Anulare act administrativ. Sentința nr. 791/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 791/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 682/95/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 791/2015
Ședința publică din 24 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Grefier A. C. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind reclamantul S. L.-D. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat D. A.-D. pentru reclamant, fiind lipsă pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care;
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat tribunalul constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fondul cauzei,
Apărătorul reclamantului, avocat D. A.-D., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii anularea actului administrativ contestat întocmit de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj cu consecința reevaluării. Arată că menține critica cu privire la lipsa motivării actului administrativ contestat, arătând că observațiile persoanei care a făcut evaluarea din fișa de evaluare sunt simple expuneri generice fără o susținere concretă. Evaluarea a fost făcută în mod subiectiv și necorespunzător, solicitând a se observa și nota raport aflată la fila 51 din dosarul cauzei. Susține că cererea este întemeiată pentru motivele arătate pe larg prin acțiunea formulată, pârâtul nu a făcut dovada că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu. Pentru motivele arătate a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat. Depune chitanța nr.60/03.04.2015 reprezentând onorariu avocat și practică judiciară.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 03.02.2015 sub nr._ reclamantul S. L.-D. a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ cu caracter individual, denumit „fișă de evaluare”, nr._ din 02.01.2015, întocmit de pârât pentru evaluarea activității în perioada 01.12._14, cu consecința reevaluării, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că este încadrat ca ofițer de poliție la Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, în perioada 01.12._14 desfășurându-și activitatea în funcția de adjunct al șefului Poliției Municipiului Motru. Pentru această perioadă i s-a făcut evaluarea profesională la sfârșitul anului 2014, primind calificativul „satisfăcător”.
Consideră că acest calificativ a fost acordat subiectiv și necorespunzător cu nivelul activităților desfășurate pentru perioada analizată, arătând că a contestat evaluarea prin raportul nr._/03.01.2015, însă comisia desemnată prin dispoziție a șefului Inspectoratului pentru soluționarea contestației a menținut calificativul inițial.
Cu privire la legalitatea actului administrativ contestat consideră că în cauză nu au fost respectate prevederile imperative ale Ordinului M.A.I. nr. 300/ 2004 referitor la motivarea evaluării de către persoana care face evaluarea.
Astfel, nu a fost motivată în nici un fel decizia privind punctajul acordat pentru fiecare indicator de evaluare și implicit pentru calificativul final, nefiind indicate împrejurări concrete care să justifice neacordarea punctajului maxim ori care să evidențieze eventualele carențe constatate în activitatea subsemnatului.
Consideră că simpla indicare a unor aprecieri generice, fără o susținere concretă a fiecărui punctaj aplicat în cazul indicatorilor de evaluare pentru fiecare subcriteriu în parte, nu echivalează cu o motivare a punctajului acordat, iar concluziile evaluatorului nu privesc concret aceste subpuncte, fiind doar exprimări generice, fără conținut, în corelație cu indicatorul general.
Având în vedere că motivarea oricărui act administrativ reprezintă o obligație generală a autorității publice și îndeplinește un dublu rol, acela de transparență în profitul beneficiarului actului, care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, precum și acela de a conferi instanței de judecată un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, consideră că sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea acestuia.
Referitor la fondul cauzei învederează instanței că în urma evaluării activității profesionale a primit calificativul „satisfăcător” în mod subiectiv și necorespunzător cu nivelul activităților desfășurate, pentru următoarele motive:
Cu privire la indicatorul de evaluare B.l. - activitatea de planificare, organizare, coordonare, evaluare și sinteză la nivelul subunității - precizează că activitatea de planificare a serviciilor este una complexă deoarece pe baza ei sunt organizate dispozitivul de siguranță publică și poliție rutieră la nivelul municipiului Motru, activitatea de patrulare cu efective de jandarmi și poliție locală, echipele de CFL și intervenție la evenimente, precum și serviciul la Camera OS.
Astfel, a arătat faptul că personal a întocmit la nivelul Poliției Motru planificarea în serviciu a lucrătorilor compartimentelor Ordine Publică, Investigații Criminale, Criminalistică, Poliție Rutieră, Ofițer de Serviciu, Comandă și Personal civil. De asemenea, arată că a planificat și coordonat efectuarea concediilor de odihnă, a zilelor libere și repausului săptămânal de către personalul din subordine. Că, a întocmit lunar și pontajul orelor lucrate de polițiști, pontajul orelor de noapte, pontajul orelor pentru spor de condiții grele de muncă, pontajul pentru norma de hrană 12B, precum și situația privind consumul de utilități (electricitate, apă, carburanți), etc.
Evaluarea activităților desfășurate la nivelul subunității de poliție era realizată tot de către acesta prin analize și sinteze lunare și săptămânale care se găsesc atât la Poliția municipiului Motru cât și la I.P.J. Gorj - Serviciul de Ordine Publică, în perioada evaluată nefiind constatate deficiențe și neprimind nici un fel de atenționare referitor la modul de îndeplinire a acestor atribuții; de fiecare dată s-a situat peste nivelul cerințelor din fișa postului.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.2. - modul de implicare în organizarea, coordonarea și desfășurarea activităților preventive - precizează că prin organizarea activității serviciilor la nivelul Poliției mun. Motru a urmărit executarea activităților preventive cu caracter proactiv de către toți lucrătorii de ordine publică și poliție rutieră (a căror activitate o coordona nemijlocit).
Astfel, în Registrul de instruire a lucrătorilor a prevăzut activități preventive pe care polițiștii să le execute în cadrul atribuțiunilor de serviciu, iar prin Buletinul, posturile serviciile erau organizate pentru desfășurarea de activități preventive la unități școlare, localuri de alimentație publică, manifestații cu caracter religios, sportiv ori cultural - artistic.
Că, toate planurile de acțiune și planurile de măsuri întocmite cu ocazia unor meciuri de fotbal, zilelor municipiului Motru, sărbători religioase, manifestări culturale, etc, raziile, planurile de acțiune de week-end, planurile de acțiune în sistem integrat, au fost întocmite, organizate și coordonate de acesta personal și cuprindeau activități preventive în toată gama de activități zilnice ale polițiștilor (verificarea pazei la unități miniere, unități școlare și alte unități publice, razii în discoteci și localurile de alimentație publică pentru prevenirea infracțiunilor săvârșite cu violență, verificarea unităților școlare pentru prevenirea delincventei juvenile și victimizării minorilor, filtre rutiere, controale în piețele publice, centre comerciale, târguri săptămânale etc.).
De asemenea, mai arată faptul că în această perioadă au scăzut toate genurile de infracțiuni la nivelul municipiului Motru, a scăzut infracționalitatea stradală precum și furturile din minerit. Nu au fost constatate deficiențe la nivelul subunității privitor la aceste aspecte; în perioada evaluată nu s-a produs nici un eveniment în locurile și mediile de interes polițienesc, lucrătorii înțelegând să-și facă datoria acolo unde au fost planificați să execute aceste activități.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.3. - activități de întocmire și redactare a documentelor și altor evidențe — arată faptul că, în afară de documentele precizate anterior, în perioada analizată a întocmit și alte lucrări care i-au fost repartizate spre soluționare, respectiv Planul de ordine și siguranță publică al municipiului Motru, planuri de razie, note-raport și răspunsuri la petițiile depuse de cetățeni, lucrări în dosare penale, rapoarte, evaluări, analize, sinteze, planificări, pontaje etc., a verificat toate documentele referitor la modul de întocmire și emitere a acestora, situându-se peste nivelul cerințelor prevăzute în fișa postului.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.4. - primirea și transmiterea ordinelor și dispozițiilor către subordonați, verificarea respectării acestora, menționează că la nivelul Poliției mun. Motru îi erau repartizate ordinele și dispozițiile provenite de la eșaloanele superioare pentru a fi prelucrate cu lucrătorii de poliție din subordine, atât cele referitoare la mediul urban, cât și cele referitoare la mediul rural. Astfel, a adus la cunoștința lucrătorilor din subordine toate dispozițiile primite de la eșaloanele superioare, acest lucru fiind materializat în procese-verbale de instruire a polițiștilor precum și în Registrul de instruire a lucrătorilor.
Mai precizează că nu a fost niciodată atenționat față de modul de îndeplinire a acestor activități și de fiecare dată s-a situat peste nivelul cerințelor din fișa postului.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.5. - precizează faptul că, în baza procedurilor și dispozițiilor interne, am întocmit planificările privind ofițerii care efectuau controlul dispozitivului de siguranță publică în mediul urban - la nivelul Poliției mun. Motru, respectiv controlul dispozitivului de ordine publică din mediul rural - Secția nr. 3 de Poliție Rurală Motru. De asemenea, pe linie de poliție rutieră tot acesta coordona activitățile de control al dispozitivului.
Aceste activități de control și verificare în teren s-au materializat, conform procedurilor interne, în registre de control, respectiv în mapa deschisă pe această linie de muncă. Săptămânal și lunar întocmea analiza activităților desfășurate în acest sens pe care le înainta la I.P.J. Gorj - Serviciul de Ordine Publică, respectiv Serviciul Rutier.
Ca urmare a activității menționează că nu s-au produs evenimente în care să fie implicate cadre de poliție.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.6. - activitatea de prevenire și combatere a fenomenului infracțional, utilizarea analizelor tactice - arată faptul că activitățile de prevenire și combatere a fenomenului infracțional s-au desfășurat în baza planurilor de acțiune și a planurilor de măsuri ale eșaloanelor superioare, precum și în baza planurilor de razie și a planurilor de acțiune întocmite la nivelul Poliției Motru. Pentru aceste planuri au fost solicitate structurii U.T.A.I. analize tactice pe baza cărora au fost desfășurate activitățile polițienești specifice.
De asemenea, mai arată faptul că în această perioadă au scăzut toate genurile de infracțiuni la nivelul municipiului Motru, a scăzut infracționalitatea stradală precum și furturile din minerit. Nu au fost constatate deficiențe la nivelul subunității privitor la aceste aspecte; în perioada evaluată nu s-a produs nici un eveniment în locurile și mediile de interes polițienesc, acesta motivând lucrătorii să-și facă datoria acolo unde au fost planificați să execute aceste activități și nu a fost niciodată atenționat de șefii ierarhici cu privire la efectuarea acestor activități.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.7. - modul de soluționare a petițiilor primite spre verificare și soluționare - în perioada analizată i-au fost repartizate spre soluționare cca. 20 de audiențe și petiții pe care le-a soluționat cu responsabilitate și profesionalism, conform normelor interne pe această linie.
Nu au fost constatate deficiențe în activitatea sa pe această linie de muncă și nu a primit nici o atenționare referitoare la modul de îndeplinire a acestor atribuțiuni.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.8. - modul de realizare a pregătirii profesionale privind informațiile clasificate și întocmirea de documente operative – arată faptul că în perioada analizată, atât acesta cât și lucrătorii din subordine au dat dovadă de cunoaștere a dispozițiilor interne pe linia informațiilor clasificate, la nivelul subunității de poliție nu a avut loc nici un incident de securitate, au fost respectate procedurile și dispozițiile legale în vigoare și nu i s-a atras niciodată atenția în legătură cu îndeplinirea acestor activități.
Cu privire la indicatorul de evaluare B.9. - legalitatea folosirii competențelor conferite de funcție precizează faptul că pe parcursul desfășurării activităților nu a avut nici o abatere de la normele legale în vigoare care reglementează activitatea poliției, nu a fost atenționat niciodată de șefii ierarhici referitor la modul de folosire a competențelor funcției pe care o ocupă, în acest caz situându-se de fiecare dată peste nivelul cerințelor postului.
Cu privire la indicatorii de evaluare C.2. - cunoștințe complementare, C.3. - cunoștințe militare/polițienești, C.4. - deprinderi practice necesare îndeplinirii atribuțiilor, învederează instanței faptul că, periodic, polițiștii sunt supuși unor testări de specialitate, respectiv testări privind domeniul cooperării polițienești, susținute inclusiv prin intermediul platformei informatice AEL. De asemenea, mai arată că în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu nu a întâmpinat dificultăți, de fiecare dată situându-se peste nivelul cerințelor postului și nu i-a fost niciodată atrasă atenția referitor la modul de utilizare a acestora.
Mai arată faptul că nu i se poate imputa faptul că nu ar deține cunoștințe complementare și polițienești, deoarece din evaluările din anii trecuți reiese faptul că a avut calificativele „foarte bine” și „bine”, iar normele juridice pe care trebuie să le cunoască nu s-au schimbat în totalitate. Mai mult decât atât arată faptul că acești indicatori sunt trecuți la modul general, nearătându-se în mod concret ce cunoștințe complementare, militare sau polițienești trebuie să posede.
Cu privire la indicatorii de evaluare C.5. - rezistență la stres, C.9. - inițiativă în muncă, C.10. - echilibru emoțional, C.11. - spirit de colaborare, precizează că în perioada analizată a desfășurat toate activitățile prevăzute în fișa postului și cele dispuse de șefii ierarhici, la termenele stabilite, încadrându-se în acestea, nefiind constatate abateri de la sarcinile primite și nici nu a fost atenționat cu privire la modul de desfășurare a acestora; a colaborat foarte bine atât cu subordonații din cadrul Poliției Motru, cât și cu ceilalți colegi din cadrul I.P.J. Gorj, neavând probleme referitor la modul de colaborare cu aceștia. A arătat că și-a păstrat echilibrul necesar îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, nefiind cazuri de izbucniri emoționale, și având un comportament adecvat, în conformitate cu Codul de etică și deontologie al polițistului.
Având în vedere că în acești indicatori privind calitățile personale se face vorbire de flexibilitate în gândire, capacitate de comunicare, echilibru emoțional, spirit de colaborare, loialitate etc., consideră că dacă a fost declarat apt de psihologul unității pentru a desfășura această profesie, nu i se poate acorda calificativul satisfăcător de un șef ierarhic care nu are pregătire de specialitate pentru a putea face o analiză pertinentă și concludentă privind indicatorii arătați.
Cu privire la indicatorii de evaluare privind capacități manageriale C.17. - organizarea și planificarea activităților, C.18. - oportunitatea și operativitatea deciziilor, C.19. - exercitarea controlului, C.20. - exercitarea autorității, C.21. - realizarea unui climat optim de muncă, C.22. - motivarea subordonaților, C.23. - capacitate de relaționare, C.24. - receptivitate la inițiativele personalului, C.25. - inovarea activității, precizează că în perioada analizată a desfășurat toate activitățile prevăzute în fișa postului și cele dispuse de șefii ierarhici, a desfășurat activități specifice privind sprijinul, îndrumarea și controlul efectivelor din subordine (subsemnatul efectuând aproximativ 80% din activitățile de planificare și control a subordonaților la nivelul Poliției Motru, deoarece acest lucru îi revenea în virtutea funcției - adjunct al Șefului Poliției).
A luat cu operativitate și oportunitate deciziile necesare privind organizarea muncii de poliție la nivelul subunității neexistând situații în care să fie criticat sau să-i fie atrasă atenția cu privire la modul în care a gestionat diferitele incidente apărute.
Că, a exercitat în mod corect și legal, conform legilor și procedurilor polițienești interne, controlul și autoritatea față de subordonați, nici din acest punct de vedere neexistând o singură situație în care să fi acuzat că nu și-a desfășurat în mod corect atribuțiile prevăzute de funcție.
Mai arată că și-a asumat mereu răspunderea pentru deciziile luate, a motivat lucrătorii să-și facă datoria, având o relație bună cu aceștia, precum și cu eșaloanele superioare și celelalte instituții cu care a interacționat în cadrul atribuțiilor de serviciu. A relaționat permanent cu lucrătorii Poliției Motru, receptând semnalele profesionale ale subordonaților și punându-le în practică.
Mai învederează instanței de judecată faptul că din momentul angajării în cadrul I.P.J. Gorj și până în prezent nu a avut abateri disciplinare și nu a fost sancționat disciplinar, iar calificativele primite în decursul anilor au fost de „foarte bine” și „bine”.
În drept a invocat dispozițiile art. 30, al. (1) și art. 192 Cod procedură civilă, respectiv art. 1 din Lg. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În dovedirea plângerii arată că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri precum și de orice altă probă a cărei necesitate de administrare ar reieși din dezbateri.
La solicitarea instanței reclamantul a înaintat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri care au stat la baza evaluării activității profesionale pentru perioada 01.12._14: dovada îndeplinirii procedurii prealabile, respectiv Raportul înregistrat sub nr._/03.01.2015 prin care a contestat calificativul primit la evaluarea profesională; fișa postului pentru perioada 01.12._14; fișa de evaluare nr._/02.01.2015 pentru evaluarea activității profesionale în perioada 01.12._14; dispoziția șefului inspectoratului privind constituirea comisiei de soluționare a contestației; raportul șefului nemijlocit; nota-raport privind soluționarea contestației.
Prin întâmpinarea depusă la data de 27 februarie 2015 pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj a solicitat respingerea contestației și menținerea ca temeinică și legală a fișei de evaluare contestată.
În motivare a arătat că ofițerul de poliție S. L. D. și-a desfășurat activitatea în perioada supusă evaluării la Poliția municipiului Motru, în calitate de adjunct al șefului poliției, iar pentru activitatea desfășurată în perioada 01.12._14, acesta a fost evaluat cu calificativul general „satisfăcător”.
Odată cu luarea la cunoștință despre rezultatul evaluării, la data de 30.12.2014, reclamantul a făcut mențiunea, pe fișa de evaluare, că nu este de acord cu calificativul acordat, fără a expune vreun argument în acest sens.
Comisia de soluționare a contestației, numită prin dispoziția nr. 1174/31.12.2014 a șefului I.P.J. Gorj, a luat în discuție contestația formulată de petent, potrivit motivelor inserate în cuprinsul raportului întocmit de acesta la data de 31.12.2014.
În urma analizării contestației, comisia a menținut calificativului „satisfăcător”, propus de șeful nemijlocit și aprobat de șeful ierarhic al acestuia.
Așadar, acordarea calificativului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, în sensul că evaluarea a fost întocmită de șeful nemijlocit al petentului, cms. șef I. C., șeful Poliției municipiului Motru și a fost aprobată de adjunctul șefului I.P.J. Gorj, evaluarea fiind o obligație de serviciu a acestor persoane care, potrivit art. 77. alin. 1 din O.M.A.I. nr. 300/2004 poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea acesteia.
De asemenea, prin cererea de chemare în judecată nu se indică vreo prevedere normativă care să îi fi fost încălcată cu prilejul evaluării, susținându-se însă, fără temei că fișa de evaluare nu ar fi fost motivată.
În realitate, Anexa nr. I a Dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006, act normativ ce reglementează activitatea de evaluare, prevede, la secțiunea referitoare la completarea formularului de evaluare, faptul că ofițerul evaluator, va menționa, la rubrica „constatări și concluzii” a fișei, „constatările și concluziile interviului de evaluare, argumentele acordării punctajului maxim și ale ultimelor două punctaje minime, precum și alte observații, concluzionări ale unor indicatori sau ale modulului în ansamblu” și nu motivarea fiecăruia dintre indicatorii de evaluare sau enumerarea tuturor activității desfășurate de polițistul evaluat pe parcursul perioadei evaluate.
Astfel cum lesne se poate observa, ofițerul care a întocmit fișa de evaluare a respectat întocmai prevederile menționate din Dispoziția I.G.P.R. nr. II/971/2006. Că, în primul rând trebuie subliniat faptul că, pentru niciunul dintre indicatorii d evaluare, reclamantul nu a primit vreunul dintre cele două punctaje minime (notate cu „5”, respectiv „6”). În aceste condiții, argumentarea individuală a vreunuia dintre punctajele acordate nu era obligatorie.
Pe de altă parte, arată că fișa de evaluare cuprinde „constatările și concluziile interviului de evaluare, precum și alte observații, concluzionări ale unor indicatori sau al modulului în ansamblu”, argumentări ale punctajelor acordate pentru unii dintre indicatori, mențiuni prevăzute în Anexa nr. 1 a Dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006.
În ceea ce privește criticile referitoare la punctajele acordate de șeful nemijlocit pentru fiecare dintre indicatorii de evaluare, a învederat că, potrivit prevederilor at 78, alin. 1 din O.M.A.I. nr. 300/2004, realizarea unei evaluări cât mai complete și corecte are la bază continuitatea cunoașterii, de către șefi, a activității, conduitei și potențialului de dezvoltare a personalului din subordine.
În consecință, consideră că instanța de judecată nu poate fi învestită cu verificarea caracterului obiectiv al punctajelor acordate, putând să verifice doar aspectele legate de respectarea procedurii privind evaluarea, astfel cum este aceasta reglementată de Ordinul M.A.I. 300/2004 și Anexa nr. 1 a Dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006.
Față de motivele invocate a solicitat respingerea contestației, menținerea ca temeinică și legală a fișei de evaluare contestată.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.
În susținere a anexat: fișa de evaluare, interviul de evaluare, raportul reclamantul din data de 31.12.2014, nota raport întocmită de ofițerul evaluator la data de 07.01.2015, nota raport nr._/09.01.2015, extras din O.M.A.I. nr. 300/2004, Anexa 1a Dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006.
În cursul cercetării judecătorești reclamantul a depus înscrisuri, respectiv o adresă a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial C., Ordonanța din 10.11.2014 dată în dosarul nr. 17/P/2013 și Ordonanța din 13.11.2014 dată în dosarul nr. 92/P/2014.
La solicitarea instanței, pârâtul a depus extras din O.M.A.I. nr. 300/2004 și anexa 1 a dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006.
Analizând cererea dedusă judecății, în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată, urmând să o admită în parte pentru următoarele considerente:
Reclamantul Stochen L.-D. este funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, având funcția de adjunct al șefului poliției municipiului Motru iar pentru activitatea desfășurată în perioada 01.12._14, acesta a fost evaluat cu calificativul general „satisfăcător”.
Odată cu luarea la cunoștință despre rezultatul evaluării, la data de 30.12.2014, reclamantul a făcut mențiunea, pe fișa de evaluare, că nu este de acord cu calificativul acordat. Comisia de soluționare a contestației numită prin dispoziția nr. 1174/31.12.2014 a șefului I.P.J. Gorj a luat în discuție contestația formulată de petent, potrivit motivelor inserate în cuprinsul raportului întocmit de acesta la data de 31.12.2014.
În urma analizării contestației, comisia a menținut calificativului „satisfăcător” propus de șeful nemijlocit și aprobat de șeful ierarhic al reclamantului,situație în care reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ, solicitând anularea fișei de evaluare.
Tribunalul reține că potrivit art. 83 alin. 1 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 300/2004, privind activitatea de management,resurse umane în unitățile M.A.I. „evaluarea personalului se realizează de regulă de către șeful/comandantul nemijlocit și se aprobă de șeful/comandantul ierarhic al acestuia care va înscrie în fișa/raportul de evaluare punctajele propuse sau acordate, constatările și concluziile asupra conținutului evaluării, precum și calificativul propus, respectiv acordat.”
Din analiza acestui articol rezultă că dispoziția privind înscrierea în fișa de evaluare a constatărilor și concluziilor persoanei care aprobă certificatul, este imperativă ea reprezentând o concretizare a principiului motivării actelor administrative, principiu ce se desprinde atât din definiția legală a actului administrativ, cuprinsă în art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, cât și din prevederile art. 1 alin. 3 și art. 31 alin. 1 și 2 din Constituția României.
Aceasta, deoarece constatările și concluziile asupra evaluării trebuie, în mod evident, să reliefeze măsura realizării exigenței unei evaluări complete și corecte, exigență consacrată de art. 7 și 8 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004.
Necesitatea înscrierii în fișa de evaluare a constatărilor și concluziilor asupra conținutului evaluării decurge, totodată, din importanța deosebită a acestui act în privința carierei profesionale a personalului din cadrul instituției pârâte, potrivit prevederilor art. 75 alin. 2 și art. 76 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004.
Întrucât cerința înscrierii în fișa de evaluare a constatărilor și concluziilor asupra conținutului evaluării este prevăzută expres de art. 83 alin. 1 din OMAI nr.300/2004, nerespectarea ei echivalează cu încălcarea principiului legalității actelor administrative.
Totodată, lipsa constatărilor și concluziilor asupra evaluării pune reclamantul în situația de a nu cunoaște temeiurile concrete avute în vedere de cel care i-a acordat calificativul și de a-și formula apărările cu privire la aceste temeiuri, afectându-se dreptul său la apărare. De asemenea, instanța de judecată este pusă în imposibilitate de a exercita controlul asupra fundamentelor acordării calificativului de cel îndrituit prin lege în acest sens.
Totodată, din examinarea fișei de evaluare a reclamantului se reține că, deși Secțiunea J a fișei de evaluare obligă șeful ierarhic al șefului nemijlocit să înscrie concluziile și recomandările acestuia cu privire la activitatea profesională evaluată, în speță lipsesc recomandările superiorului, fiind consemnate doar concluziile.
Potrivit dispozițiilor art. 89 teza finală din același ordin, evaluatorii au obligația să asculte opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor și să motiveze deciziile luate.
Analizând fișa de evaluare contestată, tribunalul constată că aceasta nu cuprinde o motivare a evaluatorului cu privire la punctajul acordat pentru indicatorii de evaluare, pentru niciunul din aceștia nefiind indicate împrejurări concrete care să justifice neacordarea punctajului ori care să evidențieze eventualele carențe constatate în activitatea polițistului supus evaluării profesionale.
Simpla indicare a unor aprecieri generice, fără o susținere concretă a fiecărui punctaj aplicat în cazul indicatorilor de evaluare pentru fiecare subcriteriu în parte nu echivalează cu o motivare a punctajului acordat, iar motivarea efectuată de comisia de soluționare a contestației formulate de polițist, nu substituie obligația evaluatorului de a-și motiva propria decizie
Totodată, deși fiecare indicator de evaluare conține subpuncte în vederea verificării modului de desfășurarea a activității profesionale, motivul anexat nu privește concret aceste subpuncte, fiind doar exprimări generice, fără conținut, în corelație cu indicatorul general.
Evaluarea polițiștilor reprezintă o activitate cu un caracter deosebit de important pentru evoluția și cariera acestora, motiv pentru care legiuitorul i-a acordat o atenție deosebită, reglementând prin Ordinul MAI nr.300/2004, în mod exhaustiv desfășurarea acesteia, prin stabilirea unor proceduri etapizate, a unor criterii cu un grad cât mai înalt de obiectivitate, și care totodată sunt determinate și cuantificate, tocmai pentru a se asigura posibilitatea verificării respectării întregii proceduri de evaluare.
În absența acestora s-ar introduce arbitrariul în procedura evaluării, lăsând astfel la latitudinea evaluatorului, respectarea sau nerespectarea anumitor etape sau criterii, situație contrazisă de caracterul imperativ al normelor privind procedura evaluării.
Or, obligația motivării calificativului acordat, pe de o parte, este prevăzută în mod expres în art. 89 din Ordinul MAI nr. 300/2004, iar pe de altă parte se desprinde din modul de redactare a condițiilor de desfășurare a activității de evaluare, care impun aprecierea obiectivă a performanțelor individuale ale polițiștilor prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, cu rezultatele obținute în mod efectiv, fiind neîndoielnic că o eventuală cenzură a aprecierilor evaluatorului cu ocazia contestării fișei de evaluare trebuie să pornească de la aspecte concrete referitoare la activitatea celui supus evaluării.
Fișa de evaluare contestată de reclamant cuprinde o simplă indicare a punctajului acordat pentru fiecare indicator de evaluare fără o motivare concretă referitoare la îndeplinirea ori neîndeplinirea acestora.
Tribunalul reține că orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act administrativ, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu.
Nu poate fi reținută așadar apărarea Inspectoratului de Poliție Județean Gorj potrivit căreia Anexa nr. I a Dispoziției I.G.P.R. nr. II/971/2006, act normativ ce reglementează activitatea de evaluare prevede, la secțiunea referitoare la completarea formularului de evaluare, faptul că ofițerul evaluator, va menționa la rubrica „constatări și concluzii” a fișei, „constatările și concluziile interviului de evaluare, argumentele acordării punctajului maxim și ale ultimelor două punctaje minime, precum și alte observații, concluzionări ale unor indicatori sau ale modulului în ansamblu” și nu motivarea fiecăruia dintre indicatorii de evaluare sau enumerarea tuturor activității desfășurate de polițistul evaluat pe parcursul perioadei evaluate.
Aceasta deoarece a accepta teza potrivit căreia angajatorul nu trebuie să-și motiveze deciziile, echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației, a statului de drept bazat pe principiul legalității. Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale. Și Constituția României prevede, în art.31 alin.(2), obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Aceasta cu atât mai mult cu cât în speță, efectele actului administrativ privesc dreptul la muncă, drept ce nu poate fi vătămat printr-un act nemotivat.
Și în jurisprudența comunitară se reține că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să le fie permis persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și de asemenea să permită Curților Comunitare competența să efectueze revizuirea actului (cauza C367/1995).
Așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult, insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C-41/1969).
O detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și în același timp permite exercitarea de către Curte a controlului jurisdicțional (cauza C.509/1993).
Motivarea soluției de acordare a punctajelor și implicit calificativului profesional constituie o condiție procedurală concomitentă emiterii sau adoptării actului administrativ, lipsa acesteia fiind de natură să afecteze legalitatea actului administrativ și totodată să facă imposibil controlul asupra existenței proporționalității între interesul legitim public urmărit la emiterea actului și cel particular, lezat prin emiterea acestuia .
Astfel, dispozițiile art.89 din OMAI 300/2004 trebuie interpretate în sensul existenței obligației de motivare a tuturor deciziilor luate în procedura de evaluare, atât de către evaluator cât și de către șeful ierarhic al acestuia.
Această obligație nu a fost însă respectată în cauza de față în ce privește fișa de evaluare a reclamantului iar sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi deci decât anularea acestuia, astfel că, față de incidența acestei cauze de nulitate a actului administrativ, nu vor mai fi analizate celelalte critici formulate reclamant în cererea de chemare în judecată.
Față de considerentele expuse tribunalul urmează să admită contestația și să anuleze fișa de evaluare pentru activitatea desfășurată de reclamant în perioada 01.12._14.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului să procedeze la o nouă evaluare a reclamantului se apreciază că, prin anularea fișei de evaluare, pârâtul este obligat, implicit, să emită o nouă fișă de evaluare.
În temeiul dispozițiilor art. 453 cod procedură civilă se va admite în parte cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, întrucât acțiunea fiind asimilată litigiilor de muncă, nu se timbrează.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. L.-D., având C.N.P._, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Târgu J., ., județul Gorj, prin avocat ales D. A.-D., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, având C._ și sediul în municipiul Târgu J., ., județul Gorj.
Anulează fișa de evaluare întocmită reclamantului pentru perioada de la 01.12.2013 la 30.09.2014.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2015.
Președinte, L. M. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red. L.M./ tehn. A.C.
4 ex./ 09 iulie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 7/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1749/2015.... → |
|---|
