Obligaţia de a face. Sentința nr. 729/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 729/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 1683/95/2015
Dosar nr._ litigiu cu funcționarii publici.
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința Nr. 729/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea acțiunii promovată de reclamanta E. V. în contradictoriu cu pârâta pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj, având ca obiect litigiu cu funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat P. N. pentru reclamanta E. V., lipsă fiind pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, că prin compartimentul registratură pârâta a depus răspuns la solicitările instanței prin adresa nr. 6224 din data de 09.10.2015 urmată de Raportul final al examenului pentru promovarea în gradul profesional superior celui deținut pentru funcționarii publici care îndeplinesc condițiile de promovare din cadrul Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj organizat la data de 29.12.2014 și adresa nr. 163 din data de 08.01.2015.
Apărătorul ales al reclamantei arată că pârâta nu a primit răspuns de la Ministerul Muncii și nu mai insistă în cererea de amânarea cauzei în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă.
Tribunalul acordă cuvântul în probațiune.
Apărătorul ales al reclamantul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și totodată emiterea unei adrese către pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj prin care să i se solicite să comunice care este nivelul de salarizare pentru funcția de consilier superior în anul 2015 în cadrul agenției, având în vedere că există o discriminare între reclamantă și alți salariați din cadrul agenției care dețin aceiași funcție, respectiv de consilier superior.
Analizând, proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorul ales al reclamantei, tribunalul o consideră, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei astfel că, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, o încuviințează.
Referitor la cererea apărătorului ales al reclamantei prin care solicită emiterea unei adrese către pârâtă pentru a comunica nivelul de salarizare pentru funcția de consilier superior în anul 2015, în cadrul agenției, tribunalul o consideră neîntemeiată, motiv pentru care o respinge având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei din care reies aspectele solicitate de către acesta cu privire la salarizarea pentru funcția de consilier superior.
La interpelarea instanței, apărătorul ales al reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul ales al reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate nulitatea absolută parțială a art.1 din Decizia nr.107/05.01.2015 emisă de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj în ceea ce privește nivelul de salarizare pentru funcția pe care reclamanta a fost încadrată acea de consilier superior, să se aprecieze modalitatea de reîncadrare, respectiv la treapta a - III - de salarizare, ca fiind nelegală, pentru că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 285/2010 prevăd „ pentru personalul nou încadrat în funcții pentru personalul numit, încadrat în aceeași instituție/autoritate, pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau grade, trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care este încadrat...”. Ori, în acest sens susține că este vorba de o încălcare a dispozițiilor legale în ceea de privește salarizarea reclamantei și mai mult decât atât de o discriminare la nivelul funcționarilor publici din cadrul agenției pârâte, discriminare interzisă de prevederile art. 17 din CEDO și ale Constituției României.
Cu privire la plata cheltuielilor efectuate în cauză, apărătorul ales al reclamantei arată că își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 12.03.2015 sub nr._, reclamanta E. V. a chemat-o în judecată pe pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută (parțială) a art.1 din Decizia nr. 107/05.01.2015 emisă de către Directorul Executiv al A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, domnul C. N., cu privire la stabilirea salariului de bază și a sporului pentru condiții vătămătoare, inserat nelegal în conținutul acestei decizii, menționat în adresa nr.1112/02.02.2015, ca fiind cel corespunzător treptei 3 de salarizare, utilizată în anul 2010, conform art.5 alin. 1 pct.3 din O.U.G. nr.83/2014, să se constate că, în realitate și legal, salarizarea personalului nou promovat în aceeași instituție publică, în funcții, grade sau trepte, se face doar la nivelul funcțiilor similare din cadrul autorității publice în cauză, respectiv A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj și nu pe trepte de salarizare si, pe cale de consecință, începând cu data de 06.01.2015, să se dispună obligarea A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj să stabilească și să-i achite salariul de bază și sporurile aferente, corespunzător nivelului de salarizare în plată și nivelului sporurilor în plată aferente funcțiilor similare existente în cadrul A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că începând din anul 2006 și până în prezent, lucrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultura (A.P.I.A.) - Centrul Județean Gorj, instituție înființată chiar în anul 2006, fiind una dintre instituțiile înființate în România pentru îndeplinirea condițiilor de aderare la Uniunea Europeană.
A arătat că, în urma finalizării procedurilor de promovare în grad profesional din cadrul A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, a fost declarată admisă prin promovarea concursului organizat de această instituție pe data de 29.12.2014, din funcția publică teritorială de execuție de consilier clasa I, grad profesional principal, gradația 5, clasa 73, în funcția publică teritorială de execuție de consilier, gradul profesional superior, gradația 5, clasa 84, sens în care a fost emisă decizia nr.107/05.01.2015, în care la art.1 se menționează, pentru funcția publică de execuție în care a promovat, un anumit nivel al salarului de bază și un anumit nivel al sporului pentru condiții vătămătoare.
Că, a contestat decizia susmenționată, pentru stabilirea drepturilor sale salariale, ca urmare a promovării în funcția publică de consilier grad profesional superior (din consilier grad profesional principal), arătând că nivelul de salarizare s-a stabilit, incorect și nelegal, fără a se valorifica reglementările legale privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat al statului, respectiv Legea-cadru nr.284/28.12.2010.
A arătat că pârâta i-a comunicat răspuns la contestația sa, în sensul că nivelul de salarizare s-a stabilit corespunzător treptei 3 de salarizare, utilizată în anul 2010, conform art.5 alin.1 pct.3 din O.U.G. nr.83/201.4, susținându-se, în continuare, că drepturile sale salariale au fost corect și legal stabilite ca urmare a aplicării art.5 alin.1 pct.3 din O.U.G. nr.83/2014, însă a apreciat reclamanta că nivelul de salarizare este incorect și nelegal, nefiind incidente prevederile art.5 alin.1 pct.3 din O.U.G. nr.83/2014.
În acest sens, a susținut reclamanta că până la apariția Legii nr.284/2010, salarizarea personalului plătit din fondurile publice se făcea ținând cont de clasa din care făcea parte, funcția în care era încadrat, de gradul profesional prevăzut de Legea nr.188/1999 (Legea funcționarului public), de treapta de salarizare și de vechimea în muncă.
Prin Legea nr.284/2010 s-a statuat salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, stabilindu-se un sistem unitar de salarizare pentru acest personal, pe baza principiilor principale și definite în conținutul art.3 din Legea nr.284/2010, respectiv:
a) Caracterul unitar; b) Supremația legii; c) Echitate și coerență prin cererea de oportunități egale și remunerația egală prin muncă de valoare egală; și d) Sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale, în baza legilor speciale anuale.
Totodată, a învederat că dispozițiile art.13 alin.2 din Legea nr.284/2010 precizează că „ în cadrul fiecărei funcții salariale de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale, în cadrul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale, în cadrul funcționarilor publici”, menționând în acest sens că este absolventă a Facultății de Științe Economice din C. (perioada 2002-2006), având diplomă de licență în anul 2006 și diplomă de master în anul 2007, la Universitatea „ V. G.”.
A mai apreciat că, referirea la treapta a III-a de salarizare, utilizată în anul 2010, este nelegală pentru că prin dispozițiile art.2 din Legea nr.285/2010 legiuitorul a urmărit ca pentru anul 2011, „ pentru personalul nou încadrat în funcții pentru personalul numit, încadrat în aceeași instituție/autoritate, pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau grade, trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care este încadrat...”.
Pe de altă parte, instituția avansării în trepte de salarizare, prevăzută de art.65 alin.2 din Legea nr.188/1999 (cu modificările ulterioare), a fost abrogată, în mod expres, prin Legea-cadru nr.284/28.12.2010.
Astfel, prin art.41 din Legea nr.284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice au fost eliminate începând cu anul 2011, treptele de salarizare care până la momentul abrogării erau cunoscute în cadrul aceluiași grad profesional.
A susținut că, după . noilor reglementări propuse de Legea-cadru nr.284/2010, ceea ce urmează a se avea în vedere la stabilirea salariului pentru un funcționar public sunt doar funcția, respectiv clasa de salarizare, gradul profesional și în cadrul fiecărui grad profesional, vechimea în muncă ce conține 5 gradații.
A mai menționat că, în acest context, a accepta ca fiind legală stabilirea nivelului de salarizare ca fiind corespunzător treptei 3 de salarizare, la care se face trimitere prin adresa A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, corespunzător art.5 alin.1 pct.3 din O.U.G. nr.83/2014, în locul nivelului de salarizare în plată pentru funcții similare din cadrul aceleiași autorități sau instituții publice, așa cum prevede art. 2 din Legea nr.285/2010 sau Legea-cadru nr.284/2010, ar echivala și cu ignorarea prevederilor și principiilor cuprinse în art.58 alin.3, art.77 și art.78 din Legea nr.24/2000 (privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative), potrivit cu care Legea (și nu o Ordonanță de Guvern, cum este chiar O.U.G. nr.83/2014), ca act normativ adoptat de Parlamentul României, este prioritară oricărui alt act normativ inferior, neputând fi nici completată și nici modificată prin nici un alt act normativ de rang inferior, în acest sens, principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative este consacrat și în art.1 alin.5 din Constituție și art.4 alin.3 din Legea nr.24/2000.
Reclamanta, a susținut că de statuarea nivelului de salarizare al funcționarilor publici pentru funcțiile similare, beneficiază ceilalți funcționari publici din cadrul A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, colegi de serviciu care nu au participat la concursul de promovare din data de 29.12.2014, astfel încât, potrivit principiului drepturilor câștigate, nu trebuie făcute discriminări între persoanele ce au funcții similare în cadrul aceleași autorități (instituții publice), pentru că s-ar încălca inclusiv principiul echității și coerenței (prin crearea de oportunități egale și o remunerație egală pentru muncă de valoare egală), precizat în conținutul art.3 din Legea nr.284/2010, iar egalitatea de tratament și principiul nediscriminării sunt precizate și în art.5 din Codul muncii, salariul fiind definit ca un drept de proprietate potrivit art.1 paragraful 1 din CEDO, față de care întreaga legislație este europeană și jurisprudența CEDO exclude, cu desăvârșire, existența discriminării, ci, dimpotrivă, o sancționează, prevalând egalitatea de tratament.
A solicitat să se observe prevederile O.U.G. nr.83/2014, acesta au în conținutul art.1 alin.6, o excepție de la art.1 alin.1 din O.U.G. nr.83/2014, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, care, pentru funcționarii publici din cadrul A.P.I.A., reglementează că beneficiază de drepturile salariale conform art. VII alin.4 din O.U.G. nr.107/2013, aprobată și modificată prin Legea nr.70/2014.
De asemenea, a învederat că strict pentru anul 2015, art.5 alin. 1 din O.U.G. nr.80/2014 precizează, ca regulă, că: „ în anul 2015, pentru personalul ... promovat în funcții sau în grade (trepte), salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată, pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este,încadrat...”, ori promovarea sa în cadrul actualei funcții de execuție, grad profesional superior, s-a făcut în anul 2014, în urma promovării examenului organizat de A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj pe data de 29.12.2014, prin decizia nr.107/05.01.2015, constatându-se doar că, în urma promovării examenului din data de 29.12.2014, are această funcție, de consilier superior, în loc de consilier principal, precizându-se existența Ordinului nr.1980/29.12.2014 al Ministrului Agriculturii privind salarizarea funcționarilor publici A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, începând cu data de 05.01.2015.
A considerat că, este vătămată în drepturile sale legitime de salarizare, prin emiterea actului administrativ atacat, solicitând ca în temeiul reglementărilor normative evocate, dar și pe baza art.2 alin.1 lit. a), c), e), m), o) și s) din Legea nr.554/2004, art.11 din Legea nr.554/2004, să se soluționeze cererea potrivit art.18 alin.1, alin.2 din Legea nr.554/2004, ca fiind admisă așa cum a fost formulată.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile tuturor actelor normative invocate, inclusiv din Legea nr.554/2004 (Legea contenciosului administrativ), art.194 Cod de procedură civilă și art.451-453 Cod de procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, dar și înaintarea unei adrese la A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, pentru a înainta toate înscrisurile avute în vedere la emiterea actelor contestate, dar și pentru a se comunica care este nivelul de salarizare actual în cadrul acestei agenții, pentru funcțiile similare celei de consilier superior, la nivelul anului, la stabilirea nivelului de salarizare în plată a respectivilor funcționari publici cu funcții similare cu actuala sa funcție pentru anul 2015.
Prin întâmpinare, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, a arătat că în urma susținerii examenului de promovare în grad profesional superior celui deținut, organizat de instituție în decembrie 2014 începând cu data de 05.01.2015, potrivit Deciziei nr. 107/05.01.2015 emisă de Directorul Executiv al APIA - Centrul Județean Gorj, reclamanta ocupa funcția publică de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 5, clasa 84. Că, la stabilirea drepturilor de natură salariată, pentru funcționarii publici care au promovat în grad profesional superior celui deținut, instituția a avut în vedere următoarele dispoziții legale, respectiv Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; H.G. nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare și a Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1980/2014 privind majorarea nivelului de salarizare al funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, a susținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare se prevede la art. (1) alin. (1): „ prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului”, art. 26 alin. (1): „ încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau aci administrativ al ordonatorului principal de credite”, și la art. 33 alin. (2): „ la funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut”.
De astfel, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 1 alin. (6): „ Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariate stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare”.
De asemenea, a precizat că la art. 5 alin. (1) și (3): din aceiași ordonanță se prevede la alin. (1) „ în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau in grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată și la alin. (3) „ în cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.
Așadar, contrar celor susținute de reclamantă, pentru anul 2015, nivelul de salarizare al funcționarilor publici promovați în grad profesional se efectuează, potrivit dispozițiilor legale imperative în vigoare, la nivelul corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
A învederat că instituția a procedat la implementarea și aplicarea acestor dispoziții legale pentru toți funcționarii publici care au promovat în grad profesional, în mod unitar, reclamanta nefiind discriminată, așa cum a încercat să susțină în cererea de chemare în judecată.
În sensul susținerii prevederilor legale reglementate de dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare, a reiterat și reținerile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 5661 din 11 iunie 2013 în dosarul nr._ /al, cu privire la excepție de nelegalitate a dispozițiilor actului administrativ privind stabilirea nivelului de salarizare pentru funcționarii publici nou-încadrați sau promovați în cursul anului 2011. ÎCCJ a reținut că încadrarea salarială la treapta trei de salarizare, în plată pentru gradul respectiv în anul 2010, este perfect legală, aplicând același principiu privind nivelul de salarizare pentru funcționarii publici nou încadrați sau promovați, în fiecare an, după . Legii cadru nr. 284/2010.
A învederat că, concluziile Curții Constituționale formulate în Decizia nr. 807/2012, sesizată fiind cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, au făcut obiectul Deciziei nr. 807 din 2 octombrie 2012 Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr. 822 din 6 decembrie 2012, iar obiectul excepției de neconstituționalitate l-a constituit dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 878 din 28 decembrie 2010.
În acest sens, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
A mai arătat faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Gorj este instituție publică ce are obligația ca la stabilirea și acordarea drepturilor de natură salariată să respecte și să aplice întocmai dispozițiile legale incidente în materie, în vigoare, în mod unitar, pentru toți funcționarii publici cu care are raporturi de serviciu, astfel că afirmațiile reclamantei potrivit cărora „ în anul 2012, un număr de 30 de funcționari publici din cadrul Centrului Județean APIA Gorj, promovați în anul 2011, au fost reîncadrați corespunzător la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare, beneficiind de prevederi identice cuprinse în actul normativ anual de salarizare”, se bazează pe un referat aprobat de conducerea de atunci a Centrului Județean APIA Gorj care a avut la bază o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu în care instituția nu a formulat apărări, reclamanta fiind d-na I. M. (consilier juridic), și care nu a fost atacată cu recurs, la instanțele superioare.
De altfel, a susținut că împrejurarea că ar fi putut exista în trecut situații precum cele afirmate de reclamant nu poate conduce la concluzia că pentru viitor trebuie să stabilească drepturile de natură salariată cu nesocotirea dispozițiilor legale în vigoare iar în prezența dispozițiilor legale mai sus menționate, APIA - Centrul Județean Gorj nu putea din punct de vedere legal să stabilească alte drepturi de natură salarială (încadrări) fără riscul de a încălca legea.
În acest, a arătat drepturile de natură salarială ale reclamantei cum au fost stabilite plecând de la funcția publică de consilier superior, treapta 3 de salarizare la 31.12.2010, cu majorare salarială în procent de 75% și spor vechime 10% prin metodologia de calcul a salariului brut de încadrare a funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură care este stabilită prin Ordinul MADR nr. 1980/29.12.2014, cu aplicabilitate de la 01.01.2015.
Față de arătate, pârâta a solicitat să se constate că la stabilirea drepturilor de natură salarială pentru reclamanta E. V., Centrul Județean Gorj a aplicat întocmai prevederile legale incidente în vigoare, că Decizia nr. 107/05.01.2015 a fost emisă în condiții de legalitate și, în consecință, să se respingă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, raportat la celelalte prevederi legale invocate în prezenta întâmpinare.
În dovedire, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, pe care le-a depus în copii certificate pentru conformitate cu originalul.
În temeiul art. 411 alin.1 pct.2 din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a susținut că nu s-a răspuns nici la petitele solicitate, nici la argumentele juridice și nici la probele propuse. A considerat că pârâta nu făcut decât să reia conținutul unor acte normative care, așa cum a argumentat în conținutul acțiunii, nu sunt incidente în cauză, aceasta nefăcând altceva decât să reia actele normative menționate în adresa nr.1112/02.02.2015, prin care a încercat o justificare, cu aparență de legalitate, privind modul de stabilire a salariului, pentru funcția publică de execuție în care a promovat. Că, în cazul colegei sale, doamna I. M. (consilier juridic), care a purtat un litigiu similar cu APIA - Centrul Județean Gorj, i-au fost recunoscute drepturile salariale de către instanță, la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția publică în care era încadrată, așa cum erau și dispozițiile art. 2 din Legea nr. 285/2010 și așa cum solicită în actualul litigiu, pentru a se respecta prevederile legale din Legea nr.284/2010 și celelalte acte normative.
A invocat Legea nr.71/2015, privind aprobarea OUG nr.83/2014, cu modificările și completările aferente, care conține exact prevederile la care a făcut referire prin acțiune, în acest sens, să se observe conținutul art.1 din OUG nr.83/2014, cu modificările și completările din art.1 din Legea nr.71/2015, mai ales art. 1 alin.6 din Legea nr.71/2015 care introduce două noi alineate în art.5 din OUG nr.83/2014, definind, clar și explicit, „ nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare, prin care se înțelege același cuantum al salariului de bază, cu cel al funcționarului având aceleași condiții de studii, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții specifice locului de muncă la data angajării sau promovării”.
Existând aceste norme juridice, exprese, în Legea nr.71/2015, a considerat că nu mai pot exista interpretări, subiective, prin care să se deroge de la lege, astfel încât, în condițiile existenței Legii nr.71/2015, orice altă susținere din partea pârâtei este neavenită și contrară legii.
D. urmare, în temeiul art. 204 alin. 4 Cod procedură civilă a fost fixat termen de judecată la data de 29.05.2015, fiind citate părțile.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cererea de chemare în judecată în raport de motivele în fapt și drept invocate de părți și prin prisma probatoriului administrat, tribunalul o reține următoarele:
Reclamanta este funcționar public în cadrul APIA – Centrul Județean Gorj, ocupând în prezent funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 5, clasa 84. În urma examenului de promovare în grad superior celui deținut pentru funcționarii publici din cadrul APIA – Centrul Județean Gorj, desfășurat în luna decembrie 2014, reclamantul a fost promovat în această funcție prin decizia nr. 107 din 05.01.2015, stabilindu-i-se un salariu de bază de 5990 lei și un spor de condiții vătămătoare de 273 lei.
Nemulțumită de faptul că salariul stabilit prin respectiva decizie este inferior salariului stabilit pentru funcții publice similare din cadrul aceleiași instituții, reclamanta s-a adresat instanței de judecată cu prezenta contestație, invocând în principal nerespectarea dispozițiilor art. 1, art. 3 și art. 13 din Legea 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Tribunalul reține că în ceea ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate succesiv mai multe acte normative.
Astfel, prin Legea nr. 284/28.12.2010 a fost reglementată salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar prin Legea nr. 285/2010 a fost reglementată salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu aplicabilitate doar în anul 2011.
Pentru anul 2012, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a fost reglementată prin Legea 283/2011, care a aprobat cu modificări și completări Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, pentru anul 2013, a fost reglementată de dispozițiile OG 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin care s-a stabilit că anumite prevederi ale OUG 80/2010, sunt aplicabile și în anul 2013, iar pentru anul 2014, a fost reglementată prin OUG nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
De asemenea, salarizarea aceleiași categorii de personal pentru anul 2015, a fost reglementată prin OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
În ceea ce privește actele normative menționate, adoptate ulterior Legii 284/2010, respectiv Legea 285/2010, Legea 283/2011, OG 84/2012, OUG nr. 103/2013 și OUG 83/2014, tribunalul constată că aplicabilitatea pentru o perioadă limitată de timp, le conferă acestora calitatea de legi speciale în raport de Legea nr. 284/2010 care este legea cadru, în materie de salarizare, a personalului plătit din fonduri publice.
Referitor la anul 2015, tribunalul reține că potrivit art. 5 alin. 1 din OUG 83/2014, în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
În ceea ce privește funcționarii publici nou-încadrați sau promovați, art. 5 alin. 3 al aceluiași act normativ, prevede că în cazul acestora, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
Din interpretarea dispozițiilor legale sus menționate, rezultă că și pentru funcționarii publici nou încadrați sau promovați în anul 2015, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
Or, cum reclamanta a promovat în funcția publică într-un grad imediat superior, în anul 2015, pârâta APIA – Centrul Județean Gorj a procedat în mod temeinic și legal, stabilind prin dispoziția contestată, salariul de bază al acestuia ca fiind corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.
D. urmare, susținerea reclamantei în sensul că la stabilirea salariului său, pârâta a încălcat dispozițiile legii 284/2010, nu poate fi reținută, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014, dispoziții care reprezintă norma specială în raport de Legea nr. 284/2010 care este legea cadru, în materie de salarizare, a personalului plătit din fonduri publice.
De altfel, chiar și reclamanta însăși face trimitere în susținerea cererii sale la dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014, însă în mod eronat susține că aplicabilitatea lor este înlăturată de dispozițiile alin. 1 din același articol, făcând abstracție de caracterul de normă specială al acestora.
În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014 invocate de reclamantă, tribunalul constată că acestea au aplicabilitate în cauza dedusă judecății numai parțial.
Astfel, tribunalul constată că potrivit art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014, funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.
La rândul său, art. VII alin. (4) din OUG nr. 107/2013, statuează că, începând cu 1 ianuarie 2015 funcționarii publici din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, de drepturile salariale prevăzute la alin. (1) lit. b), adică de 85% din nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate, rezultă fără echivoc că acestea reglementează numai nivelul de salarizare în anul 2015 pentru funcționarii publici din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care trebuie să fie de 85% din nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, dar numai cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care în speța dedusă judecății se regăsesc în OUG 83/2014.
D. urmare, apărarea formulată de reclamantă în sensul că și dispozițiile art. 1 alin. 6 din OUG 83/2014 înlătură de la aplicare dispozițiile art. 5 alin. 3 din același act normativ nu poate fi primită, având în vedere că aceste din urmă dispoziții au caracter special față de primele.
Așadar, pârâta avea obligația legală, obligație pe care de altfel a și respectat-o pe deplin, ca la încadrarea reclamantei în urma examenului de promovare să respecte în primul rând dispozițiile art. 1 alin. 6 și în al doilea rând, dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014.
Va fi înlăturată și apărarea invocată de reclamantă în sensul că prin stabilirea nivelului de salarizare pentru funcții similare ca fiind cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010 se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriul modalității de încadrare, având în vedere că prin Deciziile nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că numai Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.
În ceea ce privește instanțele judecătorești, acestea nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Or, în cauza dedusă judecății, tribunalul constată că la emiterea de către pârât a dispoziției contestate, au fost avute în vedere dispozițiile art. 5 alin. 3 din OUG 83/2014. dispoziții a căror aplicare nu poate fi refuzată de către instanța de judecată pe motiv că ar crea o situație discriminatorie.
Nu poate fi reținută nici apărarea bazată pe existența unei practici judiciare în sensul admiterii unor acțiuni similare, susținută cu hotărârea judecătorească depusă la dosar, având în vedere că la pronunțarea respectivei hotărâri, au fost analizate aspectele de fapt deduse judecății, prin prisma actelor normative care reglementau salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2011, acte normative care nu sunt aplicabile speței deduse judecății.
În acest sens, este de reținut și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reținut în motivarea Deciziei nr. 2/2015 din_, că atât timp cât tratamentul mai favorabil al unor angajați este rezultatul punerii în executare a unor hotărâri judecătorești prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale, în raport cu alți salariați cărora nu li s-au acordat aceste drepturi ori cărora le-au fost respinse astfel de cereri prin hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe diferite, nu există discriminare în sensul art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată.
Va fi înlăturată și apărarea formulată de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare, în sensul că dispoziția contestată trebuie anulată având în vedere dispozițiile legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, întrucât, legalitatea actului administrativ contestat, nu poate fi analizată de instanța de judecată decât prin prisma actelor normative în vigoare la data emiterii acestuia, legea nr. 71/2015 fiind publicată în Monitorul Oficial ulterior acestui moment.
Față de aceste considerente, instanța, în temeiul art. 109 din legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, cu raportare la art. 1, 8 din Legea contenciosului Administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, urmează să respingă acțiunea de față ca neîntemeiată, constatându-se că la emiterea deciziei contestate în cauză stabilirea drepturilor salariale ca urmare a promovării s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta E. V. având CNP_ și domiciliul în municipiul Tg-J., ..16,., ., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Centrul Județean Gorj, având sediul în Târgu-J., ..92, județul Gorj, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. C. S. | ||
Grefier, M. R. |
Red. S.M.C./ Tehn. M.R.
4ex/08.07. 2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 654/2015. Tribunalul GORJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 7/2015.... → |
|---|
