Anulare act administrativ. Sentința nr. 31/2015. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2015

Sentința nr. 31/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 267/95/2014

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr._

Sentința nr. 31

Ședința publică din 16 ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. I. T.

Grefier A. C. C.

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamantul R. I., asistat de avocat V. M., și consilier juridic M. I., pentru pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că prin compartimentul registratură al acestei instanțe, la data de 9 decembrie 2014, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj, a depus răspunsul la relațiile solicitate de către instanță.

La interpelarea instanței cu privire la faptul, dacă se mai insistă în ascultarea martorei S. C., avocat V. M. a arătat că renunță la ascultarea acesteia.

Nemaifiind cereri de formulat și noi probe de administrat, instanța a constatat cercetarea judecătorească încheiată și a trecut la soluționare, acordând cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat V. M., având cuvântul, a solicitat admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, arătând că reclamantul nu se face vinovat, acesta executând obligațiile impuse prin P. de agromediu.

Consilier juridic M. I., pentru pârâtă, a solicitat respingerea acțiunii, pentru considerentele expuse prin întâmpinare, în esență arătând că reclamantul a încălcat Pachetul de agromediu.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21 ianuarie 2014 sub nr._, reclamantul R. I. a chemat în judecată în calitate de pârâtă Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul Județean Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună anularea Deciziei 2589/12.02.2013 a Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul Județean Gorj prin care i-a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Județean Gorj sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Județean Gorj în baza împuternicirii nr._/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Județean Gorj.

În motivarea cererii a arătat că a chemat în judecată în calitate de pârâtă Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul Județean Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună anularea Deciziei 2589/12.02.2013 a Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultura - Centrul Județean Gorj prin care i-a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Județean Gorj sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Județean Gorj în baza împuternicirii nr._/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Județean Gorj.

Că pășunează cu ovinele în muntele S. Știrbului și S. Ursului de peste 25 de ani, ultimul contract de pășunat încheiat cu Consiliul Local Tismana fiind înregistrat sub nr. 6096/11.05.2009 și având perioada de derulare de un an (11.05._10).

Prin Decizia nr._/04.06.2009 de acordarea plaților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, campania 2009 emisă de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura ca urmare a solicitării sale înregistrată sub nr._/01.04.2008, a beneficiat de suma de 48.943,68 lei, reprezentând schema de plată unică pe suprafața plați pentru zona montana defavorizată, plați pentru agro-mediu pachetul 1 si 2.

A arătat că uzanțele până la acea dată erau ca la expirarea termenului de derulare a contractului de pășunat, Consiliul Local al orașului Tismana să încheie cu cei care se ocupă de creșterea animalelor, contracte de arendare pe aceeași perioadă de un an.

Astfel, a solicitat la începutul anului 2010, respectiv 30.03.2010, Consiliului Local Tismana prin cererea înregistrată sub nr. 3560/30.03.2010, închirierea Pășunii Alpine M. S. Știrbului pentru anul 2010, continuând să pășuneze cu acordul tacit al autorităților și după data de 10.05.2010.

Întrucât i s-a refuzat încheierea unui nou contract deși a făcut demersurile necesare chiar și in instanța, a adus la cunoștința APIA situația în care s-a aflat respectiv, că pe anul 2010 nu mai are titlul de folosința al terenului deși în fapt l-a folosit.

Astfel, a solicitat expres ca reprezentanții APIA să trimită o comisie de verificare la fața locului pentru a arată ca își respectă angajamentul încheiat în anul 2008, chiar daca nu a solicitat plata pe anul 2010.

Ulterior, pentru că terenul de pășunat a fost atribuit unei alte persoane, a uzat de formularul M3 prin care a solicitat retragerea întregii suprafețe.

Abia în anul 2013 în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare nr. 46/15.03.2013 i s-a stabilit un debit de 48.943,68 lei, motivat de împrejurarea ca deși s-a angajat să respect anumite măsuri pe timp de 5 ani, în anul 2010 nu a putut prezenta un titlu de folosință al terenului, deși în fapt s-a constatat ca a folosit acest teren și în anul 2010.

A arătat că a contestat ca netemeinic și nelegal procesul-verbal, contestație ce a fost respinsă prin Decizia 2589/05.03.2013, decizie pe care a primit-o la solicitarea sa în data de 25.11.2013, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecata competente.

Astfel,actul normativ care reglementează procedura de constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene este OUG 66/29.06.2011, care în art. 2 definește termenii de neregulă sumă cuvenită și principiul proporționalității.

În sensul prezentei OUG 66/29.06.2011, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) neregula - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/ bugetele donatorilor publici internaționali si/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit; n) principiul proporționalității - orice măsura administrativa adoptata trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv; u) suma plătită necuvenit - plata nedatorată, așa cum este aceasta prevăzută în dreptul civil, acordată unui beneficiar sau realizată în numele unui beneficiar, care provine din fonduri europene și /sau fonduri publice aferente acestora.

De asemenea, art. 17 din aceeași ordonanța, stipulează că „orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli si stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității".

Prin urmare, la stabilirea creanței bugetare rezultată din nereguli, trebuie să se stabilească mai întâi dacă neregula constatata a prejudiciat în vreun fel sau dacă poate prejudicia bugetul Uniunii Europene.

A apreciat că, deși s-a obligat să respecte anumite obligații 5 ani, împrejurarea că nu a mai putut obține un titlu de folosință al terenului pe anul 2010 nu poate prejudicia în nici un fel bugetul Uniunii Europene, întrucât sumele primite au fost alocate anului 2008 când a îndeplinit toate condițiile, iar pe anul 2010 a continuat să pășuneze ,respectând toate masurile de agro-mediu, iar din anul 2011, fiind preluat terenul de către altcineva aceasta persoana a continuat să îndeplinească condițiile de agro-mediu.

De asemenea, principiul proporționalității impune ca la stabilirea creanței bugetare rezultată din nereguli trebuie să se țină seama de natura și frecventa neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului.

A menționat de asemenea, că nu din culpa sa nu a mai putut obține un titlu de folosința a terenului, ca a făcut tot posibilul, inclusiv acțiune in justiție pentru a obține un nou contract de închiriere/concesionare.

De asemenea, a dovedit buna sa credința aducând la cunoștința APIA situația in care s-a aflat ,depunând personal cererea de retragere a suprafeței și conform art. 25 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 acest lucru se poate face oricând mai puțin în situația în care fermierul a fost informat cu privire la neregulile din cererea sa de sprijin, a fost înștiințat cu privire la intenția APIA de a efectua un control sau când controlul la fața locului a scos în evidență anumite nereguli.

Se poate observa că din succesiunea evenimentelor, cererea de retragere a suprafeței este anterioara datei efectuării controlului, motiv pentru care a considerat ca a acționat legal și nu poate fi sancționat.

În concluzie a solicitat admiterea în totalitate a acțiunii așa cum a fost formulată.

În dovedire a depus la dosar copia după plicului in care a primit corespondenta, decizia 2589/05.03.2013, Contractul de pășunat nr. 4311/09.05.2008,chitanța taxă timbru în cuantum de 10 lei /14.06.2010,copia buletinului de identitate, ,certificat nr. 7158/15.06.2010, copie cerere nr. 3560/30.03.2010, chitanța nr. P.F. nr._/11.05.2009 în suma de 623.00 lei reprezentând taxă de pășunat, chitanța nr. P.F. nr._/6.04.2010 în suma de 2 lei reprezentând taxă de păsunat; chitanța nr. P.F. nr._/06.04.2010 în sumă de 5600.00 lei reprezentând taxă de pășunat, adresa nr. 628/688/10.05.2010 emisă de Instituția Prefectului Județului Gorj,, program de pășunat pe anul 2011, adresa nr. 4476/20.11.2013 emisă de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - Centrul județean Gorj, Decizia de Soluționare a contestației formulată de reclamant, și înregistrată sub nr. 2589/05.03.2013, contract de pășunat nr. 4311/9.05.2008

La data de 25 aprilie 2014 pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul R. I..

În motivare pârâta a arătat că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe și naționale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu Anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139/2007, reclamantul a depus în Campania 2008, cererea de sprijin pe suprafața nr._/01.04.2008 aplicând pentru schema de plata unica pe suprafața (SAPS), zona montana defavorizata (ZMD) pentru suprafața de 4.33 ha.

La data de 20.05.2008, reclamantul a completat formularul de adăugare M2, adăugând suprafața de 105,50 ha aplicând și pentru pachetul de agromediu 1, urmare a închirierii suprafeței de pășune de la Primăria Tismana.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în art.2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăți directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:a) Schema de plată unică pe suprafață (SAPS);b) plăti naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;c) plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;d) Schema de plată pentru culturi energetice;e) Schema de plată separată pentru zahăr.

A.P.I.A. implementează măsuri/scheme de sprijin pentru fermieri finanțate din:

Fondul European pentru Garantare în Agricultură - F.E.G.A. ca plăți directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață - S.A.P.S.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - F.E.A.D.R. ca plăți pentru măsurile 211, 212, 214 din cadrul Axei nr. 2 din P.N.D.R. 2007-2013, versiunea consolidată

Bugetul național măsuri de sprijin finanțate ca plăți naționale directe complementare -P.N.D.C.

Pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, conform art. 7 alin. (1) din OUG nr. 125/2006, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:

"a) să exploateze un teren agricol cu o suprafața de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minima a parcelei trebuie sa fie de cel puțin 0,1 ha;

b) să declare toate parcelele agricole;

c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;

d) să fie de acord ca dalele din formularul de cerere de plată sa fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

e) să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația naționala, pe toată suprafața agricolă a exploatației;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosința și sa poată face dovada ca utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;

g) să furnizeze toate informațiile solicitate de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultura, în termenele stabilite;

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultura sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultura cu a parcelelor învecinate;

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizata a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere. "

Beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plata unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea conform art. 6 alin.(l) din actul normativ sus menționat.

Pentru o mai bună cunoaștere a mecanismul de autorizare cereri - plăți, în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață, a arătat că, o condiție esențială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plățile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), - art. 17 -20 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, iar crearea, implementarea și gestionarea lui intră în atribuțiile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - art.31 lit. m) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu art. 4, alin (3) din OUG 125/2006 ," pentru gestionarea fondurilor comunitare și naționale destinate agriculturii pentru plățile directe acordate în sectorul

vegetal și pentru control. Agenția ele Plăti și Intervenție pentru Agricultură va utiliza, ca instrument de derulare și gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare și control".

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafață: SAPS (schema de plată unică pe suprafață), PNDC (plăți naționale directe complementare), LFA (plăți pentru zone defavorizate), măsuri de agro mediu, schema pentru culturi energetice și, începând cu 2008, plăți tranzitorii pentru tomate.

IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnică de calcul și telecomunicații în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri și verificării corectitudinii informațiilor declarate de aceștia - art.3 lit.g din OL/G nr. 125/2006.

Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o . date de referință stocate în bazele de date ale sistemului.

Întrucât suma plăților directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafața de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deține sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

Pe lângă construcția infrastructurii logistice și de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcțional la momentul aderării, A.P.I.A a realizat, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, o . activități de importanță primordială:

- înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor, și crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al Sistemului integrat de administrare și control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin național și de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană - art.l alin.(l) din Ordinul MAPDR nr. 302 /2005).

- crearea LPIS, realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel național. Aceste două tipuri de date (ortofoto și blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informații geografice (GIS).

- pre-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistrați în Registrul Fermelor li s-au pus la dispoziție materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile fizice) și au fost rugați să își localizeze pe acest material parcelele declarate în Registrul fermelor, conform dispozițiilor cuprinse în art.l 2 alin.(3) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004.

Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plățile directe pe suprafața, solicitantul are obligația să facă o schiță a parcelelor agricole utilizate, pe materialul grafic pus la dispoziție de reprezentanții centrelor locale si județene A.P.I.A.

După această etapă, cererea de plată este verificată formal (vizual), pentru a se constata dacă sunt erori formale (evidente), și pentru a i se da posibilitatea solicitantului să le corecteze.

În acest sens se completează, cu cele constatate de către funcționarul A.P.I.A, „Procesul verbal pentru controlul vizual pentru cererea de plată pe suprafață 2008"".

Constatându-se că cererea reclamantului este completă și corectă „formal"", aceasta a fost transmisă (avizată) pentru procesare în baza de date a cererilor din IACS.

Legiuitorul european, cât și cel român a considerat ca fiind necesară identificarea parcelelor agricole de către fermieri, în sensul recunoașterii si marcării parcelelor agricole utilizate. Acest text de lege se regăsește în cuprinsul art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căruia:„In vederea identificării tuturor parcelelor agricole ale exploatației prevăzute la alineatul (l) litera (d), formularele preimprimate distribuite agricultorilor în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr, 1782/2003 menționează suprafața maximă admisă pe parcelă de referință, în scopul punerii în aplicare a schemei de plăți unice. în afară de aceasta, materialul grafic furnizat agricultorului în conformitate cu această dispoziție indică limitele parcelelor de referință, precum și identificarea lor unică, iar agricultorul precizează localizarea fiecărei parcele ".

Față de acest aspect, a subliniat faptul că dimensionarea parcelelor în cadrul blocurilor fizice revine în sarcina fermierului.

S-a precizat că odată cu cererea de plată depusă de petent în anul 2008, care conține si declarația de suprafața, fermierul a semnat și și-a asumat obligațiile specifice fiecărei scheme de plată, precum și cap.111 angajamente și declarații. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală:

a. zone montane defavorizate din punct de vedere natural (ZMD) în dreptul căreia apare mențiunea: „Fermierul se angajează că va continua activitățile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăți"

b. Măsuri de agromediu cu mențiunea:„Fermierul se angajează să mențină practicile de agromediu pe suprafețele pentru care solicita acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului"

- cap. III.1 Angajamente și declarații, include, printre obligațiile generale și pe aceea de „respectare a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC) reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației, după cum urmează:

- cap. III1.2. Angajamentele și declarațiile asumate privind măsurile de agro-mediu,astfel:

„Declar pe propria răspundere că nu am utilizat fertilizând chimici și/ produse de protecția plantelor în ultimii 5 ani pe suprafețele pe care aplic acest pachet".

l. Mă angajez să respect cerințele cuprinse în Bunele Condiții Agricole și de Mediu în legislația națională în domeniul fito-sanitar, precum și în codul bunelor practici agricole,relevante pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafața întregii ferme și pe toată durata angajamentului.

2. Mă angajez să respect cerințele de management aferente pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafețele pentru care aplic, pe toată durata angajamentului și să mențin o evidentă a activităților de agro-mediu pe aceste suprafețe."

Plățile de agro-mediu- schemă de plată cu cerințe specifice, vor fi acordate fermierilor care își asumă, în mod voluntar, angajamente de agromediu, conform cărora vor respecta bunele condiții agricole și de mediu, cerințele minime pe suprafața întregii exploatații și cerințele specifice aferente unuia sau mai multe din cele 4 pachete disponibile pentru care aplică pe suprafața pe care solicită sprijinul, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.

Suprafața solicitată în cererea de plată pentru măsura 214 plăti pe agro-mediu pentru pachetele PI, P2 și P3, obligatoriu trebuie să fie aceeași pentru toată perioada de 5 ani, respectiv aceleași parcele situate în aceleași blocuri fizice (județ - localitate - cod sirsup - nr. . - categorie de folosință - suprafață) ".

Angajamentele din primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri și APIA, motiv pentru care acestea trebuie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) și originalul rămâne arhivat pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic al fermierului din primul an de angajament.

Angajamentul reprezintă documentul semnat de un solicitant al sprijinului acordat, prin care se obligă să respecte condițiile impuse prin fișa măsurii și modalitatea de acordare a plăților de către APIA.

Cerințe de management pentru Pachetul 1: Pajiști eu înaltă Valoare Naturală sunt următoarele:

- Utilizarea fertilizanților chimici este interzisă.

- Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha.

- Utilizarea pesticidelor este interzisă.

- Cositul poate începe doar după data de 1 iulie;

- Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.

- Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.

- Pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

- Este interzis aratul sau discuitul pajiștilor aflate sub angajament.

- Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări cu specii din flora locala doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște degradează sau sunt afectate accidental.

Obligația generală a fermierilor care au accesat măsurile de agromediu de „ semnare și menținere a angajamentului pe o perioadă de 5 ani de la data semnării" este inclusă în Criteriile de eligibilitate generale si specifice privind masurile de agromediu, descrise în Anexa 1 a Ordinului MAPDR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 214 "Plăți de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" și 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, in Ordinul MADR nr. 75 din 24 martie 2010 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" și 214 "Plăți de agro-mediu" din Programul național de dezvoltare rurală 2007 - 2013 si Ordinul MADR nr. 20/2011.

Conform actelor normative la care s-a făcut referire mai sus, în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent.

S-a precizat că nerespectarea angajamentului de agromediu duce la sancționarea fermierului atât pentru anul în cauza cât și pentru campaniile anterioare, fermierul returnând plățile efectuate până la acea data pentru suprafața respectiva.

Potrivit art. 44, alin (1) din Regulament (CE) Nr. 1974 din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) „în cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiție de acordare a unui sprijin, exploatația unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parțial, unei alte persoane, aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. în cazul în care angajamentul nu este preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit".

Fermierul trebuie să țină o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activități legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările făcute, pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul și 3 de control abilitate fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform Ordinului M.A.D.R. nr. ¡61/2012, lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul în curs și anii precedenți), dar și necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancționarea fermierului, sancționare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură și în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori..

Art. 29, alin. 2 din Reg. CE nr. 73/2009 precizează: „Plățile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa 1 nu se realizează înainte de finalizarea verificării condițiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statul membru conform art. 20" iar conform art. 20 alin. 1 din Reg. CE nr. 73/2009 „Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condițiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului."

In urma desfășurării controalelor administrative asupra cererii depusa de reclamant in Campania 2008, s-a emis decizia de plata nr._/29.05.2009 de acordare a plaților in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata-Campania 2008, stabilindu-se la plata următoarele sume:

-schema de plata unica pe suprafata-SAPS-24.588,16 Ici;plați compensatorii pentru zona montana defavorizata-17.201,56Iei;plați pentru agromediu, pachet 1, pajiști cu înalta valoare naturala-48.943,69 lei

În Campania 2010, reclamantul a depus la Centrul Județean APIA Gorj, cerere unică de plata pe suprafața nr.GJ_/14.04.2010, declarând ca suprafața utilizata 4,33 ha, solicitând sprijin pentru suprafața de 4,33 ha în baza declarației de suprafața, aplicând pentru schema de plata unica pe suprafața (SAPS), zona montana defavorizata (ZMD) si plați pentru agromediu Pachetul 1 si Pachetul 2.

În anul 2010, reclamantul a depus cerere de plata pe suprafața și nu a respectat suprafața angajata cu pachete de agromediu in anul 2008, astfel:în anul 2008 pentru . a fost de 76 ha, iar in anul 2010 a fost de 0 ha; în anul 2008 pentru . a fost de 29,50 ha, iar in anul 2010 a fost de 0 ha.

Având in vedere că în Campania 2010, reclamantul a solicitat prin cererea de sprijin o suprafața diminuată față de cea pentru care s-a angajat în Campania 2008 că va îndeplini pe o perioadă de 5 ani masurile de agomediu, rezulta că nu a respectat angajamentul asumat în Campania 2008 pentru o perioada de 5 ani, întrerupându-l după doi ani, ceea ce duce la returnarea sumelor acordate în campaniile anterioare pentru suprafețele respective.

Dosarul a fost propus pentru plați necuvenite, cu recuperarea sumelor, cererea unica de plata pe suprafața nr._/01.04.2008 depusă în campania 2008 a fost reinstrumentă si emisă decizia de plată nr._/11.11.2011,stabilindu-se pentru plata pentru pachetul de agromediu suma de O lei și sancțiuni multianuale. Diferența între suma stabilita și încasată pentru pachetul de agromediu și suma calculată în decizia menționata mai sus, reprezentând plați necuvenite, respectiv suma de 48.943,68 lei.

Dacă APIA constată în următorii anul/ani celui în care s-a efectuat plata că a acordat plăți necuvenite unui/unor fermier(i) va proceda la recuperarea acestora.

Situațiile în care funcționarul APIA poate constata plăți acordate necuvenit sunt:

A. - la controlul pe teren din anul/anii următor(i) plății (se constată nerespectarea criteriilor de eligibilitate / sunt găsite anumite neconformități în campania curentă; acești fermieri trebuie verificați dacă au fost plătiți necuvenit în campania/campaniile precedente);

B. - în urma redigitizării blocului fizic în LPIS (reactualizarea suprafețelor blocurilor fizice);

C. - în urma sesizării unei terțe persoane, urmată de analiză și verificare sau în urma autosesizării-cazul nu a fost gestionat corespunzător din punct de vedere procedural;

D. - ca urmare a nerespectării angajamentelor specifice LFA (ZMD/ZDS/ZDS)/agro-mediu;

E. - recuperarea sumelor necuvenite pentru fermierii cu angajamente care nu au depus cerere pe campania curentă;

În cazul în care în anul curent suprafața determinată a parcelei aflata sub angajament de agromediu este diminuata si nu exista eroare evidenta care sa ateste găsirea parcelei in alta locație, iar eroarea AM 0601 este clasificată "propus plați necuvenite", atunci angajamentul se considera nerespectat, este inclus si se recuperează sume necuvenite (statusul "incluspentru nerespectare").

Se compară suprafața determinata eligibila în anul curent cu cea determinata eligibila în anul anterior. Cum suprafața din anul curent este mai mica decât cea din anul anterior, se generează o eroare. In plați necuvenite urmează a se stabili care sunt campaniile pentru care trebuie recuperate sume, ca urmare a scăderii suprafeței in anul curent fata de cel anterior, daca eroarea este clasificată „Propus plați necuvenite". Se va tine cont ca recuperarea de sume sa se realizeze numai pentru anii in care angajamentul s-a aflat in grija aceluiași fermier.

Întrucât nu s-a respectat angajamentul de agromediu, in sistemul electronic s-au generat plați necuvenite in modulul fermieri, neconformități OSC si nerespectare angajamente. Nerespectarea cerințelor specifice pachetelor de agromediu atrage după sine sancționarea fermierului atât pe campania în curs cat si pe campaniile anterioare precum si recuperarea plaților acordate in mod necuvenit.

Conform art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce privește ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori,prevazute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului in ceea ce privește ecoconditionalitatea in cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol. În cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2)".

Dacă în urma efectuării tuturor controalelor se generează erori care propun dosarul pentru recuperarea sumelor necuvenite, acestea vor fi verificate și reinstrumentate în campaniile precedente, în vederea recuperării eventualelor sume acordate necuvenit.

Ordonanță de Urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali.

Dispozițiile ordonanței de urgență se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene (inclusiv A.P.l.A) și oricăror alte instituții publice care au atribuții privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, precum și oricăror alți operatori economici cu capital public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

Potrivit O.U.G nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este efectuată de către Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura prin echipe de control organizate în acest scop (art. 20, alin (2), lit.c)).

Pentru fermierii care prezintă unul din cazurile semnalate anterior se întocmește de către echipa de verificare împuternicita in acest sens un Proces verbal de constatare a sumelor necuvenite.

In acest sens a fost întocmit pentru fermierul R. I., Procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 760/17.01.2013 ca urmare a nerespectării angajamentelor de agromediu, valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli fiind de 48.943,68 lei, suma autorizata la plata pentru pachetul de agromediu 1, prin Decizia de plata nr._/29.05.2009 de acordare a plaților in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata-Campania 2008.

Împotriva Procesului verbal nr._.01.2013 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care reprezintă titlu de creanța si este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul a formulat contestație, fiind soluționata de instituția pârâtă prin Decizia nr.2589/05.03.2013.

A menționat pârâta că prin prezenta întâmpinare a explicat procedura de autorizare a cererii SAPS, precum și modul în care aceasta a fost gestionată, conform dispozițiilor naționale și comunitare în vigoare și în acest sens, solicitând instanței să observe că reclamantul întrucât a încălcat angajamentul de agromediu, este necesar a se recupera sumele acordate in mod necuvenit.

De asemenea, a învederat că, în acord cu legislația in materie, constituie obiect al recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli, sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare si/sau din cofinantarea aferenta, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum si alte sume stabilite de lege in sarcina debitorului.

O.U.G. nr. 66/2011, definește în art. 2 alin. (I) Ut. a) neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit

Art. 20 alin (1) din același act normativ, "Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora ".

Conform art. 73, alin. (1) din Regulamentul CE nr. 796/2004 cu modificările și completările ulterioare, "dacă o sumă este acordată pe nedrept, fermierul o va înapoia, plus dobânda calculată în acord cu alin. (3) al aceluiași regulament. "

In ceea ce privește invocarea principiului proporționalității prevăzut de OUG 66/2011, invocat de reclamant, a solicitat a se observe ca acest principiu a fost respectat, debitul stabilind-se in condițiile legii, proporțional cu natura și gravitatea neregulii constatate. Astfel, întreruperea si încălcarea angajamentului de agromediu a dus la restituirea sumelor acordate in mod necuvenit in campania anterioara potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce privește ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamnetul respectiv, precumk și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al pentru sectorul vitivinicol care precizează ca ""În cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2)"

Totodată potrivit dispozițiilor prevăzute în legislația naționala, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OM ADR nr. 75/2010 si OM ADR 20/2011 „în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent".

Astfel, din interogarea bazei de date a rezultat ca angajamentul de agromediu nu a fost preluat de un nou utilizator, acesta fiind închis pentru nerespectare.

S-a arătat că instituția pârâtă își desfășoară activitatea în deplină concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare, solicitând a se avea în vedere faptul că APIA este agenție de plăți acreditată de autoritățile naționale competente în domeniu și auditată de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene (ex. Direcția generală agricultură și dezvoltare rurală - CE ).

Potrivit art. 1 - autorizarea agențiilor de plăți - din Regulamentul CE nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR,

„ /. Pentru a fi autorizată, orice agenție de plată, așa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă și un sistem de control intern care să îndeplinească condițiile stabilite la anexa I din prezentul regulament (denumite în continuare ,, condiții de autorizare ") referitoare la:

(a) mediul intern, (b) activitățile de control, (c) informarea și comunicarea, (d) monitorizarea. "

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1/2004, Agenția are următoarele atribuții principale:

" .......m) este autoritatea publică responsabilă cu implementarea Sistemului Integrat

de Administrare și Control - IACS;

o) elaborează manuale de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin.....;

ș) realizează și întreține sistemul de identificare a parcelelor agricole." Prin urmare, gestionarea tuturor cererilor de sprijin depuse de fermieri se realizează conform manualelor de proceduri, întocmite de APIA, în baza regulamentelor comunitare în vigoare și auditate de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

De atfel,gestionarea fiecărei etape a unei cereri de sprijin se efectuează și se gestionează potrivit unui manual de proceduri (etape: depunere cerere, control administrativ, analiză risc și eșantionare, control încrucișat, control pe teren, supracontrol, autorizare plăți, etc).

A subliniat faptul că Agenția are obligația de a respecta prevederile comunitare, în vigoare, întrucât schemele SAPS se plătesc din fonduri comunitare, iar nerespectarea prevederilor legale, atrage după sine răspunderea celor vinovați și sancționarea statului membru, în măsura în care plățile sunt realizate, tară ca acestea să fi fost în conformitate cu dispozițiile legale.

În lumina celor expuse mai sus, s-a solicitat a se constata că legislația în vigoare a fost respectată întocmai și să fie menținută ca temeinică și legală Decizia nr. 2589/05.03.2013 de soluționare a contestației formulata de R. I., respingând cererea de chemare în judecata formulata de reclamant ca netemeinică și nelegală.

În drept, prezenta întâmpinare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 si următoarele din Codul de Procedura Civila adoptat prin Legea 134/2010, pe prevederile actelor normative incidente la care am făcut referire si următoarele:Legea nr.1/2004 privind înființarea, organizarea si funcționarea Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultura cu modificările si completările ulterioare;Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce privește ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum si de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului in ceea ce privește ecocondiționalitatea in cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;Regulamentul CE. Nr 1973/2004 din data de 29 octombrie 2004, ce stabilește principiile detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1782 în domeniul sistemelor de sprijin, prevăzute în titlurile IV și I. ale acestui regulament, precum și de utilizare a terenurilor rezervate pentru producția de materie primă;Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune pentru sistemele de ajutor pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a numitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, (CE)nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003;O.U.G. 125 din 21.decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe si plați naționale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura;Ordinul M.A.P.D.R. nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referință pentru organizarea și funcționarea Sistemului Integrat de Administrare și Control;Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune;Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Ordin MADR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 214 "Plăți de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" și 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013;Ordonanță de Urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;

-HG nr. 875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgenta nr. 66/2011.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea dovezilor cu înscrisuri si orice alte probe care ar reieși din necesitatea dezbaterilor.

De asemenea s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă, in temeiul art.242 alin. (2) din C.proc. civ..

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma celor invocate de părți, precum și a înscrisurilor depuse de acestea, Tribunalul constată și reține următoarele:

Prin prezenta acțiune, reclamantul a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Județean Gorj sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Județean Gorj, în baza împuternicirii nr._/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Județean Gorj, precum și a Deciziei 2589/12.02.2013 a Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj, prin care i-a fost respinsă contestația împotriva acestui proces verbal.

Se reține că, prin respectivul Proces Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, atașat în copie la filele nr.58-52 din dosar, APIA- Centrul Județean Gorj a constatat și a reținut că reclamantul a beneficiat de plăți necuvenite, în cuantum de 48.943,68 lei, din care FEADR-AGRO 1 – contribuție Uniunea Europeană - 40.133,82 lei, precum și FEADR-AGRO 2 – contribuție publică națională – 8.809,86 lei.

Procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare a fost contestată, fiind menținută în contestația prealabilă administrativă, prin Decizia nr. 2589/12.02.2013 a Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj (filele nr.26-28 din dosar).

Tribunalul reține că, prin Decizia nr._/04.06.2009 de acordarea plaților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, campania 2009 emisă de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura ca urmare a solicitării sale înregistrată sub nr._/01.04.2008, a beneficiat de suma de 48.943,68 lei, reprezentând schema de plată unică pe suprafața plați pentru zona montana defavorizată, plați pentru agro-mediu, Pachetele 1 si 2.

Sub aspect normativ, în cauză sunt aplicabile disp.din OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe și naționale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139/2007.

În baza acestor norme legale, reclamantul a depus, pentru Campania 2008, Cererea de sprijin pe suprafața nr._/01.04.2008, aplicând pentru o suprafață de 109.83 ha pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS), 108.91 ha pentru zona montană defavorizată (ZMD), și 105,50 ha pentru plăți pentru agromediu Pachetul1.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în art.2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăți directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:a) Schema de plată unică pe suprafață (SAPS); b) plăti naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal; c) plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;d) Schema de plată pentru culturi energetice; e) Schema de plată separată pentru zahăr.

De reținut că, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, conform art. 7 alin. (1) din OUG nr. 125/2006, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:

b) să declare toate parcelele agricole;

e) să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația naționala, pe toată suprafața agricolă a exploatației;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosința și sa poată face dovada ca utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;

g) să furnizeze toate informațiile solicitate de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultura, în termenele stabilite;

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultura sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultura cu a parcelelor învecinate;

se mai reține că, la depunerea cererii în anul 2008, reclamantul a solicitat plăți compensatorii pentru măsurile de agromediu, Pachetul 1 și Pachetul 2, și a semnat un angajament prin care se obliga să mențină angajamentul de agromediu, pe suprafața angajată pe fiecare parcelă în parte, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării acestuia.

În anul 2010, reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață nr._ din 04 aprilie 2010 și nu a respectat valoarea suprafeței angajate în anul 2008, astfel:

- În anul 2008, pentru . pe teritoriul administrativ al Orașului Tismana, județul Gorj, suprafața angajată a fost de 76 ha, iar în anul 2010, a fost 0 ha.

- În anul 2008, pentru . pe teritoriul administrativ al Orașului Tismana, suprafața angajată a fost de 29.50 ha, iar în anul 2010, a fost 0 ha..

Tribunalul reține astfel că reclamantul nu a mai respectat valoarea suprafeței angajate în anul 2008 pentru cele două parcele menționate anterior, aspect de fapt ce reiese din cuprinsul Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și, respectiv din Decizia răspuns, ambele contestate în cauză, coroborate cu documentele depuse la dosar de ambele părți.

Datorită tocmai a acestei nerespectări, a angajamentului asumat, pârâta a întocmit Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 46 din 05 ianuarie 2013, prin care s-a stabilit că reclamantul datorează Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură un debit în valoare totală de 48.943,68 lei.

Referitor la motivele pentru care reclamantul a solicitat anularea Procesului verbal și a Deciziei prin care a fost soluționată contestația împotriva acestuia, invocate de reclamant, constând în neprejudicierea bugetului Uniunii Europene, tribunalul îl reține ca fiind neîntemeiat.

Tribunalul apreciază astfel că, în raport de probele dosarului, actele contestate de reclamant îndeplinesc condițiile legale, de acte administrative unilaterale cu caracter individual, emise de autoritatea publică pârâtă, în executarea în concret a legii și cu scopul vădit de a produce efecte juridice specifice pentru care au fost întocmite, respectiv pentru recuperarea sumelor considerat a fi acordate nelegal către reclamant.

Pe de altă parte, se constată că ambele acte administrative ce fac obiectul analizei, au fost motivate, atât în fapt, cât și în drept, fiind totodată respectate drepturile reclamantului și procedura în vigoare, nefiind astfel identificate motive de anulare sau de nulitate, din acest punct de vedere.

Astfel, se observă că pârâta a indicat atât motivele de fapt, cât și motivele de drept care au dus la respingerea contestației, în urma analizării aspectelor de nelegalitate invocate de reclamant.

Referitor la apărarea formulată de reclamant în cuprinsul acțiunii introductive, în sensul că nu mai putut respecta angajamentul de agromediu ca urmare a imposibilității de a respecta contractul de pășunat pentru anul 2010, ca urmare a refuzului nejustificat al Consiliului Local Tismana de a-l prelungi, Tribunalul o reține de asemenea ca fiind neîntemeiată.

Cum în cauză se invocă astfel un caz fortuit, instanța reține că acesta reprezintă un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

Pe de altă parte, potrivit art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și art. 41 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale calamitatea suprafețelor agricole, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, decesul agricultorului, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creșterii animalelor, epizotiile afectând total sau parțial șeptelul și exproprierea unei părți importante a exploatației, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, acestea fiind singurele situații în care agricultorul nu este obligat la restituirea sumelor primite.

Coroborând aceste norme europene cu regulile contractuale românești, rezultă aspectul conform căruia reclamantul a fost în imposibilitate de a mai încheia contractul de pășunat și pentru anul 2010, nu poate fi încadrat printre aceste situații.

Cum Regulamentul european și normele interne referitoare la acordarea pachetelor de agromediu impun anumite reguli stricte și previzibile premergătoare la îndeplinirea condițiilor accesării respectivelor fonduri, reclamantul este cel care și-a asumat, sub semnătură, îndeplinirea condiției de utilizare a terenului pentru o perioadă dată de 5 ani.

Aceasta este condiția primordială și esențială la accesarea sumelor din Pachetele de agromediu, deci una dintre condițiile primirii fondurilor, iar în cauză reclamantul nu a îndeplinit tocmai ce personal și-a asumat, respectiv utilizarea neîntreruptă, timp de 5 ani, a terenurilor, pentru a accesa fondurile.

Normele în baza cărora se primesc fondurile nu cer decât acest angajament, având relevanță faptul că, în cauza de față, beneficiarul sumelor este cel care și-a asumat riscul neîndeplinirii tuturor condițiilor.

Așa fiind, chiar dacă acesta a făcut dovada că această imposibilitate s-a datorat refuzului Consiliului Local Tismana de a mai încheia contractul de pășunat, nu contează motivul acelui refuz, din moment ce reclamantul și-a asumat personal acest risc în momentul în care s-a angajat să încheie contractul pe fiecare din cei 5 ani pentru care a semnat angajamentul, la data semnării el având contract de pășunat, cu certitudine, doar pentru un an.

În cauză de asemenea, reclamantul nu a făcut dovada afirmațiilor de pe parcursul cercetării judecătorești, conform căruia o altă persoană ar fi preluat angajamentul său, în cei 5 ani, stare de fapt ce rezultă din răspunsul înaintat de pârâtă la fila nr.273 din dosar.

Reținând toate aceste constatări, nu se poate accepta nici o relocațiune tacită în ce privește contractul de închiriere/arendare a terenurilor de către Consiliului Local Tismana, dar nici preluarea angajamentelor reclamantului de către alte persoane, începând cu anul 2010.

Astfel, din adresa răspuns nr. 4107/04.12.2014/_/05.12.2014, atașat la fila nr.273, rezultă că fermierul R. ion a avut angajamente de agromediu în anii 2008 și 2009, pentru suprafețele arendate de la Consiliul Local Tismana, dar în campania 2010, nu au mai fost încheiate astfel de contracte și nu au fost solicitat sume la plată.

De asemenea, pârâta arată prin aceeași adresă că, la nivelul Campaniei 2010, aceste angajamente nu au fost preluate de alți fermieri, iar în Campania 2011, respectivele suprafețe au fost contractate de numita S. G. C., neexistând însă un transfer de preluare de angajamente pentru terenurile în discuție, de la reclamant, iar susnumita și-a asumat angajamente propriii pentru anul 2011.

În ceea ce privește nerespectarea, de către pârâtă, a principiului proporționalității, Tribunalul constată că acesta a fost respectat, debitul fiind stabilit în condițiile legii, proporțional cu natura și gravitatea neregulii constatate.

Astfel, întreruperea și încălcarea angajamentului de agromediu a dus la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioară, potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 112/2009.

De asemenea, în legislația națională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 și OAMDR 20/2011, se prevede că, în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va nu va returna plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent, iar în caz contrar, trebuie să returneze în întregime plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață.

Or, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, și așa cum am arătat anterior, după pierderea în anul 2010, de către reclamant, a folosinței suprafețelor menționate în angajamentele de agromediu, nici proprietarul acestora și nici o altă persoană nu au preluat angajamentele existente, acestea fiind închise.

Astfel, așa cum rezultă și din documentele depuse de părți, acțiunea dedusă judecății apare ca neîntemeiată, pentru toate considerentele expuse, sumele calculate prin Procesul verbal și menținute prin Decizia răspuns, fiind în corelare cu întinderea prejudiciului produs de reclamant.

Așa fiind, nu există motive de anulare sau de nulitate a actelor administrative ce fac obiectul analizei în prezentul dosar, motiv pentru care acțiunea de față nu este întemeiată și, prin urmare, va fi respinsă.

Ca o consecință, atât Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, cât și Decizia răspuns în calea administrativă de atac vor fi menținute, ca legale și temeinice.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația formulată de reclamantul R. I., domiciliat în orașul Tismana, satul Vânăta, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj, cu sediul în municipiul Târgu-J., .. 92, județul Gorj.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

S. I. T.

Grefier,

A. C. C.

Red.S.I.T/tehnored.A.C.C.

4 ex.

← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința...		Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 31/2015. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 31/2015. Tribunalul GORJ