie – Regulamentul CE 561/2006, Regulamentul CEE 3821/85, Acordul AETR - instanța a respins plângerea formulată și a menținut ca temeinic si legal procesul-verbal . nr._/05.03.2013 întocmit de ISCTR.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta . SRL, prin care a menționat ca a formulat in baza art. 466 Noul Cod proc. civ. cerere de apel împotriva încheierii de ședința din data de 12.09.2013 si împotriva sentinței civile nr._/10.10.2013, ambele pronunțate in dosarul_ de Judecătoria C., in contradictoriu cu Inspectoratului de S. pentru Controlul in Transportul Rutier.

I. In ceea ce privește încheierea de ședința din data de 12.09.2013.

Contesta aceasta hotărâre in sensul greșitei reveniri asupra probei cu expertiza judiciara de specialitate ce avea ca obiect determinarea stării tehnice a aparatului tahograf. Instanța nu face altceva decât sa menționeze ca "având in vedere obiectul pricinii instanța revine asupra probei cu expertiza judiciara"". In baza art. 259 Noul Cod proc. civ. instanța poate reveni asupra unor probe incuviintate daca, dupa administrarea altor probe, apreciază ca administrarea vreuneia nu mai este necesara". Obiectul unei pricinii nu determina revenirea asupra unei probe, ci numai situația in care au fost administrate alte probe pana la acel moment ce lipsesc de necesitate administrarea probelor deja încuviințate. In cazul nostru prin incheierea din 04.07.2013 s-au încuviințat si administrat probele cu inscrisuri (depuse odaia cu cererea si la termenul de judecata din 04.07.2013) si mijloace materiale de proba (fotografiile depuse la termenul din 04.07.2013), dar prin care nu se poate determina starea tehnica a aparatului tahograf la momentul săvârșirii contravenției, ci starea lui tehnica înainte de aceasta data cu ocazia verificării periodice obligatorii si tipul de tahograf folosit. Singura proba ce poate determina starea tehnica la momentul săvârșirii contravenției este expertiza tehnica de specialitate. In aceste condiții instanța in mod legal nu poale sa revină asupra probei cu expertiza judiciara deja încuviințata.

Aparatul tahograf este sigilat cu sigiliu ceea ce înseamnă ca este in aceeași stare de fapt cu cea existenta la data săvârșirii contravenției, deoarece nu poate sa se reparare de unul singur. Orice intervenție conduce la o desigilare neautorizata si la ruperea sigiliului. In baza Reglementarii din 13.02.2008 ce face parte din Ordinul 181/2008 privind condițiile de montare, reparare si verificare a tahografelor si a limitatoarelor de viteza, precum si de autorizare a operatorilor economici care desfășoară astfel de activități, publicat in Monitorul Oficial al României. Partea 1 nr. 147 din 27.02.2008, toate aparatele tahograf se sigilează si desigilează de persoane autorizate special in domeniu, tocmai ca nimeni sa nu poată sa modifice in vreun fel tahograful. Aceste restricții legale conferă oportunitate probatorie in speța tocmai pentru ca la aparatul tahograf nu se poate umbla ceea ce inseamna ca acesta ramane in starea tehnica existenta la momentul sigilării. Expertul tehnic numit poate sa verifice aparatul sa realizeze daca acesta este sigilat sau nu sa-l desigileze si sa verifice starea tehnica a acestuia si apoi sa-l resigileze. Nu poate exista nicio eventuala remediere a defecțiunilor dupa controlul de trafic realizat in dala de 05.03.2013, fara vreo desigilare, dupa cum greșit presupune instanța de fond.

Proba este cu atat mai necesara cu cat instanța de fond in sentința civila_/2013 ajunge la concluzia ca apelanta-petenta nu a produs nicio proba in răsturnarea prezumției de temeinicie a procesului verbal de contravenție, dar tocmai expertiza judiciara de specialitate încuviințata era o proba in acest sens. Menționează ca temeinicia era contestata si prin mijloacele materiale de proba dar acest motiv va fi dezvoltat mai jos.

Prin revenirea asupra probei instanța a produs o vătămare societății in sensul imposibilității dovedirii netemeiniciei procesului verbal de contravenție si suportării amenzii aplicate.

Pentru aceste considerente solicita admiterea apelului, anularea in parte a încheierii 12.09.2013. in sensul eliminării dispoziției privind revenirea asupra expertizei judiciare încuviințate.

II. In ceea ce privește sentința civila nr._/2013

In ceea ce priveste motivele de nulitate invocate instanța de fond nu răspunde juridic in mod corect la niciunul dintre ele. urmând a le analiza in continuare pe fiecare in parte păstrând numerotarea din cererea de chemare in judecata pentru o mai ușoara verificare, numai pentru motivele de nulitate pentru care solicitam ca instanța de apel sa răspundă:

1. Motivul privind faptul ca agentul constatator nu era autorizat legal sa constate si sa aplice sancțiuni in general nu intelege sa invoce in cererea de apel.

2. Agentul constatator nu era competent sa aplice sancțiuni si sa constate contravenții in zona teritoriala in care a fost oprit autoutilitara:

Instanța de fond nu are in vedere condițiile de valabilitate extrinseci ale unui act juridic in general (inclusiv procesul verbal de contravenție), in care intra si competenta persoanei semnatare (agentului constatator), inclusiv competenta teritoriala, fiind un motiv de nulitate absoluta. Instanța de fond argumentează pe principiul ca ".nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii" in condițiile in care tocmai apelanta a menționat dispozițiile legale atat in cererea de chemare in judecata cat si in răspunsul la întampinare. Instanța de fond in mod greșit menționează ca ..in speța nu au fost invocate lipsuri de analizat in persoana acestuia", dar tocmai competenta teritoriala a agentului constatator reprezintă motivul de nulitate ce trebuia analizat si asupra căruia instanța de fond nu produce nicio argumentare juridica. Acest motiv a fost argumentat in drept in cererea de chemare in judecata si in răspunsul la intampinare. respectiv CAP. 11 din Regulamentul din 02.11.2011 privind organizarea si funcționarea ISCTR. care face parte integranta din Hotărârea Guvernului nr. 1088/2011 (art. 4 alin. (2). art. 5 si art. 9). norme de drept din care rezulta o impartire teritoriala a atribuțiilor ISCTR.

"Art. 4 alin. (2) La nivel teritorial. ISCTR se organizează in 8 inspectorate teritoriale, fără personalitate juridica, conduse de cate un inspector-sef teritorial. Sediilor inspectoratelor teritoriale se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.

Art. 5. Structura organizatorica a ISCTR. cu direcții si servicii/compartimente specializai la nivel central si inspectoratele teritoriale, respectiv structuri administrative organizate la nivelul acestora, după caz se constituie pe baza următoarelor criterii:

a) rolul si responsabilitățile ISCTR prevăzute de reglementările in vigoare:

b) volumul, complexitatea si specificul activităților desfășurate;

c) caracterul operativ, tehnic si administrativ al activităților desfășurate:

d) nivelul de pregătire necesar si nevoile de specializare/perfecționare ale personalului."

Intimata a menționat prin întampinare ca orice inspector ISCTR indiferent de I. Teritorial din care face parte poate constata contravențiile specifice domeniului oriunde in țară, ceea ce incalca prevederile legale anterior menționate precum si dispozițiile art. 9 din Regulamentul anterior menționat: "Art. 9 Inspecția, controlul .si supravegherea modului de respectare a reglementarilor naționale si internaționale din domeniul transporturilor rutiere se efectuează de către inspectorii ISCTR. denumiți in continuare inspectori, in condițiile legii".

Prin mențiunea "in condițiile legii" din norma de drept mai sus reprodusa înseamnă ca inspectorul ISCTR acționează in cadrul Inspectoratelor Teritoriale, organizate pe criterii administrative teritoriale, si nu ca aceștia pot opera oriunde in tara si dupa cum doresc.

Acesta era motivul de nulitate absoluta pe o cauza de nulitate extrinseca actului juridic ce trebuia analizata de către instanța de fond. bine motivat in drept si argumentat.

Apreciază ca instanța de fond nu a avut in vedere existenta altor motive de nulitate decât cele prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, dar pe langa condițiile de legalitate ale procesului verbal de contravenție exista si condițiile de legalitate "ale actului juridic general care se aplica si in speta.

Intimata nu a prezentat dovezi in acest sens, deoarece era obligata in temeiul art. 293 si art. 298 Noul Cod proc. civ., iar in aceste condiții plângerea contravenționala trebuia admisa iar procesul verbal anulat, lipsa înscrisurilor conducând la lipsa competentei.

3. Agentul constatator nu putea constata contravenții si aplica sancțiuni deoarece nu avea ordin sa efectueze aceste operațiuni:

În ceea ce priveste motivarea si concluziile greșite ale instanței de fond argumentele de apel sunt asemănătoare cu cele de la motivul de apel anterior. Nu este necesar numai ca agentul constatator sa fie competent juridic dar trebuie sa-si exercite atribuțiile in conformitate cu legea asa cum prevede art. 9 HG 1088/2011, adica in timpul exercitarii atribuțiilor de serviciu. Asemănător cu alti funcționari publici din alte domenii si inspectorul ISCTR are o perioada in care isi exercita atribuțiile si un loc in care isi exercita atribuțiile (plasament) determinate prin ordine interne. Apelanta susține ca inspectorul ISCTR care a întocmit procesul verbal de contravenție nu avea atribuții sa constate contravenții in locul si la data menționata in procesul verbal de contravenție a cărui nulitate se solicita. Existenta ordinelor rezulta din art. 12 alin. (1) lit. b) HG 1088/2011 "Art. 12 alin. (1) Inspectorii au următoarele obligații: b) de a respecta ordinele date de șefii ierarhici, informând asupra modului de îndeplinire a acestora:". De asemenea, intimata a menționat in întâmpinare art. 8 pct. 8.4.1. din Procedura operaționala, din care rezulta ca se întocmesc ordine de deplasare cu o zi înaintea controlului, ca exista programări lunare pentru inspectori ISCTR, dar intimata nu a prezentat dovezi in acest sens, desi era obligata in temeiul art. 293 si art. 298 Noul Cod proc. civ., iar in aceste condiții plângerea contravenționala trebuia admisa iar procesul verbal anulat, lipsa înscrisurilor conducând la lipsa intocmirii procesului verbal de către funcționarul competent in exercitarea atribuțiilor de serviciu.

4. Lipsa semnăturii agentului constatator pe fiecare pagina a procesului verbal Argumentarea instanței de fond in ceea ce privește lipsa semnăturii este nefundamentata in drept si bazata pe o constatare de fapt greșita.

In baza art. 19 alin. (1) OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ..procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient", iar in baza art. 17 din același act normativ lipsa semnăturii atrage sancțiunea nulității absolute.

In ceea ce privește situația de fapt, aceasta este greșita, deoarece faptul ca procesul verbal a fost tipărit pe o hârtie A3 nu conduce la existentei unei singure pagini. Acesta a fost tipărit pe o hârtie A3 iar hârtia apoi a fost îndoita ca sa însa doua pagini A4. Nu contează mărimea hârtiei pe care s-a aplicat tiparul ci modul in care este tipărit. Astfel conținutul procesului verbal este tipărit in doua pagini A4, ceea ce inseamna ca in baza art. 19 alin. (1) OG 2/2001 suntem in prezenta a doua pagini, ce trebuiau semnate de inspectorul ISCTR.

5. Existenta unei alte semnături pe prima pagina a procesului-verbal decât cea a agentului constatator.

Instanța de fond in mod greșit cumulează unele motive de nulitate pe aceeași argumentare, deoarece nu se aplica motivului de nulitate invocat.

Chiar daca ar fi o singura pagina, nulitatea invocata are in vedere existenta unei alte semnaturi cu stampila a unei alte persoane decât agentul constatator. Procesul verbal se semnează D. de agentul constatator care-l întocmește, o singura data pe flecare pagina, dupa care aplica stampila. Sancțiunea este tot nulitate absoluta iar temeiul este același art. 17 si 19 OG 2/2001. Nu exista nicio viza a Inspectoratului Județean D., nici in baza vreunui temei legal si nici in fapt. Analizând semnătura de pe prima pagina instanța a presupus fara nicio proba ca ar fi vorba de o viza. In aceste condiții, orice instituție pe un act întocmit s-ar apară pe nulitate in acest sens in mod nelegal.

6. Existenta a doua ștampile diferite si doua semnaturi pe cea de-a doua pagina a procesului verbal:

Releva motivele deja invocate deoarece instanța de fond nu a formulat niciun răspuns pe acest motiv, deoarece argumentarea data motivele cumulate 4-6 nu are in vedere aceasta problema. Din analiza celei de-a doua pagini a procesului verbal de contravenție se poate observa ca in dreptul mențiunii agent constatator apar doua ștampile cu doua semnaturi. Una dintre ștampile este asemănătoare cu cea de pe prima pagina, iar cealaltă stampila apare ca si cum ar fi tăiata cu o linie. Nu exista posibilitatea tăierii unei stampila din punct de vedere juridic iar linia aplicata poate li luata in considerare drept semnătura. O persoana juridica semnează juridic prin semnătura reprezentantului legal pe stampila persoanei juridice. Aplicarea a doua ștampile diferite, desi par asemănătoare, înseamnă o greșita aplicare a semnăturii pe document. Nu putem determina care este stampila corecta, care este semnătura corecta, chiar daca una pare mai relevanta ori mai clara decât alta. confuzia producandu-se. Apreciază in acest caz, aplicabil tot dispozițiile art. 17 si art. 19 din OG 2/2001 privind lipsa semnăturii, iar sancțiunea este tot nulitatea absoluta.

Pentru motivele de nulitate 7-12 cumulate instanța nu a formulat un răspuns juridic, a menționat ca sunt vorba de motive de nulitate relativa, pentru care nu s-a dovedit vătămarea. Acestea reprezintă in realitate motive de nulitate absoluta si nu relativa, nefiind aplicabil art. 249 NCPC. In cazul nostru, exista oricum vătămare deoarece actul juridic a cărui nulitate se solicita este un proces verbal prin care s-a aplicat o amenda contravenționala, prejudiciul patrimonial fiind tocmai plata sumei de bani. Motivul de la punctul 11 privește netemeinicia procesului verbal.

In aceste condiții reia motivarea, cu unele completări.

7. Ora intocmirii procesului verbal nu este reala si nelegala procedura a ordinii întocmirii documentelor (formularul de control procesul verbal de contravenție):

Menționează ca la acest motiv este vorba de doua cauze de nulitate a procesului verbal la instanța judecatoresca urmează sa se pronunțe separat.

In baza art. 16 alin. (I) OG 2/2001 procesul verbal trebuie sa conțină data in care este încheiat, incluzandu-se si ora intocmirii. Din procesul verbal se observa ca ora intocmirii este 08:55. iar formularul de control in trafic a fost întocmit la ora 08:50. ambele semnate de agentul constatator. La punctul 12 ..Comentarii" din formularul de control in trafic nr._ agentul constatator menționează ca s-a întocmit PVCC . nr._. Or. cum se poate face referire la data de 08:50 la un proces verbal care nu fusese intocmit pana la acea ora asa cum rezulta din PVCC nr._ (ora 08:55). Din mențiunea efectuata in formular nr._ rezulta ca PVCC nr. 681 11 fusese intocmit înainte de 08.50 si nu la ora de 08:55. Acest aspect denota faptul ca PVCC nu a fost intocmit la ora menționata punând sub semnul întrebării conținutul acestuia.

Consideră ca agentul constatator a încercat sa acopere o lipsa a obligațiilor in ceea ce privește procedura de constatare a contravențiilor in baza OG 37/2007. Astfel, in baza art. 29 din Norma metodologica 2011 adoptata prin Ordin 995/2011 emis de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, inspectorul ISCTR trebuie sa intocmeasca formularul de control in trafic inainte de procesul verbal. Este si normal deoarece se realizează mai întâi un control si daca se descoperă anumite probleme se întocmește procesul verbal de contravenție. Indiferent daca ora din formularul de control in trafic este cea nereala sau cea din procesul verbal de contravenție este nereala, considera ca se aplica nulitate absoluta, in primul caz, deoarece agentul constatator nu a respectat procedura de constatare a contravențiilor, nerealizand controlul in mod corespunzător iar in cel de-al doilea caz prin neprezentarea unei ore reale de întocmire a procesului verbal.

Presupune ca in realitate agentul constator a uitat sa intocmeasca formularul de control inainte de precesul verbal, l-a intocmit după procesul verbal de contravenție dar o pus o ora anterioara procesului verbal, acesta fiind si motivul pentru care a menționat la comentarii ca deja s-a intocmit proces verbal de contravenție.

8. Motivul 8 privind lipsa identificării clare a locului săvârșirii contravenției nu a fost dezvoltat in cererea de chemare in judecata si nici nu înțelege sa fie analizat in cererea de apel.

9. Agentul constatator nu a folosit un aparat certificat si măsurat metrologic in verificarea diagramelor tahograf, precum si neindicarea aparatului de diagnosticare folosit:

Menționează ca si la acest motiv este vorba de doua cauze de nulitate a procesului verbal la instanța judecatoreasca urmează sa se pronunțe separat.

Din formularul de control in trafic nr._ rezulta ca agentul constatator a folosit aparat de diagnosticare tahograf cu program TACHOSCAN 1.9 CONTROL, care nu considera ca nu este omologat legal, măsurat metrologic si verificat tehnic periodic.

Solicita in temeiul art. 293 si 298 alin. (1) Noul Cod proc. civ. prezentarea de către parata a înscrisurilor din care rezulta ca aparatul folosit de agentul, constatator este omologat legal si măsurat metrologic. De asemenea, in baza acelorași temeiuri juridice solicita paratei sa depună la dosar dovada pentru a se determina care aparat a fost in dotarea agentului constatator la data de 05.03.2013.

Având in vedere ca nu este vorba de o fapta care poate fi constata direct de către o persoana fizica (agent constatator) ci doar cu ajutorul mijloacelor tehnice (aparatul de diagnosticare), lipsa mențiunii aparatului de diagnosticare care a fost folosit cu . număr ori a documentelor legale de omologare, măsurare metrologica si verificare tehnica periodica conduce la lipsa de veridicitate asupra faptelor reținute in PVCC atacat prin prezenta plângere.

Menționează ca lipsa menționării aparatului de diagnosticare folosit conduce la imposibilitatea determinării si verificării condițiilor in care se afla acest dispozitiv, in sensul de a se putea verifica daca este vorba de un echipament omologat, măsurat metrologic si verificat tehnic periodic (evident cu verificare periodica valabila pentru data de 05.03.2013). Chiar in cazul in care instituția prezintă documentul ce atesta bunurile aflate in dotarea agentului constatator nu putem determina daca aparatul din dotare a fost si cel folosit de către de către inspectorul 1SCTR. Din aceasta cauza consideram lipsa mențiunilor cu privire la . numărul aparatului de diagnosticare folosit constituie un motiv de nulitate in sine insusi.

10. Agentul constatator a folosit un aparat de verificare care nu se poate folosi din punct de vedere tehnic pentru tahografele manuale:

Astfel tahograful folosit este tip Kienzle 1314 cu număr de fabricație_, fiind vorba de un tahograf analogic manual. Acest tip de aparat nu înregistrează pe diagrame condusul (inclusiv pauzele), in mod automat, conducătorul auto fiind nevoit sa acționeze manual comutatorul. Pentru acest tip de aparat nu se poate folosi aparatul de diagnosticare cu programul TACHOSCAN 1.9 CONTROL, deoarece acesta citește aparatele tahograf digitale, precum si cele analogice dar electronice, fara cele manuale. Solicitam in temeiul art. 293 si 298 alin. (1) Noul Cod proc. civ. prezentarea de către parata a inscrisurilor si a programului folosit din care trebuie sa rezulta pentru ce poate fi utilizat.

11. Necorespundere intre situația de fapt reținuta in formularul de control si fapta reținuta in procesul verbal de contravenție:

Din prezentarea faptelor atat in formularul de control cat si in procesul verbal de contravenție rezulta o necorespundere. In PVCC se menționează ca „nu inscripționează timpi de conducere ai conducătorului auto acesta inscripționând doar timpi de odihna, chiar daca conducătorul auto conduce, efectuează alte activități sau este disponibil" in timp ce in formularul de control in trafic_ se menționează ca „nu inscripționează activitățile conducătorului auto pe conducere, acesta inscripționând activitatea conducătorului auto pe pauza". Din aceste formulări neclare ale agentului constatator nu rezulta ca fapta reținuta in PVCC corespunde cu problema descoperita la control. Astfel exista un inscris (formularul de control in trafic) care contrazice PVCC, . menționează ca aparatul înregistrează timpi de odihna si . menționează ca nu inregistreaza. Prin argumentul prezentat la punctul 11 se contesta temeinicia procesului verbal de contravenție, iar ca proba menționam insusi formularul de control in trafic.

12. Greșita reținere a situației de fapt sub aspectul datei-la care s-a săvârșit contravenția:

In PVCC se menționează ca s-au verificat si analizat diagramele tahograf din perioada 05.02.2013 ora 00:00 si 05.03.2013 ora 08:45 si apoi ca s-a constatat utilizarea unui tahograf defect fara sa se menționeze in ce date a funcționat defect, neplasand temporal săvârșirea contravenției ceea ce înseamnă ca in baza art. 17 OG 2/2001 lipsește data comiterii acesteia si astfel PVCC este lovit de nulitate absoluta. Nu se poate determina o fapta prin indicarea unui interval de timp in care s-ar fi produs contravențiile, ci agentul constatator trebuia analizeze datele si orele la care tahograful a funcționat defect având in vedere motivele invocate.

13. Motivul privind nelegala aplicare a dispozițiilor legale privind martorul in procesele de contravenție nu intelege sa-l mai invoce in cererea de apel.

Instanța de asemenea nu a răspuns juridic nici la punctele cumulate 14-20, urmând ca argumentarea sa fie reluata. Este adevărat ca in afara de punctul 14 motivele privesc temeinicia procesului verbal si nu legalitatea si pot fi analizate împreuna.

14. Nelegala verificare a unor diagrame tahograf care au fost anterior analizate de alti agenți constatatori.

Apreciază nelegala posibilitatea unui agent constatator sa analizeze situații de fapt care au fost deja analizate fața de alti colegi inspectori ISC IR sau agenți politie.

Astfel la data de 27.02.2013 s-a mai realizat un control asupra tahografului iar inspectorul D. N. D. nu a constatat vreo problema a aparatului.

De asemenea la data de 15.02.2013 s-a mai realizat inca un control asupra aparatului tahograf de către agent de politie M. F. (si aceste persoane având atribuții in acest sens potrivit art. 9 alin. (4) OG 37/2007) care nu a constatat vreo problema asupra aparatului.

Desi in afara perioadei luata in calcul de agentul constatator din speța, totuși exact cu o zi înainte a mai exista un control asupra aparatului tahograf la data de 04.02.2013 de către inspector ISCTR V. C. care la rândul lui nu a constatat vreo problema cu aparatul.

Imposibilitatea verificării aceleași situații de fapt (mai exact aceeași diagrama a aparatului tahograf) rezulta din principiile care stau la baza exercitării activității inspectorilor menționate la art. 11 Regulamentul din 02.11.2011 privind organizarea si funcționarea Inspectoratului de S. pentru Controlul in Transportul Rutier, care face parte integranta din Hotărârea Guvernului nr. 1088/2011. din care menționam in principal principiul responsabilității. Astfel, agenții constatatori din datele de 15.02.2013 si 27.02.2013 raman responsabili pentru verificările efectuate asupra aparatului tahograf la acele date.

15. Greșita reținere a situație de fapt menționata in procesul verbal având in vedere analiza diagramelor tahograf. in sensul ca chiar din analiza diagramelor nu rezulta contravenția reținuta de agentul constatator:

Dupa cum se observa si motivul de nulitate, situația de fapt reținuta de către agentul constatator nu rezulta fizic din analizarea diagramelor tahograf. Astfel, nu rezulta ca mașina este condusa iar aparatul analizează timp de pauza. Nici nu intelege clar ce anume de fapt se invoca ca fiind defecțiune a aparatului. Apreciem ca agentul constatator nu a realizat ca este in prezenta unui tahograf analogic manual.

16. Invocarea unui temei de drept privind aspecte procedurale ale agentului constatator, act normativ care la data întocmirii procesului verbal era abrogat:

La acest punct s-a renunțat inca de la instanța de fond si nu-l invocam nici in apel.

17. Greșita reținere a situație de fapt având in vedere modelul aparatului tahograf, in

sensul ca acesta este analogic manual:

Asa cum a menționat la motivele 10 si 15, suntem in prezenta unui tahograf analogie manual care nu inregistreaza automat timpi de conducere si odihna. Pe aceste aparate șoferul auto acționează comutatorul si in funcție de poziția comutatorului aparatul tahograf inregistreaza timpi de condus si timpi de odihna.

18. Greșita reținere a temeiului contravenției având in vedere ca este vorba de un tahograf manual:

In mod corect agentul constatator trebuia sa retina fapta prevăzuta de art. 8 alin. (1) pct. 24 OG 37/2007 privind nerespectarea de către conducătorul auto a obligației privind introducerea manuala a unor date" sau cea prevăzuta la pct. 28 privind nerespectarea prevederilor privind utilizarea comutatorului tahografului". Menționează acest motiv pe temeinicie deoarece inspectorul ISCTR a reținut situația de fapt ca aparatul tahograf nu ar fi inregistrat timpi de odihna dar nu ca motiv ca aparatul este defect ci datorita faptului ca șoferul auto nu a acționat comutatorul.

19. Greșita identificare a contravenientului

Avand in vedere mențiunile de la motivul de temeinicie anterior, contravenient pentru faptele corect identificate este șoferul auto, respectiv Gazaru A..

20. Greșita reținere a situație de fapt, având in vedere ca tahograful nu este defect:

Fiind vorba de o situație tehnica care poate fi analizata in timp apreciază ca se poate dispune expertizarea aparatului tahograf. Solicita in acest sens efectuarea unei expertize tehnice având ca obiect determinarea daca aparatul tahograf in cauza este sau nu defect. Acesta este sigilat, urmând ca instanța sa dispună prin incheiere. Pentru efectuarea expertize tehnice judiciare de specialitate in domeniul aparatelor tahograf, desigilarea aparatului tahograf de către expertul numit si resigilarea dupa efectuarea expertizei tehnice

Menționează ca aparatul tahograf din speța a fost verificat tehnic periodic de către .. care a emis si adresa nr. 11/06.03.2013 din care rezulta tipul de tahograf folosit in speța, adresa ce are atașate dovezile de verificare a aparatului la data de 08^06.2013 si diagrama martor. Depunem de asemenea si autorizația de funcționare nr. 427/20.12.2010 pentru . fiind operator autorizat si monitorizat RAR conform Reglementare din 13.02.2008 ce face parte din Ordin 181/2008 emis de Ministerul Transporturilor.

Nu se menționează in cererea de chemare in judecata sau in răspunsul la întâmpinare ca apelanta recunoaște fapta sau ceva asemănător in sensul ca aparatul era defect, dimpotrivă s-a menționat expres contrariul, nu înțelegem de unde instanța de fond ajunge la concluzia ca „petenta, prin susținerile din cuprinsul plângerii, recunoaște implicit săvârșirea faptei contravenționale".

Instanța in mod contradictoriu cu încheierea din data de 12.09.2013 ajunge la concluzia ca in ceea ce privește temeinicia apelanta in fata instanței de judecata a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare".

Instanța de asemenea realizează o concluzie pe care numai un expert in domeniu a putea formula, in sensul ca a analizat diagramele depuse la dosar si a constatat ca se coroborează cu aspectele menționate in procesul verbal de contravenție, in condițiile in care nici măcar nu menționează care este defecțiunea si modul in care sunt greșite diagramele, ci formulează doar o mențiune in general.

Mai mult, instanța in mod eronat menționează ca argument faptul ca textul legal sancționează indiferent de tipul de tahograf, deoarece nu acest lucru s-a contestat.

Pentru aceste considerente solicitam admiterea apelului, anularea sentinței civile apelate si rejudecând sa dispună admiterea plângerii contravenționale si anularea procesului verbal de contravenție, pentru motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate anterior.

In drept, invocă dispozițiile art. 466 si urm. NCPC.

Probe: In dovedirea susținerilor înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri (atat înscrisurile atașate plângeri cat si înscrisurile solicitate de la intimata in cuprinsul prezentei plângeri), declarație de martor si raport de expertiza judiciara tehnica de specialitate in domeniul aparatelor tahograf (prin comisie rogatorie daca se poate).

Martor: Gazaju-Alexandu

Obiective expertiza: Determinarea tipului de aparat folosit; Dacă pt tipul de aparat manual se putea folosi aparatul de verificat folosit de ISCTR ; Determinarea stării tehnice a aparatului tahograf, dacă era defect si verificarea presupuselor defecțiuni ale aparatului, in sensul ca daca acesta înregistrează sau nu timpii de odihna;

ISCTR a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotării instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Arată intimatul că inspectorii ISCTR au dreptul de a face control oriunde pe teritoriu Romaniei.

Cu privire la pct II .3 din motivele de apel, intimata depune Programul de monitorizare și control de pe luna martie 2013.

Precizează intimata că pv a fost tipărit pe formular de format A3, iar nu cum menționează apelanta.

În ceea ce privește motivele 5 și 6, arată că pe pv există și ștampila Inspectoratului Județean D., având în vedere schimbarea denumirii Ministerului Transportului și Infrastructurii în Ministerului Transportului.

De asemenea arată că nu are relevanță că au mai existat alte controale anterioare.

În ceea ce privește fondul cauzei, intimata susține că petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută de agentul constatator .

La data de 07.05.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, cu martorul solicitat de apelantă și proba cu expertiza tehnică.

La termenul din data de 28.05.2014, intimatul a comunicat instanței datele solicitate, iar la data de 17.06.2014 a fost depus raportul de expertiză efectuat în cauză.

Martorul, deși citat cu mandat de aducere, nu s-a prezentat în instanță, astfel că, făcând aplicarea prevederilor art. 313 C.P.Civ, instanța a trecut la soluționarea cauzei, fără audierea acestuia.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și având în vedere dispozițiile art. 476 alin. 1 și art. 479C.p.civ., instanța apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

Judecătoria C., prin sentința nr._/10.10.2013 a respins plângerea contravențională și a menținut procesul-verbal de contravenție.

Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

În privința temeiniciei, a concluzionat că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată de probele administrate în cauză..

În ceea ce privește legalitatea pv, tribunalul apreciază că în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, referitor la motivele de apel evidențiate la pct. II 2, și II 3, tribunalul constată că, în mod legal instanța de fond le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, având în vedere prevederile art. 7 din NORME METODOLOGICE din 7 decembrie 2011 privind modul de efectuare a inspecțiilor și controlului asupra transporturilor rutiere, care statuează că " (1)În exercitarea atribuțiilor de inspecție și control, inspectorii au drept de control:

a)în trafic, în punctele unde oprirea, staționarea sau parcarea pe drumul public este permisă, conform prevederilor legale în vigoare, în punctele de îmbarcare/debarcare a călătorilor, în punctele de trecere a frontierei de stat și în zonele adiacente acestora, precum și în punctele în care se desfășoară activități conexe transportului rutier, denumit în continuare control în trafic;

b)la sediile operatorilor de transport rutier, ale întreprinderilor de transport rutier în cont propriu, ale operatorilor economici care desfășoară activități conexe transportului rutier, ale furnizorilor și beneficiarilor de bunuri divizibile, ale centrelor de pregătire și perfecționare profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, ale școlilor de conducători auto și ale instructorilor auto autorizați, denumit în continuare control la sediu.

(2)În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii au dreptul să controleze:

a)orice vehicul rutier utilizat la efectuarea transporturilor rutiere, inclusiv vehiculele înmatriculate în alte state, cu excepția vehiculelor rutiere destinate transportului de mărfuri a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv remorca sau semiremorca, nu depășește 3,5 tone și a autovehiculelor destinate transportului de persoane, care prin construcție și echipare au cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto;

b)mașinile autopropulsate pentru lucrări care circulă pe drumurile publice, precum și vehiculele rutiere utilizate la tipurile de transport prevăzute la art. 11 lit. b), c), j), k), l), m) și art. 19 lit. a), b), h), i), j) și k) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, referitor la respectarea reglementărilor în vigoare privind masele și dimensiunile maxime admise/autorizate;

c)orice autovehicul utilizat la activitatea de pregătire practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere.

(3)Controlul vehiculelor prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat și în locurile în care acestea sunt parcate, oprite sau staționate pe drumurile publice din România."

În ceea ce privește motivul menționat la pct II, 3, instanța constată că, în apel, intimata a făcut dovada programului de monitorizare și control pe luna martie 2013, fiind făcută astfel dovada că agentul constatator, la momentul întocmirii pv de contravenție se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Cu referire la susținerile apelantei –petente privind faptul că pv a fost tipărit pe format de hârtie A4, și nu A3, instanța constată că nu sunt reale, din documentele depuse la dosarul cauzei rezultând o situație contrară. În consecință, tribunalul reține că, în mod corect instanța de fond a constatat că pv a fost întocmit conform dispozițiilor legale, fiind semnat de agentul constatator pe fiecare pagină.

În ceea ce privește motivele de la pct II 5,6, tribunalul constată, în concordonață cu cele reținute de instanța de fond că pv de contravenție poartă semnătura agentului constatator, aplicarea vizei Inspectoratului Județean D., alături de ștampila agentului constatator, nefiind în măsură să conducă la nulitatea pv cât timp acest fapt nu i-a adus nici o vătămare apelantei-petente.

De asemenea, tribunalul va înlătura și motivul de apel II 7, reținând aceeași motivare, respectiv neproducerea niciunei vătămari apelantei-petente.

În ceea ce privește lipsa identificării locului săvârșirii contravenției, instanța constată că, în pv s-a menționat cu certitudine locul unde petenta a fost oprită în trafic.

Referitor la motivele invocate la pct II 9-11, 14, 15, 17-20, instanța apreciază că acestea nu sunt motive de nelegalitate a pv ci ele privesc temeinicia acestuia.

În ceea ce privește indicarea greșită a datei săvârșirii faptei, tribunalul constată că, reținând o contravenție continuă, în mod corect agentul constatator a menționat data constatării faptei.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, tribunalul reține pe de o parte că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentei, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Pe de altă parte, petenta beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal. Faptele constatate personal de către agentul constatator dau naștere unei prezumții simple în ce privește situația desfășurării evenimentelor, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterului echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Procedând la administrarea unor noi probe și la reanalizarea materialului probator, tribunalul reține că prin plângere, petenta a susținut că starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție nu este reală și a arătat că, aparatul tahograf nu este defect, ci acesta nu a arătat corect timpii de odihnă și conducere, din cauză că șoferul a utilizat greșit aparatul tahograf, selectorul aparatul fiind cu acționare manuală.

Susținerea petentei-apelante este susținută și de concluziile raportului de expertiză.

Astfel, tribunalul reține că, așa cum rezultă din concluziile expertizei efectuate în cauză, aparatul tahograf nu este defect, la momentul expertizei, înregistrând corect activitatea șoferului.

Cum acesta prezenta sigiile intacte, neintervenind nicio reparare a lui de la data controlului, tribunalul concluzionează că tahograful nu era defect nici la data controlului efectuat în trafic.

De altfel, conform concluziilor expertului numit în cauză, tahograful nu a fost utilizat corespunzător, de către conducătorul auto.

Față de cele reținute mai sus, instanța constată că în speță s-a făcut dovada unei situații de fapt diferită de cea reținută de agentul constatator, și totodată că fapta de a nu respecta prevederile privind utilizarea comutatorului tahografului, deși este prevăzută de lege ca fiind contravenție, sancțiunea cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, este aplicabilă conducătorului auto.

Față de toate cele arătate instanța reține că faptele, astfel cum sunt descrise în procesul verbal de contravenție încheiat apelantei-petente nu corespund realității, probele administrate în cauză răsturnând prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța va admite apelul, va schimba sentința apelată în sensul că va admite plângerea contravențională și va anula p.v.de contravenție . nr._ din 05.03.2013, cu consecința exonerării apelantei-petente de plata amenzii contravenționale .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de SOCIETATEA U. C. IMPEX SRL, cu sediul in București, .. 6, .. A. parter, ., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, cu sediul procesual ales în Dr. Tr. S., . nr. 2C, jud. M..

Schimbă sentința apelată în sensul că admite plângerea contravențională.

Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 05.03.2013 și exonerează petenta de plata amenzii contravenționale.

Obligă intimata la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2488 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2014

Președinte,

J. S.

Judecător,

M. C. V.

Grefier,

A. G. C.

Red. 4 ex

CV/A.C.

19 Decembrie 2014

← Obligaţia de a face. Sentința nr. 3000/2014. Tribunalul DOLJ		Pretentii. Sentința nr. 2776/2014. Tribunalul DOLJ →

Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 751/2014. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 751/2014. Tribunalul DOLJ