Anulare act administrativ. Sentința nr. 587/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 587/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 1258/95/2015
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 587/2015
Ședința publică din 15 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. S.
Grefier: E. R. P.
Pe rol judecarea acțiunii promovată de reclamantul G. O.-M. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură - C. Județean Gorj, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, personal, lipsind pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că termenul a fost acordat la solicitarea reclamantului pentru a răspunde la întâmpinarea depusă de pârâtă după fixarea primului termen de judecată, sens în care, la data de 06 mai 2015, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, în două exemplare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul părților asupra cererii de chemare în judecată.
Reclamantul, având cuvântul, solicită admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată și acordarea drepturilor salariale ce i se cuvin.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ
și Fiscal, la data de 26 februarie 2015, sub nr._, reclamantul G. O.-M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.113/05.01.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj, anularea adresei nr. 1140/02.02.2015, emisă de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj și obligarea pârâtei la reîncadrare sa începând cu data de 05.01.2015 urmare a promovării în gradul profesional superior celui deținut, în funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83, cu un salariu de baza de 6.455 lei și un spor de condiții vătămătoare de 336 lei, nivel de salarizare în plată pentru o funcție similară din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj, salarizare acordată celor promovați pe o funcție similară în anii anteriori, plata sumei reprezentând diferența de salariu dintre salariul de bază care i s-ar fi cuvenit, respectiv 6.455 lei și salariul de bază cu care a fost încadrat, respectiv de 5.814 lei, începând cu data promovării, respectiv cu data de 05.01.2015, până la data pronunțării hotărârii judecătorești, precum și plata diferenței de spor de condiții vătămătoare.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că, este funcționar public în cadrul Centrului Județean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, ocupând începând cu data de 05.01.2015, în urma examenului de promovare în grad profesional superior celui deținut, desfășurat în luna decembrie 2014, funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83.
Prin Decizia nr. 113/05.01.2015, emisă de directorul executiv al Centrului Județean Gorj - Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a fost încadrat în funcția pe care a promovat, respectiv consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83, stabilindu-i-se un salariu de bază în sumă de 5.814 lei și un spor de condiții vătămătoare calculat la salariul de bază în sumă de 273 lei.
Reclamantul a arătat că decizia contestată este nelegală, întrucât începând cu 01 ianuarie 2015, în conformitate cu Legea cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și în conformitate cu OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în cadrul Centrului Județean A.P.I.A Gorj, un funcționar public având funcția publică teritorială de consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83, beneficiază de un salariu de bază de 6.455 lei și spor de condiții vătămătoare de 336 lei calculat la salariul de bază.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice „Prezenta lege are ca obiect de elementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului”.
Totodată potrivit alin. 2 al aceluiași articol „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariate ale personalului prevăzut la alin. 1 sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”.
Conform art. 3 din actul normativ Legea nr. 284/2010 „Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege; b) supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii; c) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar; d) sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale.
Totodată, reclamantul a invocat dispozițiile art. 13 alin. 2 din Legea nr.284/2010 potrivit cărora „În cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici (...)”.
În anul 2015, potrivit art. 5 alin. 1 din OUG nr. 83 din 12 decembrie 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
Așadar, concluzionând, în cadrul unui grad profesional nu există diferențiere a salariului de bază în funcție de trepte de salarizare, având în vedere că prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care făceau referire la treptele de salarizare au fost abrogate odată cu . Legii nr. 284/2010.
În acest sens, reclamantul invocă prevederile art. 41 din Legea nr. 284/2010 potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 63 - În carieră, funcționarul public poate promova în funcția publică, în condițiile legii. Promovarea în clasă și promovarea în grade profesionale nu sunt condiționate de existența unui post vacant”. La articolul 65 alineatul (2), litera b) se abrogă. Articolul 67 se abrogă. La articolul 69 alineatul (3), litera a) se abrogă.
Față de aceste aspecte, sistemul unitar de salarizare, prin Legea nr. 284/2010 precum și actele normative de salarizare anuale (în cazul nostru OUG nr. 83/2014) nu mai fac o diferențiere a salariilor de bază în funcție de trepte de salarizare existente până la . Legii nr. 284/2010, astfel în anul 2015, pentru personalul promovat în funcții sau în grade, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat”, acesta reprezentând caracterul unitar al salarizării impus prin cele două acte normative.
Motivația acestei solicitări este întemeiată pe prevederile Legii nr. 188/1999 republicată și modificată care prevede la art. 31 următoarele: „(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă;
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Reclamantul a considerat că alin. 3 al art. 5 din OUG nr. 83/2014 prevede că în cazul personalului nou încadrat sau promovat, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010 însă tot același articol prevede la alin 1 că „în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată”.
Așadar, prin „funcție similară” se înțelege o funcție identică, cu aceeași vechime, grad categorie, condiții de exercitare a prerogativelor de funcție publică din instituția respectivă sau dintr-o altă instituție care are încadrate astfel de funcții.
Din interpretarea gramaticală a textului de lege rezultă că legiuitorul cuprinzând în dispozițiile alin. 1 al art. 5 din OUG nr. 83/2014 și categoria de personal a celor care promovează în funcții sau în grade/trepte, a intenționat ca salarizarea acestei categorii să se facă la nivelul funcțiilor similare în plată. În condițiile în care Dicționarul explicativ al limbii române „similar” este explicat ca fiind „de același fel”, „analog”, „corespondent”, a apreciat că prevederea legală nu poate fi interpretată în alt sens decât cel gramatical, considerând că legiuitorul nu poate explica o noțiune în alt mod dacă această noțiune a fost deja explicată de acesta și i s-a stabilit un anume conținut.
De altfel, în anul 2012, un număr de 30 de funcționari publici din cadrul Centrului Județean - Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, promovați în anul 2011, au fost reîncadrați corespunzător la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare, beneficiind de prevederi identice cuprinse în actul normativ anual de salarizare.
Din aceste referate și din emiterea deciziilor de salarizare pentru funcționarii publici care au solicitat reîncadrarea la nivel de salarizare în plata pentru funcțiile similare, rezultă că în considerarea acelorași norme legale, s-au stabilit în cadrul instituției pentru funcții de același fel, cuantumuri diferite ale salariilor de bază, instituția în cazul acestor funcționari aplicând prevederile legale mai favorabile, respectiv nivel de salarizare în plata și nu nivel treapta 3.
Având în vedere că în cadrul Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj, în baza unor prevederi legale identice cu cele actuale, s-a procedat în cazul funcționarilor publici promovați sub incidența Legii nr. 284/2010, la acordarea drepturilor salariale aferente unor funcții similare în plată, reclamantul apreciază că se impune ca interpretarea să fie aceeași pentru toți funcționarii publici care promovează în gradul imediat superior.
În condițiile în care un segment al funcționarilor publici au beneficiat de prevederile legale mai favorabile, această distincție negăsindu-și nici o justificare rezonabilă și obiectivă, a apreciat că în situații comparabile trebuie aplicat același tratament.
Tratamentul diferențiat are ca efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, exercitării în condiții de egalitate, a drepturilor salariate recunoscute prin lege.
În acest sens, reclamantul a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, având în vedere că se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Având în vedere că potrivit prevederilor alin. (1) al art. 16 din Constituția României, republicată, „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” și potrivit art. 27 alin.2 din Legea nr.188 din 1999 privind statutul (funcționarilor publici, republicată și actualizată, stipulează clar că „este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură”, reclamantul a considerat ca urmare a promovării în grad profesional imediat superior, în anul 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din cadrul Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Consiliul Județean Gorj, așa cum a fost realizată și anterior.
Totodată, potrivit art. 1 alin. 6) din Legea nr. 83/2014 „Prin excepție de la prevederile alin. 1, în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariate stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.
Așadar, reclamantul a precizat că nici această prevedere nu indică faptul că ar trebui să existe diferențe avându-se în vedere fostele trepte de salarizare.
Art. 1 alin.2 lit. i din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede că: „principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare” iar alin.3 și 4 arată că „exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile”. Sunt discriminatorii, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de OG nr. 137/2000, față de alte persoane, (...).
Pornind de la principiul constituțional al egalității în drepturi, care se traduce prin reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situații juridice similare, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 113/05.01.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj și adresa nr. 1140/02.02.2015 ce reprezintă răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantu, obligarea pârâtei la emiterea deciziei privind încadrarea sa începând cu data de 05.01.2015 în funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83, cu un salariu de bază de 6455 lei și un spor de condiții vătămătoare calculat la salariul de bază în sumă de 336 lei, nivel de salarizare în plată de la data de 01 ianuarie 2015 pentru funcțiile similare din C. Județean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, în care este încadrat precum și la plata diferențelor de salariu și spor pentru condiții vătămătoare de care a fost privat de la data de 05.01.2015 până la data pronunțării hotărârii judecătorești.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului de procedură civilă; Constituția României, Legea cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu completările și modificările ulterioare; Legea nr. 53/2003 Codul Muncii republicat, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și expertiza contabilă.
În temeiul dispozițiilor art.223 coroborate cu prevederile art.411 alin. l pct.2 Cod procedură civilă, reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În temeiul dispozițiilor art. 205 Cod procedură civilă, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, pârâta a arătat că, în fapt, reclamantul are raporturi de serviciu cu instituția sa, ocupând funcția publică de execuție consilier superior.
Ca urmare a susținerii examenului de promovare în grad profesional superior celui deținut, organizat de instituția sa în decembrie 2014, începând cu data de 05.01.2015, potrivit Deciziei nr. 113/05.01.2015 emisă de Directorul Executiv al APIA - C. Județean Gorj, reclamanta ocupă funcția publică de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 4, clasa 83.
La stabilirea drepturilor de natură salarială, pentru funcționarii publici care au promovat în grad profesional superior celui deținut, instituția pârâtă a avut în vedere următoarele dispoziții legale: Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; H.G. nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare și a Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.1980/2014 privind majorarea nivelului de salarizare al funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare: art. (1) alin. (1): „Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului”.
Art. 26 alin. (1): „Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite”.
Art. 33 alin. (2): „La funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut”.
Pârâta a mai arătat că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede că: art. 1 alin. (6): „Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariate stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014. cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare”.
De asemenea, art. 5 alin. 1 și 3: (1) În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată. (3) În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.
Așadar, contrar celor susținute de reclamantă pentru anul 2015, pârâta a susținut că nivelul de salarizare al funcționarilor publici promovați în grad profesional se efectuează, potrivit dispozițiilor legale imperative în vigoare, la nivelul corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.
Pârâta a arătat că a procedat la implementarea și aplicarea acestor dispoziții legale pentru toți funcționarii publici care au promovat în grad profesional, în mod unitar, reclamantul nefiind „discriminat”, așa cum încearcă să susțină în fața instanței de judecată.
Față de aceste aspecte, pârâta a solicitat să se observe că reclamantul prin acțiunea sa nu arată, concret, care sunt prevederile legale încălcate de instituția pârâtă la data emiterii actului administrativ prin care i-au fost stabilite drepturile de natură salarială și nici nu invocă nelegalitatea ori neconstituționalitatea vreunui act normativ din cele care au fost avute în vedere la emiterea deciziei atacate, astfel încât, a solicitat să se aprecieze că instituția pârâtă a emis decizia nr. 113/05.01.2015 cu respectarea tuturor normelor legale incidente, în vigoare.
În sensul susținerii prevederilor legale, reglementate de dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare, pârâta face referire cu privire la reținerile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 5661 din 11 iunie 2013 în dosarul nr._ /al, cu privire la excepție de nelegalitate a dispozițiilor actului administrativ privind stabilirea nivelului de salarizare pentru funcționarii publici nou-încadrați sau promovați în cursul anului 2011.
ÎCCJ a reținut că încadrarea salarială la treapta trei de salarizare, în plată pentru gradul respectiv în anul 2010, este perfect legală. Totodată se observă că legiuitorul a aplicat același principiu privind nivelul de salarizare pentru funcționarii publici nou încadrați sau promovați, în fiecare an după . Legii cadru nr. 284/2010.
De asemenea, pârâta a invocat concluziile Curții Constituționale formulate în Decizia nr. 807/2012, care, sesizată fiind cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art.4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4 alin. 3 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010”.
În acest sens, pârâta a arătat faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Gorj este instituție publică ce are obligația că la stabilirea și acordarea drepturilor de natură salariată să respecte și să aplice întocmai dispozițiile legale incidente în materie, în vigoare, în mod unitar, pentru toți funcționarii publici cu care are raporturi de serviciu.
Afirmațiile reclamantului, potrivit cu care: „De altfel, în anul 2012, un număr de 30 de funcționari publici din cadrul Centrului Județean APIA Gorj, promovați în anul 2011, au fost reîncadrați corespunzător la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare, beneficiind de prevederi identice cuprinse în actul normativ anual de salarizare” se bazează pe un referat aprobat de conducerea de atunci a Centrului Județean APIA Gorj care a avut la bază o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu în care instituția pârâtă nu a formulat apărări, reclamantă fiind doamna I. M. (consilier juridic), și hotărârea instanței de fond nu a fost atacată cu recurs, la instanțele superioare.
În aceste condiții, împrejurarea că ar fi putut exista în trecut situații precum cele afirmate de reclamanta nu poate conduce la concluzia că pentru viitor trebuie să stabilească drepturile de natură salarială cu nesocotirea dispozițiilor legale în vigoare.
În prezența dispozițiilor legale mai sus - menționate, APIA - C. Județean Gorj nu putea din punct de vedere legal să stabilească alte drepturi de natură salarială (încadrări) fără riscul de a încălca legea.
Drepturile de natură salarială ale reclamantului au fost stabilite astfel: plecând de la funcția publică de consilier superior, (treapta 3 de salarizare la 31.12.2010), cu majorare salarială în procent de 75% și spor vechime 15%, metodologia de calcul a salariului brut de încadrare a funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este stabilită prin Ordinul MADR nr. 1980/29.12.2014, cu aplicabilitate de la 01.01.2015, este prezentată astfel: SB = salariul de bază; SB 1 = 1560 x 1,75 (majorare salarială) = 2730 x 1,175 (spor vechime) = 3208 lei; SB 2 = 3208 -25% = 2406 lei; SB 3 = 2406 +15% = 2767 lei; SB 4 = 2767x8% = 2988 lei; SB 5 = 2988x7.4% = 3209 lei. Se adaugă drepturile bănești conform art. 14 din Legea nr.285/2010 - la data de 01.12.2012 - SB 6 = 3209+3631 = 6840 lei. Se stabilesc drepturile bănești conform art. VII, alin. l, lit. b din O.U.G. nr.107/2013. SB 7 = 6840x0,85 = 5814 lei. Salariul de bază = 5814 lei. Spor condiții vătămătoare = 273 lei. Salariul brut = 6087 lei. Total drepturi de natură salarială (salariu brut): 6087 lei.
Urmare a contestației formulate de reclamantă împotriva deciziei nr.113/05.01.2015, APIA - C. Județean Gorj, prin adresa nr.1140/02.02.2015, după reanalizarea modului de stabilire a drepturilor de natură salarială ale reclamantului, consfințite prin actul administrativ atacat, a respins contestația ca fiind neîntemeiată.
Având în vedere că instanța de judecată urmează a se pronunța asupra legalității emiterii actului administrativ atacat, respectiv decizia nr. 113/05.01.2015 și nu asupra modului în care au fost emise alte acte administrative în perioada 2011 – 2012, a solicitat să se cenzureze afirmațiile reclamantului și să se rețină că, în prezent, și în cazul acestuia instituția pârâtă a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, reclamanta nefiind discriminată sau dezavantajată în vreun fel de instituția pârâtă, beneficiind de un tratament juridic similar cu al celorlalți funcționari publici aflați în situații similare.
Față de aspectele precizate mai sus, a solicitat să se constate că la stabilirea drepturilor de natură salarială pentru reclamantul G. O. M., C. Județean Gorj a aplicat întocmai prevederile legale incidente în vigoare, că decizia nr. 113/05.01.2015 a fost emisă în condiții de legalitate și, în consecință, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, raportat la celelalte prevederi legale invocate în prezenta.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă, prin care a solicitat decăderea pârâtei Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură - C. Județean Gorj din dreptul de a propune probe, având în vedere depunerea întâmpinării după termenul de 25 de zile impus de Codul de procedură civilă.
Totodată, reclamantul a învederat că prin Legea nr. 71/2015 de aprobare a OUG nr. 83/2014 a fost introdus la art. 1, alin. 5 ind.1 conform căruia, prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții” iar potrivit alin 1 ind.1, introdus prin aceeași lege la art. 5 din OUG nr. 83/2014 „Prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelese același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării”.
Deși Legea nr. 71/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 233/06.04.2015, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură - C. Județean Gorj a rămas și la această dată în pasivitate deși trebuia să pună în aplicare de îndată prevederile legale și implicit acordarea nivelului maxim pe gradul, funcția și gradația deținută de reclamant.
Prin aprobarea cu modificări a OUG nr.83/2014, prin Legea nr. 71/2015, reclamantul a apreciat că legiuitorul a prevăzut că în categoria funcționarilor publici care vor fi salarizați la nivelul maxim din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții și categoria funcționarilor publici promovați, legiuitorul prevăzând în mod expres că inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții va fi salarizat la nivel maxim, dacă beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții.
Astfel, Legea nr. 71/2015 de aprobare cu modificări a OUG nr. 83/2014 corectează aceste neconcordanțe stabilind un nivel unitar de salarizare.
În anul 2015, în cazul funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, drepturile salariale se stabilesc prin excepție de la prevederile alin. 1 al art. l din OUG nr. 83/2014, personalul beneficiind de drepturile salariale stabilite conform alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare.
În acest sens, reclamantul consideră că prin aplicarea dispozițiilor art.5 alin. 3 se aducea practic o încălcare a dispozițiilor Legii cadru nr. 284/2010, fiind astfel încadrat în anul 2015 la un nivel de salarizare în plată avut în vedere în anul 2010, adică cu 5 ani în urmă și nu la un nivel de salarizare în plată avut în vedere în anul 2015 pentru care s-a emis un act normativ de salarizare, respectiv OUG nr. 83/2014 aprobat prin Legea nr. 71/2015.
Rațiunea emiterii unui act normativ pentru salarizarea anuală este de a actualiza salariile la un nivel corespunzător celor cu o funcție identică, cu aceeași vechime, grad categorie, condiții de exercitare a prerogativelor de funcție publică din instituția respectivă sau dintr-o altă instituție care are încadrate astfel de funcții și nu încadrarea la un nivel de salarizare de acum 5 ani.
Cu privire la deciziile Curții constituționale invocate de către pârâtă, privind neconstituționalitatea Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, reclamantul consideră că nu sunt pertinente având în vedere că Legea nr. 285/2011 a avut aplicabilitate temporară-anul 2011 și nu este incidentă în speța de față.
Prin analogie, nu pot fi făcute aprecieri cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea unor prevederi ci acestea se constată doar în urma unui control al Curții Constituționale, în măsura în care aceasta a fost sesizată cu o astfel de chestiune.
Referitor la susținerea pârâtei că „Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură –C. Județean Gorj este instituție publică ce are obligația că la stabilirea și acordarea drepturilor de natură salarială să respecte și să aplice întocmai dispozițiile legale incidente în materie, în vigoare, în mod unitar pentru toți funcționarii publici cu care are raporturi de serviciu” reclamantul a apreciat că este în concordanță cu susținerea pârâtei de a se stabili în mod unitar drepturi salariale în baza acelorași prevederi legale, în cazul acelorași funcții.
Față de aceste aspecte, reclamantul a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, având în vedere că se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Pornind de la principiul constituțional al egalității în drepturi, care se traduce prin reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situații juridice similare, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cererea de chemare în judecată în raport de temeiurile de fapt și de drept invocate de părți și prin prisma probatoriului administrat, tribunalul o reține ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul G. O. M. este funcționar public în cadrul APIA – C. Județean Gorj, ocupând în prezent funcția publică teritorială de execuție de consilier, clasa I, grad profesional principal, gradația 4, clasa de salarizare72.
În urma examenului de promovare în grad superior celui deținut pentru funcționarii publici din cadrul APIA – C. Județean Gorj, desfășurat în luna decembrie 2014, reclamantul a fost promovat în această funcție prin decizia nr. 113 din 05.01.2015, stabilindu-i-se un salariu de bază de 5.814 lei și un spor de condiții vătămătoare de 273 lei.
Nemulțumit de faptul că salariul stabilit prin respectiva decizie este inferior salariului stabilit pentru funcții publice similare din cadrul aceleiași instituții, reclamantul s-a adresat instanței de judecată cu prezenta contestație, invocând în principal nerespectarea dispozițiilor art. 1, art. 3 și art. 13 din Legea 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Tribunalul reține că în ceea ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate succesiv mai multe acte normative.
Astfel, prin Legea nr. 284/28.12.2010 a fost reglementată salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar prin Legea nr. 285/2010 a fost reglementată salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu aplicabilitate doar în anul 2011.
Pentru anul 2012, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a fost reglementată prin Legea 283/2011, care a aprobat cu modificări și completări Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, pentru anul 2013, a fost reglementată de dispozițiile OG 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin care s-a stabilit că anumite prevederi ale OUG 80/2010, sunt aplicabile și în anul 2013, iar pentru anul 2014, a fost reglementată prin OUG nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
De asemenea, salarizarea aceleiași categorii de personal pentru anul 2015, a fost reglementată prin OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
În ceea ce privește actele normative menționate, adoptate ulterior Legii 284/2010, respectiv Legea 285/2010, Legea 283/2011, OG 84/2012, OUG nr. 103/2013 și OUG 83/2014, tribunalul constată că aplicabilitatea pentru o perioadă limitată de timp, le conferă acestora calitatea de legi speciale în raport de Legea nr. 284/2010 care este legea cadru, în materie de salarizare, a personalului plătit din fonduri publice.
Referitor la anul 2015, tribunalul reține că potrivit art. 5 alin. 1 din OUG 83/2014, în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
În ceea ce privește funcționarii publici nou-încadrați sau promovați, art. 5 alin. 3 al aceluiași act normativ, prevede că în cazul acestora, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
Din interpretarea dispozițiilor legale sus menționate, rezultă că și pentru funcționarii publici nou încadrați sau promovați în anul 2015, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
Or, cum reclamantul a promovat în funcția publică într-un grad imediat superior, în anul 2015, pârâta APIA – C. Județean Gorj a procedat în mod temeinic și legal, stabilind prin dispoziția contestată, salariul de bază al acestuia ca fiind corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
D. urmare, susținerea reclamantului în sensul că la stabilirea salariului său, pârâta a încălcat dispozițiile legii 284/2010, nu poate fi reținută, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014, dispoziții care reprezintă norma specială în raport de Legea nr. 284/2010 care este legea cadru, în materie de salarizare, a personalului plătit din fonduri publice.
De altfel, chiar și reclamantul însăși face trimitere în susținerea cererii sale la dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014, însă în mod eronat susține că aplicabilitatea lor este înlăturată de dispozițiile alin. 1 din același articol, făcând abstracție de caracterul de normă specială al acestora.
În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014 invocate de reclamant, tribunalul constată că acestea au aplicabilitate în cauza dedusă judecății numai parțial.
Astfel, tribunalul constată că potrivit art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014, funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.
La rândul său, art. VII alin. (4) din OUG nr. 107/2013, statuează că, începând cu 1 ianuarie 2015 funcționarii publici din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, de drepturile salariale prevăzute la alin. (1) lit. b), adică de 85% din nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate, rezultă fără echivoc că acestea reglementează numai nivelul de salarizare în anul 2015 pentru funcționarii publici din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care trebuie să fie de 85% din nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, dar numai cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care în speța dedusă judecății se regăsesc în OUG 83/2014.
D. urmare, apărarea formulată de reclamant în sensul că și dispozițiile art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014 înlătură de la aplicare dispozițiile art. 5 alin. 3 din același act normativ nu poate fi primită, având în vedere că aceste din urmă dispoziții au caracter special față de primele.
Așadar, pârâta avea obligația legală, obligație pe care de altfel a și respectat-o pe deplin, ca la încadrarea reclamantului în urma examenului de promovare să respecte în primul rând dispozițiile art. 1 alin. 6 și în al doilea rând, dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014.
Va fi înlăturată și apărarea invocată de reclamant în sensul că prin stabilirea nivelului de salarizare pentru funcții similare ca fiind cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010 se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriul modalității de încadrare, având în vedere că prin Deciziile nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că numai Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.
În ceea ce privește instanțele judecătorești, acestea nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Or, în cauza dedusă judecății, tribunalul constată că la emiterea de către pârât a dispoziției contestate, au fost avute în vedere dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014. dispoziții a căror aplicare nu poate fi refuzată de către instanța de judecată pe motiv că ar crea o situație discriminatorie.
Nu poate fi reținută nici apărarea bazată pe existența unei practici judiciare în sensul admiterii unor acțiuni similare, susținută cu hotărârea judecătorească depusă la dosar, având în vedere că la pronunțarea respectivei hotărâri, au fost analizate aspectele de fapt deduse judecății, prin prisma actelor normative care reglementau salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2011, acte normative care nu sunt aplicabile speței deduse judecății.
În acest sens, este de reținut și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reținut în motivarea Deciziei nr. 2/2015 din_, că atât timp cât tratamentul mai favorabil al unor angajați este rezultatul punerii în executare a unor hotărâri judecătorești prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale, în raport cu alți salariați cărora nu li s-au acordat aceste drepturi ori cărora le-au fost respinse astfel de cereri prin hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe diferite, nu există discriminare în sensul art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată.
Va fi înlăturată și apărarea formulată de reclamant prin răspunsul la întâmpinare, în sensul că dispoziția contestată trebuie anulată având în vedere dispozițiile legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, întrucât, legalitatea actului administrativ contestat, nu poate fi analizată de instanța de judecată decât prin prisma actelor normative în vigoare la data emiterii acestuia, legea nr. 71/2015 fiind publicată în Monitorul Oficial ulterior acestui moment.
Față de toate considerentele ce preced, tribunalul urmează să respingă acțiunea dedusă judecății ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea promovată de reclamantul G. O. M., având CNP_, cu domiciliul în Târgu-J., ., ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj, având sediul în Târgu-J., ..92, județul Gorj, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. S. | ||
Grefier, E. R. P. |
Red. S.D.
Tehnored. P.R.
4 ex./03.06.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 888/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1459/2015.... → |
|---|
