Alte cereri. Sentința nr. 462/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 462/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 17-04-2015 în dosarul nr. 11605/95/2012*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 462/2015
Ședința publică din 17 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. S.
Grefier: E. R. P.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul P. Județului Gorj, în contradictoriu cu pârâții . primar P. V., C. L. Stănești, . primar R. M., C. L. Lelești și Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, la ordine, a răspuns pentru reclamant consilier juridic F. M., conform delegației aflată la dosarul cauzei iar pentru pârâții . L. Lelești a răspuns secretar M. C., conform delegației pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind reprezentanții pârâților . Stănești și Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că termenul a fost acordat la cererea reprezentantului reclamantului pentru a lua cunoștință de conținutul raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie. De asemenea a învederat că la data 15.04.2015, prin serviciul registratură, pârâta ., a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză.
Instanța pune în discuția părților obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie precum și proba testimonială solicitată de reprezentantul pârâtei .> Consilier juridic F. M., având cuvântul pentru reclamant, arată că lasă la aprecierea instanței cele solicitate de reprezentantul pârâtei .> Secretar M. C., având cuvântul pentru pârâtele . L. Lelești, arată că se opune probei cu martori, iar cu privire la obiecțiunile formulate, lasă soluția la aprecierea instanței.
Deliberând asupra cererilor formulate de reprezentantul pârâtei . respinge ca nefondate, având în vedere că expertul desemnat a răspuns pe deplin la obiectivele stabilite de instanță iar obiecțiunile formulate nu reprezintă altceva decât critici aduse raportului de expertiză, precum și faptul că proba testimonială nu este utilă soluționării cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, prin întâmpinare și acordă cuvântul pe excepția invocată și pe fondul cauzei.
Consilier juridic F. M., având cuvântul, solicită respingerea excepției invocată de pârâtă iar pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
Secretar M. C., având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj iar pe fondul cauzei solicită limita de hotar dintre cele două comune să rămână cea stabilită potrivit Legii nr.2/1968. Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reprezentantul reclamantului, arată că nu este de acord cu acordarea acestora.
Înainte de ridicarea ședinței de judecată, se prezintă pentru pârâta . V., care solicită restrigarea cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns pentru pârâta . V., lipsind reprezentantul reclamantului și reprezentanții pârâților . Lelești și Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
După ce i se aduc la cunoștință reprezentantului pârâtei . la prima strigare a cauzei, tribunalul dispune reluarea dezbaterilor.
Reprezentantul Comunei Stănești depune încă un exemplar de pe obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și un set de înscrisuri, constând în registru agricol al cetățenilor din satul Stănești și . 1959-1963.
Primar P. V., având cuvântul pentru pârâta . excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj prin întâmpinare, iar pe fondul cauzei solicită stabilirea limitei teritoriale conform hărții din anul 1925, depusă la dosar în copie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 28 august 2012 și înregistrată sub nr._ reclamantul P. Județului Gorj – I. C. T. a chemat în judecată pârâții . Stănești, . Lelești și Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească limita hotarului administrativ ce separă cele două unități administrativ teritoriale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în conformitate cu art. II, din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, a încunoștințat în termenul prevăzut de lege prin adresa nr. 3/_/06.08.2012, Instituția Prefectului județului Gorj, cu privire la litigiile existente referitoare la recunoașterea limitelor dintre UAT - uri .
Urmare respectivei înștiințări a OCPI Gorj și în conformitate cu obligația legală ce îi revenea potrivit textului de lege mai sus invocat, P. Județului Gorj prin intermediul adresei nr._/08.08.2012 a procedat la demararea unor concilieri privind identificarea și stabilirea limitelor hotarelor UAT - urilor în litigiu, UAT - uri printre care se regăsesc și pârâtele, în speță . Lelești, concilieri care s-au desfășurat la sediul OCPI Gorj în perioada 13.08._12.
Totodată prin Ordinul Prefectului nr. 228 din data de 09.08.2012 au fost actualizate Comisiile de delimitare cadastrală constituite anterior prin Ordinul Prefectului nr. 220 din 26.08.2010, actualizare ce a avut în atenție modificările intervenite în cadrul autorităților administrației publice locale ca urmare a alegerilor locale din anul 2012 și eventualele schimbări intervenite în timp în structura personalului din aparatul de specialitate al primarilor.
La data de 14.08.2012, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două UAT - uri, ce au calitatea de pârâte în prezenta cauză, cu toate că s-au prezentat la ora stabilită la sediul OCPI Gorj, nu au identificat și o variantă comună a hotarului administrativ ce le separă, fapt ce rezultă fără echivoc din procesul verbal încheiat în data de 14.08.2012 sub semnătura reprezentanților Instituției Prefectului – Județul Gorj și OCPI Gorj și înregistrat la cele două instituții sub nr._/2012, respectiv nr. 3/_/2012..
De asemenea reclamantul a menționat că prin adresa ANCPI București nr._/10.08.2012, s-a statuat faptul că dacă în urma concilierilor realizate de prefect cu sprijinul și implicarea comisiilor de delimitare cadastrală se ajunge la un consens și se semnează procese verbale de delimitare, OCPI va modifica, dacă este cazul, limita UAT - urilor și va transmite respectivele modificări Centrului Național de Cartografie pentru a fi introduse în baza de date RELUAT, iar în situația în care în urma medierii nu se ajunge la un rezultat comun, limita UAT urilor (geometria) pe tronsonul de hotar în litigiu, rămâne cea evidențiată în prezent în aplicația informatică RELUAT, până la finalizarea pe cale judecătorească a divergenței.
În ceea ce privește chemarea în judecată a UAT - urilor prin primarii acestora, s-a arătat că raportat la dispozițiile art. 21, alin. 1-2 din Legea 215/2001, republicată și actualizată care dispune că „ (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea (bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. (2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Totodată, s-a apreciat că pentru opozabilitate este necesară chemarea în judecată și a consiliilor locale și OCPI Gorj, având în atenție faptul că potrivit legii consiliile locale au atribuții privind avizarea sau aprobarea, documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților (art. 36, alin. 5, lit. c, din Legea 215/2001), iar oficiile de cadastru și publicitate imobiliară gestionează limitele hotarelor dintre UAT- uri și țin evidența acestora, cât și a proprietăților situate în limitele UAT - urilor (Legea nr. 7/1996, actualizată).
Față de cele menționate, în baza dovezilor prezentate, iar în cazul în care s-ar aprecia că se impune, urmare a rezultatului unei eventuale expertize topografice ce va fi suportată din bugetele locale ale pârâtelor s-a solicitat admiterea prezentei cereri și să se procedeze la stabilirea pe cale judecătorească a limitei hotarului administrativ ce separă cele două unități administrativ teritoriale.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosului administrativ, modificată și completată, Legii nr.340/ 2004 privind prefectul și instituția prefectului, Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală și art. II din Legea nr. 133/2012.
În baza art. 242 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copii, adresa nr.3/_/06.08.2012, emisă de OCPI Gorj, adresa nr._/08.08.2012, emisă de Instituția Prefectului - Județul Gorj; adresa ANCPI București nr._/10.08.2012, Ordinele Prefectului Județului Gorj nr. 228/09.08.2012 și nr. 220 din 26.08.2010, procesul verbal încheiat în data de 14.08.2012.
În condițiile art. 115 Cod procedură civilă, pârâtul Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu următoarea motivare, motivând că, potrivit prevederilor art. II din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 „în termen de 15 zile de la . prezentei legi, documentațiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului județului, de către Agenția Națională, prin instituțiile sale subordonate. P., în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, inițiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale”. Ori, calitatea procesuală se analizează în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, precum și în condiția unei identități între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul de drept substanțial.
De asemenea, calitatea procesuală pasivă într-un proces presupune și o identitate între pârâtul chemat în judecată și persoana obligată în raportul obligațional dedus judecății de către reclamant, persoana care neagă dreptul reclamantului, persoana față de care reclamantul dorește să își stabilească existența unui drept real, persoana în patrimoniul căreia reclamantul dorește să dovedească inexistența unui drept real. Mai mult, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară îndeplinesc, conform dispozițiilor art. 13 din H.G.1210/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de C. și publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, următoarele, atribuții principale, respectiv: ,,a) înscriu imobilele în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară; b)asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate; c) înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdicții, incapacități și litigii judiciare în legătură cu bunul imobil; asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară; d) înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate; e) avizează tehnic, înainte de depunerea lor în instanța de judecată, expertizele topocadastrale întocmite de experții judiciari, în baza unui regulament elaborat în comun de Agenția Națională și de Ministerul Justiției; f) avizează planul urbanistic general; g) avizează documentațiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor; h) autorizează persoanele fizice care execută lucrări tehnice de cadastru; i) organizează, coordonează și execută măsurătorile pentru punerea în posesie a titularilor prevăzuți de Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare; j) verifică periodic starea fizică a punctelor din rețelele de sprijin, conform normelor și regulamentelor emise de Agenția Națională; k) pun la dispoziția autorităților publice și a altor instituții interesate, în condițiile legii, situații statistice și de sinteză privind terenurile și construcțiile; I) furnizează persoanelor fizice și juridice, contra cost, servicii și informații conform tarifelor în vigoare; m) avizează împreună cu instituțiile de specialitate de la nivelul județean și local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosință agricolă și stabilirea rețelei de drumuri agricole; n) îndrumă activitatea desfășurată de serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură, constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale; o) asigură evidența documentațiilor de schimbare a categoriei de folosință a terenurilor și a suprafețelor aferente”.
Astfel, rezultă că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu au atribuții privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale întrucât, conform dispozițiilor art.10 alin.3 din Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului. A precizat că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară doar acordă suportul tehnic necesar operațiunii de stabilire a hotarelor administrativ teritoriale și gestionează limitele unităților administrativ-teritoriale conform art.10 alin.3 din Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare „lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale, precum și a limitelor intravilanelor, deținute de oficiile teritoriale”. Prin urmare, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și scoaterea din cauză a instituției noastre.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a arătat că, având în vedere dispozițiile art. II din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, precum și faptul că procesele verbale nr. 165 încheiat în data de 03.11.2012 și nr. 165 încheiat în data de 12.11.2010 cu privire la identificarea și recunoașterea hotarului dintre UAT Stănești, județul Gorj și UAT Lelești, județul Gorj nu a fost semnat pentru o limită comună de hotar, ambele unități administrativ teritoriale susținând propria variantă de hotar, iar OCPI Gorj prin adresa nr.3/_/06.08.2012 a înștiințat Instituția Prefectului Județul Gorj în termen legal cu privire la litigiul existent privind recunoașterea limitei de hotar dintre UAT Stănești, județul Gorj și UAT Lelești, județul Gorj.
A mai arătat că, prin adresa nr._ din 03.03.2010 înregistrată la OCPI Gorj la nr.3/2960 din 03.03.2010, Agenția Națională de C. și Publicitate Imobiliară menționa că limitele unităților administrativ teritoriale sunt cele reprezentate pe hărțile și planurile cadastrale existente în Fondul Național Geodezic din cadrul ANCPI și în arhivele oficiilor teritoriale, pe baza lor fiind emise titlurile de proprietate conform legilor proprietății și sunt utilizate în activitatea curentă de recepție a documentațiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară.
Urmare adresei OCPI Gorj, reclamantul P. Județului Gorj a procedat la demararea unor concilieri privind identificarea și stabilirea limitelor dintre cele două UAT - uri concilieri care s-au desfășurat la sediul OCPI Gorj în data de 03.11.2010, respectiv 12.11.2012.
În urma acestei întâlniri, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două UAT-uri nu au ajuns la un consens referitor la limita de hotar ce le separă încheindu-se, în acest sens, procese verbale înregistrate sub nr. 165 încheiat în data de 03.11.2010 și nr. 165 încheiat în data de 12.11.2010.
De asemenea s-a convenit ca Instituția Prefectului Gorj să inițieze acțiuni la instanța competentă. Având în vedere că excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie, absolută care poate fi invocată în orice fază a procesului chiar și din oficiu, excepție care face de prisos cercetarea în fond a pretențiilor reclamantului, a solicitata admiterea acesteia și pe cale de consecință respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
. primar a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală iar prin cererea reconvențională a solicitat să se constate că limita hotarului administrativ ce separă . Lelești este cel stabilit conform hărții din anul 1925, când hotarul era pe albia râului Șușița V., deoarece acesta este singurul document care face referire la limita de hotar.
A menționat că în anul 1995 au fost eliberate 100 de titluri de proprietate de către Comisia de aplicare a Legilor Fondului Funciar Stănești pe suprafața de teren pe care în prezent se află cuprinsă în teritoriul Comunei Lelești, acest lucru fiind posibil datorită faptului că a fost luată în considerare delimitarea din 1925 și, de asemenea, actele de proprietate înaintate de cetățeni arătau că terenurile sunt cuprinse în teritoriul Comunei Stănești.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 112 și următoarele Cod procedură civilă
Prin întâmpinarea formulată,. L. Lelești au solicitat instanței să confirme limita de hotar administrativ actuală între . Stănești, potrivit traseului existent în prezent în planurile cadastrale, fără a suferi modificări. Au susținut faptul că hotarul actual a fost stabilit prin Legea nr. 2/1968 și că până la această dată nu au fost litigii între cele două localități învecinate cu privire la hotarul existent.
Mai mult decât atât, în această zonă, în limita teritoriului actual, . Locală de Fond Funciar a reconstituit persoanelor îndreptățite dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, respectând competența materială teritorială. De asemenea, Planul Urbanistic General al Comunei Lelești confirmă această limită teritorial administrativă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-119 Cod procedură civilă.
Având în vedere motivele arătate, au solicitat să se confirme limita de hotar administrativ actuală între . Stănești potrivit traseului existent în prezent în planurile cadastrale.
Prin sentința civilă nr.7424 din 19 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, a fost admisă excepția necompetenței generale a Tribunalului Gorj invocată din oficiu, s-a constatat că puterea judecătorească nu are competență în soluționarea cererii privind stabilirea hotarului administrativ dintre . Lelești și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul P. Județului Gorj – I. C. T., în contradictoriu cu pârâții . și Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
Împotriva sentinței civile nr.7424 din 19 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, au declarat recurs reclamanta Instituția Prefectului județului Gorj și pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
Prin decizia civilă nr.6930 din 03 iunie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C. a fost respins ca tardiv recursul formulat de recurentul pârât O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, a fost admis recursul declarat de recurenta reclamantă Instituția Prefectului Gorj și a fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că excepția tardivității recursului formulat de pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj este fondată deoarece cererea de recurs a fost depusă la instanța a cărei hotărâre s-a atacat de acest recurent la data de 18.02.2013, iar sentința i-a fost comunicată la data de 29.01.2013, așa cum reiese din dovada existentă la fila 50 dosar fond.
Analizând pe fond recursul formulat de reclamant, Curtea a constatat în esență că prima instanță nu a intrat în soluționarea fondului litigiului pe care l-a soluționat în mod eronat pe cale de excepție, motiv pentru care, potrivit art. art. 312 alin. 1, 2 și 5 Cod procedură civilă și art. 20 alin. 3 din Legea nr.554/2004 a admis recursul și a casat casată sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Prin aceeași decizie, au fost date îndrumări instanței de fond să aibă în vedere dispozițiile art.315 alin.1 Cod procedură civilă, să analizeze cererile formulate de părți în cauză și să se pronunțe asupra obiectului litigiului în raport de conținutul expres al acestora, în raport de apărările formulare de pârâți dar și de dispozițiile legale aplicabile în speță, urmând să administreze întreg probatoriul necesar unei juste soluționări a acesteia.
D. urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._ cu prim termen de judecată la data de 25 septembrie 2013.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri precum și proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie.
Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, tribunalul o reține ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă în cadrul unui proces civil presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul de drept substanțial, respectiv între pârâta OCPI Gorj și unitățile administrativ teritoriale îndreptățite să participe la delimitarea liniei de hotar.
Or, în prezenta cauză, Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj nu a emis niciun act administrativ și nici nu a încheiat acte administrative neavând, conform dispozițiilor art.10 alin.(3) din Legea nr.7/1996, cu modificările și completările ulterioare, în forma de la data introducerii acțiunii, atribuții de delimitare cadastrală și marcare a unităților administrativ-teritoriale, acestea fiind atributul comisiei de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului.
Astfel, potrivit art. 10 alin. 3 din Legea nr.7/1996, cu modificările și completările ulterioare, în forma de la data introducerii acțiunii, hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului, Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară având doar rolul de a asigura în cadrul comisiilor astfel constituite, suportul tehnic necesar operațiunii de stabilire a hotarelor administrativ teritoriale și de a gestiona limitele unităților administrativ-teritoriale.
Tribunalul reține de asemenea că opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța în prezenta cauză nu justifică calitatea procesuală pasivă a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, în condițiile în care efectele hotărârii nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că instanța se va se pronunța asupra întregii documentații cadastrale, stabilind hotarele unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile și cu prescripțiile tehnice incidente.
D. urmare, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, și va respinge acțiunea față de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, tribunalul, în raport de motivele de fapt și de drept invocate de părți și prin prisma materialului probator administrat, reține că acțiunea promovată de reclamantul P. Județului Gorj este întemeiată, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 10 alin. 3 din legea 7/1996 așa cum a fost modificată prin legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (forma de la dat promovării acțiunii), hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului, delimitarea unităților administrativ-teritoriale făcându-se prin materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condițiile legii.
A.. 4 al aceluiași articol, statuează că, hotarele menționate în procesele-verbale de delimitare semnate de membrii comisiei prevăzute la alin. (3) și recunoscute reciproc de către reprezentanții unităților administrativ-teritoriale devin oficiale și sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.
Pentru situația în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, Legea nr.133/2012 a instituit prin art. II, obligația în sarcina Agenției Naționale, prin instituțiile sale subordonate, de a înainta în termen de 15 zile de la . legii, documentațiile comisiilor de delimitare, prefectului, care are la rândul său obligația ca în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, să inițieze concilieri sau, în caz contrar, să sesizeze instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale.
În cauza dedusă judecății, tribunalul reține că Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, a încunoștințat în termenul prevăzut de lege prin adresa nr.3/_/06.08.2012 Instituția Prefectului - Județul Gorj cu privire la litigiile existente referitoare la recunoașterea limitelor teritoriale dintre unitățile administrativ teritoriale . Stănești.
Urmare respectivei înștiințări, P. județului Gorj, prin intermediul adresei nr._/08.08.2012, a demarat concilieri între cele două unități administrativ teritoriale, care s-au desfășurat la sediul OCPI Gorj în perioada 13-14.08.2012.
La data de 14.08.2012, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două unități administrativ – teritoriale, nu au identificat și stabilit o variantă comună a hotarului administrativ ce le separă, în acest sens fiind încheiat un proces verbal înregistrat sub nr._/2012 la Instituția Prefectului – județul Gorj și sub nr. 3/_/2012 la OCPI Gorj, motiv pentru care a fost sesizată instanța de contencios administrativ.
În cursul rejudecării cauzei în urma casării cu trimitere a sentinței pronunțată în primul ciclu procesual, în cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, pentru a se stabili, în conformitate cu îndrumările date de instanța de control judiciar, limita administrativ teritorială dintre cele două comune, în concordanță delimitările cadastrale existente conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale a României din 1968 cu modificările ulterioare intervenite cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, s-a concluzionat că, deși legea nr. 2/1968 nu a avut și anexe grafice din care să rezulte limitele administrativ teritoriale ale celor două localități, totuși, în raport de planurile cadastrale realizate în perioada imediat ulterioară anului 1968, limita administrativ teritorială dintre comunele Lelești și Stănești este cea descrisă în procesul verbal nr. 165/12.11.2010 încheiat la OCPI Gorj, respectiv varianta susținută de reprezentanții comunei Lelești și menționată în procesul verbal nr. 165/12.11.2010 încheiat tot la sediul OCPI Gorj.
Susținerea reprezentanților comunei Stănești în sensul că limita administrativ teritorială în litigiu dintre cele două comune este cea care rezultă din harta depusă la dosar și care datează din anul 1925 astfel încât se impune modificarea limitei teritoriale actuale, nu poate fi primită, având în vedere că această problemă de drept a fost dezlegată cu autoritate de lucru judecat de către instanța de control judiciar prin decizia de casare, care stabilit că în cadrul cererii promovate în baza art. II din Legea nr. 133/2012, limitele teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale se vor „stabili” numai în concordanță delimitările cadastrale existente conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale a României din 1968 cu modificările ulterioare intervenite cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.
Prin urmare, în cadrul acțiunii promovate în baza art. II din Legea nr. 133/2012 nu se pune problema unor modificări ale limitelor teritoriale ale unităților administrativ teritoriale ci tocmai a stabilirii hotarelor cu respectarea delimitărilor anterioare făcute potrivit legii.
Față de toate considerentele ce preced, tribunalul va admite acțiunea dedusă judecății și va stabili limita administrativ teritorială dintre comunele Lelești și Stănești, ca fiind cea descrisă în procesul verbal nr.l65/03.11.2010 încheiat la O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, varianta susținută de Unitatea Administrativ Teritorială Lelești, în sensul că pornește de la punctul de trei hotare Stănești – Lelești - R. și continuă pe vechiul traseu existent în planurile cadastrale până în punctul de trei hotare Stănești - Lelești - Târgu-J. fără a prezenta modificări.
Totodată, având în vedere că prezenta hotărâre tranșează un litigiu dintre cele două comune astfel încât profită ambelor, precum și calitatea de pârâte a acestora, tribunalul va obliga pârâtele . Lelești, la plata a câte 1000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul P. județului Gorj, reprezentând onorariu de expert
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Oficiul de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, având sediul în Tg-J., .. 3 A, județul Gorj și respinge acțiunea față de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea promovată de reclamantul P. județului Gorj, având sediul în Tg-J., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtele . în ., C. L. Stănești, având sediul în ., . în . și C. L. Lelești, având sediul în ..
Stabilește limita administrativ teritorială dintre comunele Lelești și Stănești, ca fiind cea descrisă în procesul verbal nr.l65/03.11.2010 încheiat la O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, varianta susținută de Unitatea Administrativ Teritorială Lelești, în sensul că pornește de la punctul de trei hotare Stănești – Lelești - R. și continuă pe vechiul traseu existent în planurile cadastrale până în punctul de trei hotare Stănești - Lelești - Târgu-J. fără a prezenta modificări.
Obligă pârâtele . Lelești, la plata a câte 1000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul P. județului Gorj.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. S. | ||
Grefier, E. R. P. |
Red. S.D.
Tehnored. P.R.
8 ex./08.05.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 540/2015. Tribunalul GORJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1426/2015.... → |
|---|
