Pretentii. Sentința nr. 4438/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4438/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 1937/63/2014*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4438/2014
Ședința publică de la 09 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier S. B.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta B. I. în contradictoriu cu pârâta C. A. A JUDEȚULUI D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează că pârâta C. A. a Județului D. a depus la dosar, prin Serviciul registratură, o cerere de declinare a cauzei către secția C. Administrativ și Fiscal.
Verificându-și competența, potrivit dispozițiilor art. 131 din Noul Cod de procedură civilă, Tribuanlul D. se declară competent material.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței funcționale invocată de pârâtă prin cererea depusă la dosar.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului D., reclamanta B. I. a chemat în judecată pe pârâta C. AGRICOLA A JUDEȚULUI D., solicitând să fie obligată la plata drepturilor salariale reprezentând sporuri de 75 %, la salariul de baza, pentru gestionarea asistenței financiare comunitare, conform art. 1 alin. 1 și art. 4 din Legea nr. 490/2004, modificată și art. 8, alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2006 modificată și Ordonanța nr. 22/2005 modificata, actualizate cu rata inflației pana la data plății efective, începând cu data de 01.02.2010 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu.
A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtei la înscrierea în carnetul de muncă a sporului de 75 % la salariul de bază, în conformitate cu Legea nr. 53/2003 modificată.
În fapt, a arătat că în calitate de funcționar al Camerei Agricole a Județului D. (fost Oficiu Județean de Consultanță A. D.) are atribuții și responsabilități privind gestionarea asistenței financiare comunitare acordate României prin programul SAPRD, program finanțat de Uniunea Europeana și Guvernul României pentru obținerea creditelor prin programul fermierul pentru a putea asigura finanțarea pentru SAPARD și prin fondurile structurale. În această calitate, a promovat și implementat accesarea asistenței financiare comunitare, a întocmit proiecte de achiziții și toată documentația pentru SAPARD, a întocmit dosarul cererii de finanțare pentru accesarea sumelor prin programul SAPARD și prin programul "fermierul".
În cadrul programului Național de Dezvoltare Rurală, în scopul gestionării asistenței financiare comunitare asigură informarea și diseminarea informațiilor în rândul populației din mediul rural, privind accesarea de fonduri comunitare cu privire la sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență, instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători, identificarea beneficiarilor ai masurilor sus-menționate, elaborarea de proiecte de accesare fonduri nerambursabile si monitorizarea potențialilor, beneficiari de proiecte de accesare fonduri structurale.
Astfel, deși dreptul privind sporul de 75 % la salariul de bază, trebuia să îi fie acordat de drept cel târziu până la data de 31.01.2005, în mod abuziv, încălcându-se prevederile legale, angajatorul Oficiul Județean de Consultanță A. D., care în prezent este denumit C. A. a Județului D., refuză acordarea acestui spor.
A precizat că, în cazul de față, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 modificată prin legea nr. 251/2006, cat și ale Legii nr. 460/2004, ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2006, astfel că este îndreptățit să primească sporul de 75 % la salariul de bază.
Dreptul la sporul de 75 % la salariul de bază constituie un drept de remunerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă și deci, nu poate fi restrâns în mod abuziv.
Invocă, de asemenea art. 38 și art. 39 din Codul Muncii care prevăd, în mod imperativ, că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Potrivit art. 1 și 2 din Legea nr. 420/2204, privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, personalul de specialitate care îndeplinește efectiv atribuții în cadrul structurilor care au ca obiect gestionarea asistenței financiare comunitare, beneficiază de o majorare salarială cu până la 75 % din salariul de baza.
Totodată, dreptul in majorarea salariului cu 75 % este menținut și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2009 și este prevăzut și în Hotărârea Guvernului nr. 595/2009 și Hotărârea Guvernului nr. 606/2009.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 188/1990 republicata, art. 1 și 2 din Legea nr. 420/2004 modificata, art. 8 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2006 modificata, art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 53/2003, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2009, Hotărârea Guvernului nr. 595/2009 și nr. 606/2009.
În scop probatoriu a depus în copii certificate pentru conformitatea cu originalul: adresa înregistrată sub nr. 62/16.01.2014, Situația proiectelor finanțate din fonduri europene înregistrată sub nr. 69/17.01.2014; adeverința nr. 60/16.01.2014 emisă de C. Agricola D., adresa nr. 63/16.01.2014 emisă de C. Agricola D., adresa nr. 61/16.01.2014 emisă de C. Agricola D., proces-verbal de informare privind avantajele medierii nr. 34/31.01.2014 .
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând ca nu beneficiază prin buget de sumele necesare pentru a acorda majorarea de 75 %, acordata conform art. 1 alin. 1, art. 2 Legea nr. 490/2004 actualizata prin Legea nr. 260/2009 pentru aprobarea Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2009.
Pârâta C. A. D. a invocat excepția de necompetență materială a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, susținând că reclamantul nu este angajat în baza unui contract individual de muncă, ci în baza unei decizii, solicitând declinarea competenței către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
Analizând actele și lucrările dosarului,în raport de dispozițiile art. 248 alin. 1 NCPC, instanța constată și reține următoarele:
Asupra excepției de necompetență materială funcțională, analizată cu prioritate, a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, instanța reține următoarele:
C. A. D. este instituție publică descentralizata, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Județean D., finanțată din venituri proprii si subvenții de la bugetul de stat.
Potrivit art. 1 din Legea 490 din 10 noiembrie 2004, personalul de specialitate din cadrul structurilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare acordate României, poate fi constituit din personal contractual sau, după caz, funcționari publici. Acest articol a suferit numeroase modificări prin ordonanța 54/2005, Legea nr. 9/2006 și Legea 260 din 7 iulie 2009. In ultima formă a legii se arată la alin 2 ca ,,Prin personal de specialitate din cadrul structurilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitare acordate României se înțelege funcționari publici, funcționari publici cu statut special, personal militar, personal de specialitate juridica asimilat judecătorilor si procurorilor si personal contractual, altul decât cel încadrat pe funcții comune din sectorul bugetar"
Conform art. 4 din Legea nr. 188/1999 modificat pentru funcționarii publici ,,Raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis in condițiile legii."
Reclamanta, în calitate de angajată a Camerei Agricole a Județului D. a fost numită consilier începând cu 01.01.2010 prin Dispoziția nr.22/2010, așa cum rezultă din adeverința nr.66/2014, aflată la dosarul cauzei.
Fiind funcționar public, acestuia i se aplică prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările ulterioare, prevederi potrivit cărora ,,cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Având în vedere că în legea specială nu este prevăzută expres competența altei instanțe, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze toate litigiile izvorâte din raportul de serviciu al funcționarilor publici, așa cum este și prezentul litigiu.
Mai mult, practica ICCJ (Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4174 din 31 octombrie 2007) a statuat ca referirile la legislația muncii cuprinse în art. 117 din Legea nr. 188/ 1999 ar trebui înțelese în sensul că, dispozițiile legii se completează, din punctul de vedere al normelor de drept material, cu cele ale dispozițiilor din legislația muncii pentru situații care nu au fost reglementate prin legea specială.
Așadar, instanța competentă să soluționeze litigiile funcționarilor publici, sub toate aspectele decurgând din raportul de serviciu, este instanța de contencios administrativ.
Prin urmare, având vedere dispozițiile legale menționate coroborate cu dispozițiile art. 132 cod de procedură civilă, instanța va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției de C. Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului D..
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta B. I. și pe pârâta C. A. A JUDEȚULUI D. în favoarea Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului D..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică de la 09.09.2014 .
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
C. D. P. C. D. A. V. S. B.
Red. Jud. C.P./As.jud. A.V.
2 ex/10. 09 .2014
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR._
CĂTRE
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
TRIBUNALUL D.
Vă înaintăm alăturat dosarul sus menționat, privind pe reclamanta B. V. I. în contradictoriu cu pârâta C. A. A JUDEȚULUI D., având ca obiect drepturi bănești, deoarece prin SENTINȚA NR. 4438/09.09.2014, s-a dispus declinarea competentei de soluționare în favoarea dumneavoastră.
Președinte,Grefier,
C. D. P. S. B.
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR._
CĂTRE
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
TRIBUNALUL D.
Vă înaintăm alăturat dosarul sus menționat, privind pe reclamanta B. V. I. în contradictoriu cu pârâta C. A. A JUDEȚULUI D., având ca obiect drepturi bănești, deoarece prin SENTINȚA NR. 4438/09.09.2014, s-a dispus declinarea competentei de soluționare în favoarea dumneavoastră.
Președinte,Grefier,
C. D. P. S. B.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 1086/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
