Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2962/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2962/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 9569/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2962/2014
Ședința publică de la 21 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. S.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul B. E. D. PRIN REPREZENTANT SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII", în contradictoriu cu pârâtul C. JUDEȚEAN D., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic M. A. C. pentru pârât, lipsă fiind reclamantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic M. A. C., pentru pârât, învederează că nu mai are alte solicitări.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității acțiunii, după care, asupra fondului acțiunii.
Reprezentantul pârâtului solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii așa cum s-a invocat prin întâmpinare, susținând că acțiunea este inadmisibilă întrucât reclamantul nu a contestat dispoziția în termenul prevăzut de art. 30 din Legea nr. 284/2010. Pe fond, solicită respingerea acțiunii, susținând că în mod corect s-a făcut reîncadrarea salarială a reclamantului în baza art. 285/2011, iar ulterior conform dispoziției contestate nr. 188/2012, reclamantul a fost promovat, dar dispozițiile legale actuale nu mai permit modificarea salariului așa cum prevede Legea nr. 330/2009, în prezent abrogată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 24.06.2014, reclamantul Sindicatul Administrației Publice „Forța Legi", în calitate de reprezentant legal al funcționarului public, membru de sindicat - B. E. D. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul C. JUDEȚEAN D., solicitând să se constate dreptul reclamantului de a beneficia de un salariu brut lunar la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut de reclamant; să fie obligată pârâta să stabilească salariul reclamantului la nivelul menționat la primul capăt de cerere; să fie obligată pârâta îi acorde despăgubiri egale cu diferențele dintre drepturile salariale la care ar fi avut dreptul potrivit pct. 1 și cele efectiv acordate, începând cu data de 01.06.2014, actualizate.
În fapt, arată că reclamantul, membru al Sindicatului, este funcționar public de execuție în cadrul instituției pârâte, în care deține funcția publică de INSPECTOR, grad profesional SUPERIOR, gradația 3, încadrare pe care o deține de la data de 01.06.2012.
Reclamantul a formulat un memoriu comun, în care a solicitat conducerii pârâtei să îi stabilească salariul la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut și să îi acorde diferențele salariale.
Reclamantul a arătat că de la data de la care deține încadrarea actuală în funcția publică nu a beneficiat de avansare în cadrul vechilor trepte de salarizare.
Unitatea pârâtă nu a răspuns favorabil solicitării reclamantului.
Reclamantul îndeplinește condițiile legale de avansare în cadrul fostelor trepte de salarizare, la doi ani de la data ultimei promovări/avansări, deoarece: nu a fost sancționat disciplinar, a obținut cel puțin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanțelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici, și nu are în cazierul administrativ o sancțiune neradiată.
În cadrul vechiului sistem de salarizare reclamantul avea dreptul să acceadă într-o treaptă de salarizare superioară celei deținute la doi ani de la data la care îndeplinea condițiile de avansare potrivit art. 63-67 din Legea nr. 188/1999, rep. (în vigoare în 2010).
Funcționarii publici au beneficiat efectiv, până în anul 2010, de dreptul de a avansa în treptele de salarizare, în condițiile legii, avansarea în trepte de salarizare nefiind condiționată de existența unui post vacant. Avansarea în trepte de salarizare s-a putut face în condițiile legii.
Începând cu anul 2010, deși abrogat, vechiul sistem de salarizare a fost menținut în continuare, prin legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 și nr. 284/2010 și, respectiv, legile speciale anuale care au operat începând din 2011.
Cât timp noul sistem de salarizare - prevăzut de coeficienții din grilele Legii-cadru nr. 284/2010 multiplicați cu valoarea de referință - nu este operațional, funcționarii publici au dreptul, potrivit legii, de a beneficia de încadrarea specifică vechiului sistem de salarizare, ținând seama de principiile de aplicare în acești ani a vechiului sistem de salarizare abrogat - cu aplicarea principiilor supremației legii, caracterului unitar și al echității și coerenței, respectiv oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar(art. 3 din Legea nr. 284/2010).
Aceste principii sunt dezvoltate prin prevederile legilor speciale anuale - începând cu Legea nr. 285/2010, care a operat în anul 2011 și continuând cu Legea nr. 283/2011 – pentru anul 2012, OUG nr. 84/2012 - pentru anul 2013 și, respectiv, OUG nr. 103/2013 - pentru anul 2014.
Potrivit acestor legi speciale anuale, în perioada 2011-2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător și persoanelor ale căror raporturi de serviciu au fost suspendate în condițiile legii și și-au reluat activitatea în această perioadă, (art. 2 din Legea nr. 285/ 2010, din Legea nr. 283 / 2011 și din OUG nr. 84 / 2012 și art. 5 din OUG nr. 103/2013)
Aceste prevederi au determinat reclamantul să se considere îndreptățit la o remunerație egala cu cea a celorlalte funcții similare în plată din cadrul instituției, care au promovat în treapta în cadrul vechiului sistem de salarizare - aplicat și în prezent, atât în ceea ce privește respectarea principiului remunerației egale pentru muncă de valoare egală, în temeiul prevederilor legale mai sus invocate.
Interpretarea sintagmei "funcții similare" se face aplicat pe nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare, în contextul întregului act normativ din care face parte, respectiv în raport cu salarizarea, ceea ce înseamnă că legiuitorul a prevăzut că pentru persoanele nou încadrate/angajate/promovate salarizarea să se facă la un nivel de salarizare ce se plătește pentru o funcție ce are aceleași repere din perspectiva salarizării, adică o funcție analoagă, asemănătoare din perspectiva criteriilor în funcție de care se face salarizarea.
Dacă legiuitorul nu ar fi dorit asigurarea unei corespondențe cât mai fidele cu un salariu deja în plată din perspectiva tuturor acestor criterii de salarizare, ar fi folosit o altă sintagmă.
Similitudinea trebuie să se facă cu o funcție în care salarizarea se face în raport de clasa de salarizare a funcției respective, gradul, treapta, fără acordarea vreunui plus de salarizare în raport cu o treaptă dobândită anterior datei de 31 decembrie 2010, deoarece o persoană nou promovată, încadrată, angajată în perioada 2011-2014 nu putea ca în funcția și gradul respectiv să mai susțină vreun examen de promovare în treapta de salarizare în perioada 2011-2014.
În egală măsură, și reclamantul trebuia să fie tratat de entitatea pârâtă pe baza acelorași principii mai sus invocate și să beneficieze de aceleași drepturi pe care le-au avut / le au / le vor avea persoanele numite în instituție pe funcții de același fel sau persoanele ale căror raporturi de serviciu s-au reluat în această perioadă, și nu să fie discriminat negativ în raport cu acestea.
Vătămând reclamantul prin neacordarea nivelului salarial corespunzător dreptului său de avansare în treapta de salarizare, pârâta trebuie să îl despăgubească pe reclamant, potrivit art. 42 din Legea nr. 188 / 1999, rep., pentru că acesta a suferit, din culpa pârâtei, un prejudiciu material, constând în diferența de drepturi bănești, în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Arată că reclamantul are dreptul de a beneficia de un salariu brut lunar la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut, iar pârâta trebuie să-i stabilească salariu! la acest nivel și să-i acorde despăgubiri constând în diferențele de drepturi salariale de care nu a beneficiat în perioada scursă de la ultima avansare, iar instanța va putea admite prezenta acțiune.
La data de 04.07.2014, pârâtul a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată solicitând respingerea acțiunii reclamantului, ca nefondată, pentru următoarele motive:
Drepturile salariale ale reclamantului au fost stabilite prin dispoziția de promovare nr. 188/2012 a Președintelui Consiliului Județean D., care nu a fost contestată nici pe cale administrativă la ordonatorul de credite și nici în fața instanței de judecată, așa cum prevede art. 30/Legea 284/2010, fiindu-i comunicată reclamantului încă din anul 2011. Pentru aceste motive, dispoziția nr. 188/2012 produce efecte, nefiind contestată de reclamant.
A. Pe cale de excepție, s-a invocat excepția de inadmisibilitate pentru următoarele considerente:
-cererea de chemare în judecată se întemeiază pe dispoziții legale abrogate - Legea 330/2009;
-dispoziția nr. 188/2012 produce efecte, nefiind contestată de reclamant în temeiul art. 30/Legea 284/2010, care prevede o procedură prealabilă specială.
B. Pe fond, pretențiile deduse judecății sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
I. În temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean D. nr. 30/2011, începând cu data de 01.01.2011, reclamantul fost reîncadrat în funcția publică de execuție de inspector, clasa de salarizare 46, gradul profesional principal, gradația 3. Cu aceeași dată i-au fost stabilite și drepturile salariate, potrivit reîncadrării efectuate în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 coroborate cu prevederile art. 6 alin. (4) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Ordinul comun al MMFPS și MFP nr._ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Astfel, prin dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se menționează expres că "Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010."
II. În cursul anului 2012, în data de 01.06.2012, conform Dispoziției Președintelui Consiliului Județean D. nr. 188/2012, reclamantul fost promovat în funcția publica de execuție de inspector, din gradul profesional principal în gradul profesional superior, clasa de salarizare 57, gradația 3. Potrivit acestei dispoziții, drepturile salariale au fost stabilite în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 285/28.12.2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, articol care precizează că ,,în anul 2011, pentru personalul promovat in funcții sau in grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru funcții similare din instituția/ autoritatea publica in care acesta este încadrat".
Astfel, din conținutul prevederilor art. 2 din Legea nr. 285/2010, rezultă că legiuitorul a urmărit ca, pentru anul 2011, salarizarea personalului nou-încadrat, precum și a celui promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea să se facă la un singur nivel de salarizare, acela fiind cel în plată pentru funcții similare. Prevederile art. 2 din lege trebuie, însă, interpretate prin raportare la dispozițiile art. 4 alin. (3) din aceeași lege, mai sus citate, cu care se coroborează și care fac trimitere în mod expres la o salarizare având drept referință funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010, acestea reprezentând, deci, „nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare", la care se referă în mod expres art. 2. Așadar, dispozițiile art. 2 din Legea nr. 285/2010 nu doar că nu exclud raportarea la trepte de salarizare, dar chiar o prevăd, stabilind că salarizarea, pentru personalul aflat în situațiile menționate în ipoteza normei, se face la „nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare", acest nivel fiind, conform art. 4 alin. (3) din aceeași lege, cel „în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010", nivel stabilit începând cu 1 ianuarie 2011, prin reîncadrarea personalului plătit din fonduri publice.
Legiuitorul a menținut, așadar, același criteriu de calcul al nivelului de salarizare pentru funcționarii publici nou-încadrați sau promovați pentru anul 2011, acesta fiind cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizată în anul 2010 deoarece, în temeiul dispozițiilor Ordinului comun nr._ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, punctul III. Litera B, " în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.... în cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010."
Legea nr. 330/2009 abrogă prevederile Ordonanței de Guvern nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la . legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, fiind astfel abrogate implicit și treptele de salarizare, respectiv întreg mecanismul de promovare în aceste trepte, în prezent încadrarea personalului bugetar efectuându-se în temeiul Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice care fac referire la grade și trepte profesionale. în ceea ce privește salarizarea pe clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare, în respectivele legi nu există o referire la trepte de salarizare sau la mecanisme de trecere dintr-o treaptă inferioară de salarizare la o treaptă de salarizare superioară.
Pe excepție, s-a solicitat admiterea excepției inadmisibilității cu consecința respingerii acțiunii ca inadmisibilă iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, pârâtul și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205 C.pr.civ.
La data de 09.09.2014, reclamantul a formulat precizare la cererea de chemare în judecată, arătând că reclamantul deține funcția publică de INSPECTOR, clasa I, grad profesional SUPERIOR, gradația 3. A arătat că este încadrată în acest grad profesional din data de 01.06.2012.
În termen de doi ani de la data ultimei reîncadrări, nu a fost sancționat disciplinar, a obținut cel puțin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale și nu are în cazierul administrativ o sancțiune neradiată - îndeplinind condițiile de avansare.
La data de 01.06.2014 reclamantul îndeplinește condițiile corespunzătoare pentru a avansa în salarizare, pe principiul oportunităților egale și remunerației egale pentru muncă de valoare egală la nivelul instituției pârâte, la nivelul egal cu cel pe care pârâta a încadrat colegii reclamantului cu același grad profesional, treapta 1 de salarizare.
Potrivit OG 9/ 2008, Anexa 4, cap. B, pct. 1, diferența salarială dintre cele două trepte de salarizare 1 și 2 este de 199 lei, la care se adaugă 15% gradația de vechime și 10% spor pentru condiții vătămătoare. Reclamantul trebuie să primească o creștere lunară brută de 1421 lei la care s-a adăugat 15% gradația de vechime (251 lei) și 10% spor pentru condiții vătămătoare (146 lei), însumând salariul de 1672 lei.
Reclamantul trebuie să primească o creștere de 499 lei brut lunar (diferența dintre salariul maxim prevăzut de Anexă pentru treapta 1 și salariu! acordat reclamantului) + 75 lei brut lunar (diferența gradației de vechime), + 49 lei brut lunar (diferența sporului de condiții deosebite), în total 623 lei brut lunar începând cu luna iunie 2014.
Nivelul de salarizare pe care reclamantul trebuie încadrat începând cu 31.01.2013 este de 2543 lei brut lunar.
Temeiul de drept al cererii este invocat atât în preambulul acțiunii (art. 30 Noul Cod. proc. civ., art. 1 și 8 din L. 554/2004, art. 76 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, rep., Legea-cadru nr. 284/2010, legile speciale anuale de salarizare a funcționarilor publici în 2011-2014) cât și în cuprinsul acțiunii introductive (art. 63-67 din Legea nr. 188/1999, rep. - în vigoare in 2010, art. 3 din Legea nr. 284/2010, art. 2 din Legea nr. 285/2010. art. 2 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG nr. 84 / 2012, art. 5 din OUG nr. 103 / 2013, art. 42 din Legea nr. 188 / 1999 rep).
Se solicită actualizarea cu INDICII DE INFLAȚIE la data plății efective și DOBÂNDA legală.
În dovedirea susținerilor, consideră necesar și solicită instanței să încuviințeze proba cu acte în sensul de a solicita instituției publice pârâte să precizeze dacă la nivelul instituției există persoane încadrate pe funcții de același fel, iar în caz afirmativ, să depună acte (S. de plată, dispoziții de încadrare) din care să rezulte încadrarea și salariul deținut de aceste persoane.
Instanța a încuviințat proba solicitată și a dispus efectuarea unei adrese în senul celor menționate anterior.
La data de 05.10.2014 pârâtul a depus întâmpinare la precizarea formulată de reclamant prin care s-a arătat că își menține solicitarea de respingere a cererii de chemare în judecată ca nefondată. S-au anexat înscrisurile solicitate: dispoziția nr. 247/16.07.2014 și anexă – stat de funcții; precum și dispozițiile nr. 164/2013, 565/2012, 631/2012,_, 639/2012, 624/2012, 626/2013.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța constată următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității formulării acțiunii, instanța reține că, potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia" însă, alin. 5 al aceluiași text de lege stabilește că "în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă".
D. fiind că art. 2 alin. 2 al actului normativ anterior menționat - Legea nr. 554/2004 -, statuează că "Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal", prin coroborarea textelor de le lege anterior menționate trebuie concluzionat că nu este obligatoriu a fi urmată procedura prealabilă instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004 în situația în care se contestă refuzul nejustificat de a soluționa o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
Or, în speță, este indubitabil că reclamantul contestă refuzul de a i se stabili salariul la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut și să îi acorde diferențele salariale.
Se reține că, urmare a formulării unui memoriu comun, în care s-a solicitat conducerii pârâtei să îi stabilească salariul la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut și să îi acorde diferențele salariale, unitatea pârâtă nu a răspuns favorabil solicitării reclamantului, astfel încât are posibilitatea de a se adresa direct instanței competente, fără a mai parcurge procedura prealabilă reglementată de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța apreciază excepția inadmisibilității acțiunii ca fiind neîntemeiată și, în consecință, o va respinge.
În ce privește fondul cauzei:
Dispozițiile art. 30 din Legea 330/2009 prevedeau următoarele:
"Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.
Sporurile specifice pe categorii de personal și domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap. III și în anexele la prezenta lege.
Reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.
La funcțiile de execuție unde s-a redus numărul de grade sau trepte profesionale, reîncadrarea personalului ale cărui grade sau trepte profesionale au fost eliminate se face la gradul sau treapta profesională imediat următoare celei eliminate.
In anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a)noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009".
Prin art. 39 din Legea nr. 284/2010, a fost abrogată Legea nr. 330/2009
Dispozițiile art. 13 din Legea 284/2010 prevăd următoarele:
"Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5, t. c).
In cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade și, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale.
In cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă, prevăzute la art. 11".
Salariile funcționarilor publici din administrația locală se regăsesc in Anexa I Cap I al acestui act normativ, unde nu se mai face diferențierea pe trepte în cadrul unui grad profesional.
Dispozițiile art. 32 și art. 33 din Legea nr. 284/2010 prevăd următoarele:
"Nivelul coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare prevăzut în prezenta lege va fi revizuit periodic în funcție de evoluția nivelului de salarizare existent pe piața muncii din România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilității financiare.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia.
La funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut".
Instanța constată că, începând cu data intrării in vigoare a Legii 285/2010, nu mai există temei legal de avansare în treapta de salarizare.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia, pentru personalul încadrat în aceeași instituție pe funcții de același fel, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția publică, se constată ca acestea se referă la personalul nou încadrat, astfel:
- art. 2 din Legea nr. 285/2010 statuează ca „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.", iar art. 5 din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice în anul 2014, prevede ca pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
Salariile funcționarilor din administrația publică locală au fost calculate începând cu data de 01.01.2011 conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, astfel:
"(1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2)începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară rută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie - 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3)Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4)Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei decomandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. -
(5)In salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și. alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, tară ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".
Așadar, avansarea în treaptă nu se face ca avansarea în tranșa următoare de vechime, numai prin acumularea vechimii necesare.
Odată cu eliminarea treptelor s-au stabilit alte condiții pentru avansarea în gradul profesional.
Instanța constată de altfel că prin decizia nr. 669/2012, Curtea Constituțională a concluzionat că, în măsura în care calculul indemnizației de încadrare, conform dispozițiilor legii 285/2010, duce la un cuantum mai mic decât cel calculat potrivit legii 330/2009, în condiții identice de vechime în muncă și de vechime în funcție, textele nu creează discriminare între persoanele care au trecut la o tranșă superioară de vechime în cursul anului 2011 și cele care au trecut la o astfel de tranșă, anterior intrării în vigoare a legii 285/2010.
Prin aceeași decizie s-a statuat că, avansarea personalului încadrat în funcție de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizației potrivit acestor gradații se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate.
Instanța europeană a arătat că principiul nediscriminării reprezintă un element particular al fiecărui drept garantat de Convenție, deci nu are o existență independentă în sistemul de protecție europeană a drepturilor și libertăților fundamentale pe care aceasta îl instituie, deoarece nu poate fi invocat decât prin raportare la acestea.
În cauza Markx contra Belgiei, ca și în cauza D. contra României, art. 14 din convenție se analizează fie prin prisma art. 8, fie prin coroborare cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Curtea a statuat că nu este consacrat de Convenție dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, speța Bahceyaka c/ Turciei din 13 iulie 2006, când Curtea a reiterat faptul că un venit viitor poate fi considerat „bun", numai dacă venitul a fost câștigat sau dacă există un titlu executoriu cu privire la acel venit).
Astfel că nu s-a adus atingere dreptului la salariu al reclamantului, existând într-adevăr diferențe de cuantum față de alte persoane, împrejurare care, din perspectiva jurisprudenței CEDO, nu reprezintă o încălcare a Convenției a art. 1 din Protocol și a art. 14 din Convenție, în condițiile în care drepturile supuse comparării s-au născut la date diferite, sub imperiul unor legi diferite, fiind rezultante ale unor situații juridice distincte.
Față de soluția dată acestui capăt de cerere, aceeași soluție se impune și pentru capătul de cerere având ca obiect plata drepturilor bănești (diferențe salariale) începând cu 01.06.2014 actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, deoarece acest capăt este accesoriu capătului de cerere analizat mai sus, dezlegarea acestuia, implicit soluția de admitere sau de respingere fiind subordonată modului de rezolvare a capătului de cerere principal) de obligare a pârâtului să-i stabilească salariul corespunzător treptei 1 de salarizare a aceluiași grad profesional.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată de reclamantul B. E. D. PRIN REPREZENTANT SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII", cu sediul în C., .. 32, jud. D., în contradictoriu cu pârâtul C. JUDEȚEAN D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică din 21.10.2014.
Președinte, J. S. | ||
Grefier, M. M. |
Red. 4 ex./ J.S/
M.M.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2429/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 4438/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
