Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 22/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 4202/263/2012*
Dosar nr._ Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 22/2015
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Judecător C. C.
Judecător L. M.
Grefier E. A. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul petent U. N. C. împotriva sentinței civile nr. 549 din data de 14.04.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, P. A., E. R. și . ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 549 din data de 14.04.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de reclamantul U. N. C., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, P. A. și asigurătorii . și S.C. A. S.A.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul – verbal de contravenție . nr._ din 07.12.2012 întocmit de Poliția Mătăsari, reclamantul U. N. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 560 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 07.12.2012 în timp ce se deplasa cu auto Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe DJ 673A Mătăsari, a intenționat să efectueze o manevră de depășire a unui alt autoturism condus de numitul P. A., în condițiile în care intrase într-o curbă ușoară, iar carosabilul era acoperit cu polei, nu a păstrat o distanță laterală suficientă, astfel încât a derapat și a acroșat autoturismul ,, Opel” cu nr. de înmatriculare_, proiectându-l în șanțul de pe marginea șoselei pe direcția opusă direcției în care se deplasau cele două vehicule.
Petentul a semnat procesul – verbal de contravenție iar la rubrica ,, obiecțiuni” s-a consemnat susținerea petentului în sensul că, din cauza carosabilului acoperit cu gheață nu a mai putut păstra o distanță laterală suficientă manevrei de depășire .
Verificând legalitatea procesului - verbal de contravenție contestat conform prevederilor art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate absolută care puteau fi invocate de instanță din oficiu, iar reclamantul U. N. C. nu a invocat motive de nulitate a procesului-verbal de contravenție care să fie cercetate de către instanță.
Sub aspectul temeiniciei, s-a constatat că faptele descrise de agentul constatator corespund realității, în sensul că la data menționată, în timp ce se deplasa cu auto Dacia_ pe DJ 673A Mătăsari, petentul a intenționat să efectueze o manevră de depășire a unui alt autoturism condus de numitul P. A., în condițiile în care intrase într-o curbă ușoară, iar carosabilul era acoperit cu polei, nu a păstrat o distanță laterală suficientă, astfel încât a derapat și a acroșat autoturismul ,, Opel” cu nr. de înmatriculare_, proiectându-l în șanțul de pe marginea șoselei pe direcția opusă direcției în care se deplasau cele două vehicule, avariile survenite la autoturismul acroșat ridicându-se la suma de 3374 lei așa cum a rezultat din adresa nr. 236/19.02.2013 emisă de Sucursala A. SA Gorj ( fila 32).
S-a reținut că, ascultat fiind de către instanță, reclamantul U. N. C. nu a relatat o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, menționând că el este cel care se face vinovat de producerea accidentului și că intimatul P. A. nu a făcut nicio manevră care să fi determinat impactul dintre autoturismul pe care în conducea el și cel pe care îl conducea intimatul. Că, aceeași stare de fapt a relatată și de intimatul P. A..
Instanța a reținut că și martorul propus de către petent, B. V. și martora propusă de intimat, P. E., au relatat aceeași stare de fapt, respectiv la data de 7.12.2012 în timp ce se deplasa cu auto Dacia_ pe DJ 673A Mătăsari, reclamantul U. N. C. a intenționat să efectueze o manevră de depășire a unui alt autoturism condus de intimatul P. A., în condițiile în care intrase într-o curbă ușoară iar carosabilul era acoperit cu polei astfel încât a derapat și a acroșat autoturismul ,, Opel” cu nr. de înmatriculare_ proiectându-l în șanțul de pe marginea șoselei pe direcția opusă direcției în care se deplasau cele două vehicule, avariile survenite la autoturismul condus de intimatul P. A. fiind remediate prin utilizarea poliței RCA a autoturismului condus de reclamant.
Având în vedere starea de fapt reținută în speță, judecătoria a reținut că sunt incidente prevederile art.45 alin.1 din OUG nr.195/2002 care definesc depășirea, prevederile art.46 din OUG nr.195/2002 și art.118 -119 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006 care reglementează obligațiile conducătorului auto ce efectuează manevra de depășire și cele ale conducătorului auto care urma să fie depășit. Ceea ce se impută reclamantului U. N. C. a fost împrejurarea că la efectuarea manevrei de depășire nu a păstrat o distanță laterală suficientă față de autoturismul condus de intimatul P. A. pe care l-a acroșat, obligație instituită de art.118 lit.c din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006 și a cărei încălcare s-a sancționat conform art.101 alin.3 lit.a din OUG nr.195/2002 dacă a avut drept urmare producerea unui accident de circulație .
Instanța de fond a constatat că cgentul constatator nu a reținut în sarcina reclamantului U. N. C. încălcarea obligațiilor prevzute de art.120 al.1 lit.h sau lit.i din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006 care interzic efectuarea manevrei de depășire în zona de acțiune a indicatorului ,, depășire interzisă,, sau dacă prin efectuarea manevrei se încalcă marcajul longitudinal ,, linie continuă,, ce desparte sensurile de mers.
Cât privește sancțiunea aplicată, s-a apreciat că agentul constatator a făcut o corectă individualizare a acesteia raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, iar referitor la înlocuirea amenzii cu avertisment s-a reținut că aceasta ar fi fost nejustificată având în vedere că prin efectuarea manevrei de depășire s-a putut crea un pericol concret pentru circulația autovehiculelor pe drumul public, rezultatul fiind avarierea celor două autovehicule implicate în accident și s-au creat premisele vătămării integrității corporale și a sănătății celor doi conducători auto implicați în accident, a martorei P. E. și a celorlalți participanți la trafic, de aici reieșind gravitatea faptei comise.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul U. N. C., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii.
În motivele scrise de recurs, recurentul petent a arătat că invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod proc.civ. cu privire la încălcarea legii sau aplicarea greșită a acesteia. În acest sens, a arătat că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii la momentul pronunțării, în condițiile în care, deși nu se face vinovat de producerea accidentului din data de 07.12.2012, instanța a constatat că recurentul nu a respectat în mers o distanță astfel încât să fi fost evitat accidentul și că intimatul nu are nicio culpă, cu toate că acesta din urmă este cel care a executat o manevră greșită și din această cauză cele două autoturisme au intrat în coliziune.
A susținut că este adevărat că a semnat procesul verbal de contravenție, însă aceasta s-a întâmplat din cauza faptului că agentul constatator l-a obligat, spunând că este suficient pentru o plângere contravențională să facă mențiuni cu privire la modul în care s-au derulat faptele, deși nu se face vinovat de producerea evenimentului reținut prin procesul verbal de contravenție atacat.
În drept, și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, art. 304 pct.9 Cod proc.civ.
Deși, legal citați intimații nu au depus întâmpinări.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și în temeiul dispozițiilor art. 304 indice 1 din Codul procedură civilă, se constată că recursul formulat de către recurent este nefondat, pentru următoarele considerente:
Se constată că prima instanța a făcut o analiză judicioasă a cauzei, atât în fapt, cât și în drept, astfel că nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct 9 Cod proc.civ., criticile invocate prin recursul de față fiind neîntemeiate.
Astfel, prima instanță a reținut în mod just că în ceea ce privește fapta și sancțiunea aplicată, procesul-verbal întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.
Cu privire la temeinicia actului de sancționare, se reține că petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 07.12.2012 pentru săvârșirea contravenției prevăzute art. 118 din HG nr. 1391 raportat la art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, în intenția sa de efectua o manevră de depășire a unui alt autoturism, nu a păstrat o distanță laterală suficientă, iar prin fapta acestuia s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea autoturismul ,, Opel” cu nr. de înmatriculare_ .
Petentul a semnat procesul – verbal de contravenție iar la rubrica ,, obiecțiuni” s-a consemnat susținerea petentului în sensul că, din cauza carosabilului acoperit cu gheață nu a mai putut păstra o distanță laterală suficientă manevrei de depășire.
În raport de probele administrate la fond, se constată că prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și vinovăția petentului în ceea ce privește săvârșirea contravenției prevăzute de art. 118 din HG nr. 1391 raportat la art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, apreciind corect probele administrate în prezenta cauză.
Potrivit art. 118 din HG nr. 1391/2006, conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare și că poate depăși fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulația din sens opus; să semnalizeze intenția de efectuare a depășirii; c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit;d) să reintre pe banda sau în șirul de circulație inițial după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic.
Nerespectarea acestor obligații este sancționată prin art. 101 alin. 3 litera a din OUG nr. 195/2002, republicată, care prevede: „ Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube material. “
Astfel, în mod corect instanța de fond a constatat că sunt incidente în cauză aceste dispoziții, în condițiile în care atât părțile - petentul U. N. C. și intimatul P. A. – cât și martorii audiați în cauză, B. V. (propus de petent) și P. E. (propusă de intimat), au confirmat starea de fapt descrisă prin procesul-verbal contestat și vinovăția petentului în săvârșirea contravenției constând în aceea că, intenționând să efectueze o manevră de depășire a unui alt autoturism condus de numitul P. A., în condițiile în care intrase într-o curbă ușoară, carosabilul fiind acoperit cu polei, nu a păstrat o distanță laterală suficientă, astfel încât a derapat și a acroșat autoturismul ,, Opel” cu nr. de înmatriculare_, proiectându-l în șanțul de pe marginea șoselei pe direcția opusă direcției în care se deplasau cele două vehicule.
Deși se susține de către recurent faptul că intimatul P. A. a provocat accidentul rutier, întrucât a efectuat o manevră greșită, se constată că aceste critici nu au nicio susținere, în condițiile în care fapta pentru care a fost sancționat este cea prevăzută de art. 118 din HG nr. 1391 raportat la art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, constând în aceea că nu a păstrat o distanță laterală suficientă, cu atât mai mult cu cât chiar recurentul, cu ocazia administrării interogatoriului, recunoaște că intimatul nu a efectuat nicio manevră neregulamentară.
Raportat la gradul de pericol social și împrejurările săvârșirii faptei, urmările acesteia, se constată că în mod just prima instanță a apreciat că nu sunt criterii de reindividualizare a sancțiunii aplicate prin procesul-verbal, agentul constatator făcând o corectă individualizare a acesteia, cu respectarea dispozițiilor art.21 alineat 3 din OG nr.2/2001.
Față de aceste considerente, constatând că nu sunt incidente în cauză niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 și 304 indice 1 Cod proc.civ., în temeiul art.312 alineat 1 Cod proc.civ. raportat la dispozițiile art. 34 alineat 2 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, tribunalul, găsind nefondat recursul formulat de către recurent, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul petent U. N. C. cu domiciliul în comuna Mătăsari, ., împotriva sentinței civile nr. 549 din data de 14.04.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Poliție Județean Gorj cu sediul în Târgu J., ., județul Gorj, P. A. cu domiciliul în ., E. R. cu sediul în Voluntari, șoseaua București Nord Global City Business, Clădirea 02, sector 4, județul Ilfov și . sediul în Târgu J., .. 6, județul Gorj, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2015.
Președinte, M. C. S. | Judecător, C. C. | Judecător, L. M. |
Grefier, E. A. B. |
Red. S.M.C./ Tehn. M.R /J.f./V. B./4 ex/16 iulie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1749/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 975/2015.... → |
|---|
