Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 317/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 317/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 99/267/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443 ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE nr.317/2015
Ședința publică din 04 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. S.
Judecător: S. I. T.
Grefier: E. R. P.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, împotriva sentinței civile nr.577 din 01 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent Ș. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul petent, personal, lipsind apelanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect anulare proces verbal de contravenție, apelul se află la primul termen de judecată, este motivat și declarat în termen precum și faptul că, în cadrul procedurii prealabile, intimatul petent nu a depus întâmpinare.
În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 NCPC tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art.95 pct.2 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul declară cercetarea judecătorească încheiată, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art.477 NCPC, acordând cuvântul părților.
Intimatul petent, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea prezentei cauze.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr.577 din 01 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul nr._, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul Ș. I., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului, la data de 08.01.2014, a fost anulat procesul verbal de contravenție . nr. ._ întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului, la data de_ și ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data 28 ianuarie 2014 de un agent constatator din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei.
Pentru a se aplica respectiva sancțiune, s-a reținut că au fost încălcate de petent dispozițiile art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată., fapta imputată fiind aceea că, în ziua respectivă, ora 16:30, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice pe .-a adresat cuvinte și expresii jignitoare numitului I. G. care se afla la domiciliul său.
Conform art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16, art.17 și art.19 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale. Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța de fond a reținut, din mențiunile făcute de agentul constatator, că petentul a adresat cuvinte jignitoare și injurii numitului I. G. care se afla la domiciliul său, fără a preciza în concret în ce au constat acestea.
Potrivit art.7 din O.G. nr.2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
Din punct de vedere al textului legal care consideră contravenție fapta imputată petentului, instanța de fond a reținut că acesta este constituit de dispozițiile art.3 pct.1 coroborat cu art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.61/1991, republicată, potrivit cărora constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 200 lei la 1000 lei, săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Instanța de fond a apreciat pentru a constitui contravenția prevăzută de textul mai sus menționat, este necesar ca agentul constatator să descrie în ce au constat cuvintele adresate pentru a stabili dacă aceste sunt jignitoare sau injurioase în raport și de persoana căreia i-au fost adresate. Lipsind o atare mențiune, instanța de fond a reținut că fapta a fost insuficient descrisă de agentul constatator care nu a arătat în concret în ce constau cuvintele și expresiile jignitoare.
Conform prevederilor articolului citat, lipsa acestor mențiuni atrage nulitatea absolută a procesului verbal atacat, care poate fi constatată de instanță din oficiu. Cum sancțiunea nulității este prevăzută expres de lege, vătămarea în acest caz se prezumă, fiind suficientă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de dispozițiile art.175 alin.1 Cod procedură civil, respectiv: nerespectarea cerinței legale și vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal atacat.
Instanța de fond a constatat că și aceste două condiții sunt îndeplinite, întrucât agentul constatator nu a precizat în concret care sunt cuvintele și expresiile jignitoare adresate de petent numitului I. G., fapt ce conduce la imposibilitatea stabilirii vinovăției, din moment ce petentul nu se poate apăra pentru a face dovada că acestea nu sunt nicidecum jignitoare.
Pe de altă parte, doar prin anularea procesului verbal atacat poate fi înlăturată vătămarea suferita de contravenient, care este presupusă de lege în cazul nulităților exprese, precum cea analizată.
Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciat că procesul verbal de contravenție atacat a fost nelegal întocmit, prin încălcarea art.17 din O.G. nr.2/2001 fapt de atrage nulitatea absolută acestuia.
Chiar dacă ar aprecia în sens contrar că fapta este suficient descrisă, și că nu se impune anularea procesului verbal pentru motivele anterior menționate, instanța de fond a reținut în ceea ce privește forța probantă a procesului verbal, că agentul constatator a întocmit actul sancționator în urma activității desfășurate de acesta pe teren, ca urmare a unei sesizării primite prin numărul unic de urgență 112, fapta fiind constatată de către agentul constatator acesta menționând în procesul verbal întocmit cu această ocazie că petentul se afla sub influența băuturilor alcoolice și adresa expresii jignitoare numitului I. Ș..
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța de fond a purces la analiză din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului. Conform art.20 din Constituția României, textul convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului prevăzute în normele legale interne.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs. Slovacia, A. vs. România), instanța de fond a constatat că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G. nr. 2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța de fond, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiile art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident este datoare să analizeze prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal.
Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție. Această prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea cauzei cât și sarcina probei.
Referitor la procesul verbal, instanța de fond a reținut că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuia să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
În acest sens era de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28).
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal deși din probele administrate de „acuzare” instanța de fond nu a putut fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Petentul a contestat procesul verbal în ceea ce privește fapta reținută în sarcina sa, arătând că el a fost cel înjurat de vecinul I. G., care i-a adresat și tot felul de cuvinte jignitoare.
Ambele părți au solicitat administrarea de probe pe situația respectivă de fapt, fiind audiații martorii D. E. (fila 35 dosar), M. C. E. (fila 36 dosar) propuși de părți și martorul semnatar al procesului verbal I. G., propus de intimat, persoane care au asistat la incidentul produs.
Din coroborarea declarațiilor de martori instanța de fond a reținut că nu a rezultat fără îndoială că petentul i-a adresat numitului I. G., cuvinte și expresii jignitoare, existând contradicții între declarațiile persoanelor audiate, martora D. E. arătând că petentul și numitul I. G. s-au înjurat reciproc pe când martora M. C. E. a declarat că petentul nu i-a zis nimic lui I. G., respectiv nu i-a adresat cuvinte sau expresii jignitoare, întrucât este nașul copiilor acestuia.
La rândul său martorul semnatar al procesului verbal, numitul I. G. (fila 43 dosar) a declarat că a fost înjurat de petent, însă declarația acestuia a fost apreciată de către instanță ca fiind subiectivă, în contextul în care așa cum menționează și agentul constatator în procesul verbal întocmit la fața locului, cei doi nu se înțeleg de mai mult timp.
Cum din cuprinsul probatoriul administrat, instanța de fond nu poate fi convinsă de vinovăția petentului în săvârșirea faptei imputate prin procesul verbal atacat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a admis plângerea contravențională dedusă judecății, și, pe cale de consecință, a dispus anularea procesul verbal de contravenție atacat, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii aplicate, în cuantum de 500 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța de fond a reținut că potrivit art. 453 Cod procedură civilă partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la baza obligației de restituire stând tocmai culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții.
Instanța de fond a reținut că, în cauză, părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată, motiv pentru care a luat act de această manifestare a de voință a părților fapt prin dispozitiv.
Împotriva sentinței civile nr.577 din 01 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul nr._ a declarat apel intimata Inspectoratul de Poliție al județului Gorj, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii de apel, a arătat că, în fapt, contravenientul a fost sancționat pentru că adresarea de cuvinte și expresii jignitoare, în public, unei alte persoane.
Având în vedere că în procesul-verbal s-a reținut că petentul, a adresat cuvinte jignitoare și injurii numitului I. G. care se afla la domiciliul său, a apreciat că a fost făcută o descriere suficientă a faptei săvârșite, nefiind nici necesară și nici oportună reproducerea exactă în cuprinsul documentului de sancționare a cuvintelor jignitoare și a injuriilor proferate de petent.
În ceea ce privește realitatea celor consemnate de agentul constatator, a apreciat că în cauză au fost administrate suficiente probe (declarații de martori) din care rezultă temeinicia procesului verbal de contravenție. Starea de fapt a fost confirmată atât de persoana căreia i-au fost adresate injuriile, cât și de una dintre martorele propuse de petent.
Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art. 30 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientului, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30, alin. 2 din același act normativ, instituția apelantă intimată este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.
În baza art. 411 alin.1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând apelul declarat, în raport de criticile formulate, tribunalul urmează să îl respingă ca nefondat pentru următoarele considerente:
A fost anulat procesul verbal de contravenție prin sentința instanței de fond apelată, reținându-se din declarațiile martorilor audiați că petentul nu a adresat cuvinte jignitoare lui I. G. ci dimpotrivă acesta este care l-a insultat pe petent astfel că fapta contravențională prevăzută de art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991 nu a fost săvârșită iar instanța de fond a administrat probatoriul necesar pentru aflarea adevărului, acest probatoriu a fost administrat și interpretat corect și din acesta nu a reieșit fapta așa cum a fost ea descrisă în procesul verbal de contravenție.
Susținerea apelantei că fapta a fost săvârșită și că a fost descrisă suficient în procesul verbal de contravenție este înlăturată de motivarea instanței de fond care a pronunțat sentința în raport de probele administrate, respectiv de declarațiile martorilor audiați și care au evidențiat că petentul nu l-a amenințat, înjurat sau să-i fi adresat alte cuvinte jignitoare lui I. G. în data de 08.01.2014.
Văzând dispozițiile art.480 alin.1 NCPC,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.577 din 01 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent Ș. I., CNP_, cu domiciliul în orașul Novaci, . Gorj, ca nefondat.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, I. S. | Judecător, S. I. T. | |
Grefier, E. R. P. |
Red. S.I.
Tehnored. P.R.
Jud. fond: D. Ș.
4 ex./23.02.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 86/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 521/2015.... → |
|---|
