Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2077/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2077/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 5328/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2077/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții B. D., S. R. M., S. I. G., P. O. D., G. I., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. PROTECȚIA MEDIULUI, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că părțile solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în baza art. 131 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial, raportat la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
D. fiind că părțile solicită judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
La data de 09 aprilie 2014 reclamanții B. D.,S. R. M., S. I. G., P. O. D., G. Mie, funcționari publici au chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Protecția Mediului D., solicitând obligarea pârâtei la daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil prin titluri executorii, de la data scadenței până în prezent și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe care ni le datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor pronunțate de Tribunalul D. și deciziilor pronunțate de Curtea de Apel C.. Au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, prin titlurile executorii reprezentate de sentințele anexate pronunțate de Tribunalul D. și deciziile anexate pronunțate de Curtea de Apel C., pârâta Agenția pentru Protecția Mediului D. a fost obligată să le plătească drepturi bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de câte 25% din salariul de bază, începând cu data pronunțării hotărârilor și pentru viitor până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației de plată.
Deși așa cum rezultă explicit, reclamanții sunt în posesia unor titluri executorii încă din anul 2009. Nici până la aceasta dată debitoarea pârâtă nu a înțeles să își execute obligația și să ne achite în întregime sumele datorate. Prin hotărârile judecătorești menționate au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflație, fără dobânzi, însă, solicitarea acestor dobânzi pe cale separată nu este împiedicată de vreo dispoziție legală, atâta timp cât obligația legală subzistă.
Conform hotărârilor judecătorești menționate, pârâta a fost obligată să le plătească drepturi bănești reprezentând suplimentul postului (25%) și suplimentul corespunzător treptei de salarizare (25%). O parte din aceste drepturi au fost achitate benevol, pârâta prevalându-se de dispozițiile OUG nr. 75/2008 si OUG nr. 71/2009, pentru a amâna și a ne da plata diferențelor.
Prin adoptarea Legii nr. 113/2010, de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii până în anul 2016, s-a ajuns la o situație prejudiciabilă pentru noi. Hotărârile judecătorești irevocabile vor fi puse în executare după 8 ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional.
Imposibilitatea de a obține executarea acestor hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul nostru de proprietate. Consideră că prin neexecutarea creanțelor stabilite pe cale judiciară s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil care, potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg cuprinde și executarea hotărârii judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță, deoarece, dacă ordinea juridică internă a unui stat nu permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu (cauzeie: Ș. contra României, S. contra României).
Principiul indivizibilității plății impune ca acela care face plata să plătească în întregime. Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, dispune 1101 C. civ. Aplicabil în materie. Prin urmare, debitorul nu se poate libera decât plătind tot ce datorează deodată. Este adevărat că de la acest principiu există câteva excepții în care însă reclamanții nu se încadrează.
În ceea ce privește data plății, aceasta se face atunci când datoria a ajuns la scadență, așa cum rezultă din hotărârile atașate suntem în prezența unei creanțe certe și exigibile.
În caz de plată cu întârziere, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației. Potrivit art. 1073 C. civ., creditorul are dreptul de a dobândi împlinirea exactă a obligației, iar, dacă acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdăunare, care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare - daune interese. Executarea indirectă a obligației presupune dreptul creditorului de a pretinde și a obține de la debitor, echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării ori executării cu întârziere a obligației.
Solicită acordarea de daune interese moratorii, daune care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației. Fiind vorba de o obligație de a da, având ca obiect o sumă de bani, executarea obligației în natură este totdeauna posibilă, iar daunele moratorii solicitate sub forma dobânzii reprezintă echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației.
În privința condițiilor ce se cer a fi îndeplinite apreciez că în cauză sunt îndeplinite toate cerințele legii. Cât privește prejudiciul, fiind vorba de plata unei sume de bani, acesta nu trebuie probat, prin excepție în asemenea situație întinderea lui este fixată de lege la dobânda legală, legea considerând că lipsa de folosință a sumei datorate produce-creditorului obligației un prejudiciu egal cu dobânda legală. Deci, câtă vreme sunt în fața unei evaluări legale, aceștia nu au obligația de a face dovada că prin executarea cu întârziere a obligației am suferit un prejudiciu.
Potrivit dispozițiilor art. 1082 C. civ. Anterior, condiția vinovăției este îndeplinită indiferent dacă debitorul a acționat cu intenție sau din culpă, în sarcina acestuia operând prezumția relativă de vinovăție pe care ar putea-o răsturna doar prin probarea unei cauze străine, neimputabile.
Arată că, în privința evaluării daunelor interese moratorii, aceasta se face prin lege, atunci când neexecutarea obligației are ca obiect o sumă de bani.
Chiar dacă reeșalonarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG 71/2009, poate fi privită ca o formă de executare succesivă, în condițiile în care această măsură este dublată de suspendarea de drept a executării silite și depășește o durată rezonabilă în valorificarea dreptului acesta nu mai răspunde cerințelor de proporționalitate dintre scopul urmărit prin reglementarea adoptată și menținerea unui just echilibru al intereselor în discuție. De altfel, în condițiile în care debitorul nu a avut acordul acestora în calitate de creditori, la eșalonarea plății, această plată nu se putea efectua eșalonat prin ordonanțe succesive.
Solicită să se constate că titlurile executorii sunt din anul 2009 ceea ce ar însemna că plata să se facă efectiv la cea, 8 ani de la data emiterii lor. În acest sens învederează că debitorul - Agenția pentru Protecția Mediului D. - se află în culpă cu privire la cauzarea prejudiciului nefiind vorba de o situație care ar exonera pe debitor de răspundere.
De altfel, în sensul celor sus-menționate a statuat și înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 2/17.02.2014 pronunțată în recurs în interesul legii care a hotărât că în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin.(l), alin. 2, teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287-2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. l și art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare.
În concluzie, consideră că prin amânarea plății sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, le este afectat dreptul de proprietate, motiv pentru care solicită obligarea pârâtei la plata dobânzilor pentru sumele datorate, de la data pronunțării hotărârilor până în prezent și pentru viitor până la achitarea integrală a datoriei, aceasta reprezentând o reparare integrală a prejudiciului în sensul dispozițiilor art. 1531 din Codul civil anterior.
Solicită proba cu înscrisuri, au anexat tabelul cu acordul funcționarilor publici care formulează acțiunea.
Solicită judecarea în lipsă conform art. 411 alin. 2 Cod prod.civ.
La data de 30 aprilie 2014 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În fapt, reclamanții au chemat în judecată Agenția pentru Protecția Mediului D., solicitând ca, prin hotărârea pe care o veți pronunța, să dispuneți obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil prin titluri executorii, de la data scadenței până în prezent și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe care le datoram cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor pronunțate de Tribunalul D. și deciziilor pronunțate de Curtea de Apel C., precum și plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea acestei hotărâri.
Prin titlurile executorii reprezentate de sentințele anexate pronunțate de Tribunalul D. și deciziile anexate pronunțate de Curtea de Apel C., pârâta Agenția pentru Protecția Mediului D. a plătit reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de câte 25% din salariul de bază, începând cu data pronunțării hotărârilor și pentru viitor până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației de plată in conformitate cu prevederile art. l, alin. l din Legea nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar:
,, (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executatei care începe astfel:
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25%> din valoarea titlului executoriu
e )în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Reclamanții fiind în posesia unor riduri executorii încă din anul 2009, debitoarea pârâtă a plătit aceste sume in baza OUG 71/2009, deci nu putea sa achite în întregime sumele datorate.
Prin hotărârile judecătorești menționate APM D. a acordat reclamanților sumele actualizate cu indicele de inflație. Conform hotărârilor judecătorești menționate, pârâta a fost obligată să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând suplimentul postului (25%) și suplimentul corespunzător treptei de salarizare (25%). O parte din aceste drepturi au fost achitate benevol, in baza dispozițiile OUG nr. 75/2008 si OUG nr. 71/2009.
Prin adoptarea Legii nr. 113/2010, de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii plata acestor drepturi solicitate se face până în anul 2016, deci instituția respecta prevederile legale.
În acest sens învederează că debitorul - Agenția pentru Protecția Mediului D. - nu se află în culpă cu privire la cauzarea prejudiciului.
In aceeași ordine de idei, legiuitorul a stabilit, potrivit aceluiași act normativ, ca procedura de efectuare a plății titlurilor executorii să se realizeze în baza ordinului ordonatorului principal de credite ori, în speță, instituția pârâtă are calitatea de ordonator terțiar de credite.
In susținerea acestor afirmații, facem trimitere la prevederile art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: (1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legile specifice și în legile bugetare anuale.
(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. l alin. 2 și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respective cheltuială.
(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Reglementarea actuală, respectiv art. l535 alin. 1 din Noul cod civil permite acordarea daunelor — interese moratoria doar cu condiția existenței unei datorii certe, lichide și exigibile, neexecutate la scadență. Ori, acest act normativ a instituit o eșalonare a plății acestor sume așa că, potrivit termenelor de plată stabilite, parte din suma datorată a fost plătită reclamantului însă pentru perioada rămasă, creanța nu este exigibilă, fiind afectată de termene suspensive.
Pe cale de consecință, reclamanții nu pot pretinde executarea obligațiilor înlăuntrul acestor termene astfel încât, în acest interval de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare reprezentând daune — interese moratorii.
În plus, pentru antrenarea răspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligării la plata daunelor - interese moratorii, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile, adică trebuit făcută dovada existenței prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovăției și a raportului de cauzalitate.
Raportat la prejudicial suferit de reclamând urmare a neacordării daunelor-interese moratorii, potrivit art. l alin. 3 din O.U.G. nr. 71/2009 ligiuitorul a prevăzut în mod expres modalitatea de reparare a acestuia, sumele datorate actualizându-se cu indicele de inflație la data plății.
În ceea ce privește existența faptei ilicite, răspunderea instituției pârâte nu poate fi angajată întrucât aplicarea unor dispoziții legale instituite printr-un act normativ special reprezintă cauza justificativă care înlătură caracterul ilicit al faptei .
Raportat la condiția vinovăției, în materia răspunderii contractuale operează o prezumție de culpă a debitorului ce poate fi înlăturată atunci când există o cauză exoneratoare, precum cazul fortuit sau forța majoră. Pe cale de consecință, debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor atunci când nu face dovada existenței unei cauze străine care nu-i este imputabilă.
Este de domeniul evidenței că, în cazul de față, intervenția legiuitorului printr-un act normativ ce a avut ca efect eșalonarea plăților reclamate de petenți, constituie un caz fortuit ce exonerează instituția pârâtă de plata dobânzilor legale.
În concluzie, consideră că prin amânarea plății sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, nu este afectat dreptul de proprietate, motiv pentru care solicită respingerea formulata de reclamanți.
Solicită, de asemenea, respingerea plății cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea acestei acțiuni.
Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, în drept ne întemeiem prezenta pe dispozițiile art. 115-118 cod proc. Civ.
Solicităm judecarea în lipsă conform art. 411 alin. l, pct. 2 Cod prod.civ.
La data de 08 mai 2014 reclamanții au formulat precizare la acțiune, în sensul că modifică obiectul cererii introduse, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei către reclamanți la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale aferente drepturilor bănești stabilite, începând cu data introducerii acțiunii - 09.04.2014 pana la data plații efective,conform:
-Sentinței nr. 113 din data de 20.01.2009 pronunțata de Tribunalul D., fiind rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 2470/17.05.2009 a Curții de Apel C. si Titlul executoriu nr._ din 07.06.2009 in dosarul nr._/63/2008 a reclamantei B. D.;
-Sentinței nr. 2455 din data de 08.12.2008 pronunțata de Tribunalul D., fiind rămasa definitiva si irevocabila investita cu formula executorie prin încheierea nr. 426 din 26.05.2009 in dosarul nr._/63/2008 a reclamantului S. R. M.;
-Sentinței nr. 2410 din data de 04.12.2008 pronunțata de Tribunalul D., fiind rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 1178/10.03.2009 a Curții de Apel C. si investita cu formula executorie prin încheierea nr. 445 din 27.05.2009 in dosarul nr._/63/2008 a reclamantului S. I. G.;
-Sentinței nr. 2340 din data de 26.11.2009 pronunțata de Tribunalul D., fiind rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 2098/13.03.2009 a Curții de Apel C. si investita cu formula executorie prin încheierea nr. 476 din 03.06.2009 in dosarul nr._/63/2008 a reclamantului P. O. D.;
-Sentinței nr. 121 din data de 20.01.2009 pronunțata de Tribunalul D., fiind rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 2372/12.05.2009 a Curții de Apel C. si investita cu formula executorie prin încheierea nr. 516 din 11.06.2009 in dosarul nr._/63/2008 a reclamantei G. I..
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține că prin sentințele nr. 113/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2455/08.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2410/04.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2340/26.11.2008 în dosarul nr._/63/2008 și sentința nr. 121/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, pronunțate de către Tribunalul D., rămase irevocabile prin decizia pronunțată de Curtea de Apel C., Tribunalul D. au fost admise acțiunile formulate de către reclamanții B. D., S. R. M., S. I. G., P. O. D., G. I., fiind obligată pârâta să le plătească suplimentul postului – în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare – în procent de 25% din salariul de bază, actualizate potrivit indicelui de inflație, de la data nașterii dreptului și până la momentul plății efective.
Este adevărat că pârâta a achitat în mod parțial sumele datorate – în mod eșalonat, dând eficiență prevederilor O.U.G. nr. 71/2009, așa cum a arătat prin întâmpinare, aspect pe care nu-l contestă nici reclamanta, însă nu se poate susține că, în acest fel, ar fi exclus să datoreze dobânzi la sumele evidențiate în cuprinsul sentinței menționate supra.
Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 118/1999 "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice", în timp ce conform prevederilor art. 166 alin. 4 Codul Muncii, "Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului ".
Coroborând prevederile legale anterior menționate, se reține că, și în cazul funcționarilor publici, se poate solicita angajatorului plata unor daune interese, în ipoteza în care nu sunt achitate la timp drepturi de natură salarială.
În speță, este indubitabil că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare reprezentau o componentă a salariului cuvenit reclamanților pentru munca prestată în calitate de funcționari publici în cadrul instituției pârâte, și că ar fi trebuit acordate în perioada solicitată de către reclamanți.
Daunele interese reglementate de art. 166 alin. 4 Codul Muncii, pot consta și în dobânda legală la sumele datorate de unitatea angajatoare, respectiva dobândă reprezentând echivalentul beneficiului nerealizat - 1084 Cod civil statuând că "Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit (...) ", fiind solicitate de către reclamantă ca urmare a faptului că, nefiindu-i achitate în mod integral sumele la care avea dreptul și care fuseseră stabilite printr-un titlu executoriu (pârâta executându-și obligația în mod eșalonat, pe parcursul mai multor ani, în urma adoptării O.U.G. nr. 71/2009), a fost lipsită de posibilitatea de a se folosi de respectivele sume.
De asemenea, faptul că prin hotărârea judecătorească menționată s-a dispus actualizarea sumelor cuvenite reclamantei, în raport de indicele de inflație, de la data nașterii dreptului și până la momentul plății efective, nu înseamnă că reclamanta ar beneficia de o dublă reparație, întrucât natura juridică a reactualizării în funcție de coeficientul de inflație nu este aceea de a acoperi beneficiul nerealizat prin imposibilitatea utilizării unor sume de bani, ci de a evita producerea unei pagube reprezentând echivalentul devalorizării monedei naționale în perioada cuprinsă între data când ar fi trebuit achitate drepturile salariale și momentul când au fost achitate în mod efectiv .
Faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu ce se impune a fi reparat integral a fost recunoscut și prin Decizia nr. 2/17 februarie 2014, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul judecării recursului în interesul legii, prin care a statuat că ,,În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare", deciziei obligatorie potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Referitor la momentul de la care încep a curge respectivele dobânzi, acesta au ca punct de pornire momentul intentării cererii de chemare în judecată.
Astfel, în sistemul de drept român, debitorul nu este considerat a fi de drept în întârziere, cu excepția cazurilor reglementate de art. 1079 Cod civil – care stabilește în mod expres că "(1) Dacă obligația consistă în a da sau în a face, debitorul se va pune în întârziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului său. (2)Debitorul este de drept în întârziere: 1. în cazurile anume determinate de lege; 2. când s-a contractat expres că debitorul va fi în întârziere la împlinirea termenului, fără a fi necesitatea de notificare; 3. când obligația nu putea fi îndeplinită decât în un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă".
În speță, nefiind incident niciunul dintre cazurile când debitorul este de drept în întârziere, acesta nu poate fi obligat la plata unor dobânzi decât de la momentul când a fost acționat în justiție (de la data intentării cererii de chemare în judecată) - potrivit art. 1088 din Codul civil, care prevede că „(1) La obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fideiusiune și societate. (2)Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept
P. considerentele expuse anterior, va fi admisă acțiunea formulată de reclamanții B. D., S. R. M., S. I. G., P. O. D., G. I., așa cum a fost precizată la data de 08.05.2014 (fila 42 din dosar) cu consecința obligării pârâtei să plătească reclamanților dobânda legală aferentă creanțelor stabilite prin sentințele nr. 113/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2455/08.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2410/04.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2340/26.11.2008 în dosarul nr._/63/2008 și sentința nr. 121/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, pronunțate de către Tribunalul D., începând cu data formulării prezentei acțiuni – 09.04.2014 și până la data plății efective.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanții B. D., S. R. M., S. I. G., P. O. D., G. I., toți cu domiciliul în C., .. 1, jud. D., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. PROTECȚIA MEDIULUI, cu sediul în C., .. 1, jud. D..
Obligă pârâta să plătească reclamanților dobânda legală aferentă creanțelor stabilite prin sentințele nr. 113/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2455/08.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2410/04.12.2008 în dosarul nr._/63/2008, nr. 2340/26.11.2008 în dosarul nr._/63/2008 și sentința nr. 121/20.01.2009 în dosarul nr._/63/2008, pronunțate de către Tribunalul D., începând cu data formulării prezentei acțiuni – 09.04.2014 și până la data plății efective.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2014.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. N.S./ 8 ex./L.N. 23 Iunie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 107/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1670/2014.... → |
|---|
