Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1478/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1478/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 8036/318/2014
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 1478/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Judecător I. S.
Grefier A. C. C.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelantul petent T. M. R., împotriva sentinței civile nr.6328 din 23.10.2014, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimată Inspectoratul de Poliție al județului G..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul petent T. M. R., lipsind intimata I. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin compartimentul registratură al acestei instanțe, Inspectoratul de Poliție al Județului G. a comunicat CD-ul cu înregistrarea contravenției reținută în sarcina apelantului petent.
S-a procedat la vizionarea CD-ului în prezenta apelantului, după care a fost întocmit procesul verbal care a fost atașat la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul declară cercetarea judecătorească încheiată, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art.477 NCPC, acordând cuvântul părților.
Apelantul petent T. M. R., având cuvântul, solicită admiterea apelului și anularea procesului verbal de constatare a contravenției.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 6328 din 23.10.2014, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul T. M. R., CNP_, domiciliat în ., .. 55 B, județul D., în contradictoriu cu Inspectoratul Județean de Poliție G. - Serviciul Rutier, cu sediul în Târgu-J., județul G..
A fost menținut ca legal și temeinic procesul verbal de contravenție . nr._/09.06.2014.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, petentul T. M. R. a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/09.06.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei și cu măsura complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 90 de zile, constatându-se în sarcina sa că, la data de 09.06.2014 a condus autoturismul marca Renault Megane, cu nr._ în interiorul Mun. Tg-J., cu o viteză de 107 km/h, depășind limita vitezei legale în localitate.
Petentul a susținut că starea de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție nu corespunde realității, întrucât a condus autoturismul în afara localității și cu o viteză de 100 KM/h. Petentul a arătat că, fiind sancționat pentru săvârșirea unei fapte care se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, sarcina revine organului constatator care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotare, săvârșirea contravenției. În acest sens, petentul a solicitat emiterea unei adrese către intimatul I. G. pentru a comunica buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, atestatul operatorului radar și înregistrarea video a evenimentului rutier cu privire la care a fost sancționat contravențional.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri,
Petentul a depus la dosar în copie conformă cu originalul:procesul verbal de contravenție contestat și cartea de identitate a petentului.
Plângerea a fost legal timbrată. În drept, și-a întemeiat prezenta pe disp. OG 2/2001 rep. Și OUG 195/2002 rep.
În cauză intimatul I. G., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal, motivat de faptul că documentul de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Atașat întâmpinării au fost raportul agentului constatator și planșe foto, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, atestatul operatorului radar și nota cu abaterile petentului de la normele rutiere.
În temeiul art. 411 al. 1, pct. 2, teza a doua C.pr.civ, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți, luându-se act că petentul a renunțat la proba cu înregistrarea video a evenimentului rutier cu privire la care a fost sancționat contravențional. La solicitarea petentului, instanța a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Rutieră Română, iar ulterior către CNADNR-DRDP C.-SDN Tg-J. și către Primăria Municipiului Tg-J., pentru a comunica un plan de amplasament al indicatoarelor rutiere existente pe tronsonul de drum pe care a fost oprit petentul, respectiv intersecția . Luncilor și pentru a se preciza dacă tronsonul de drum pe care a fost sancționat petentul este considerat în interiorul sau în exteriorul localității. Răspunsul solicitat a fost comunicat prin adresa nr._ din 22.10.2014 de către Primăria Municipiului Tg-J..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a constatat că, prin procesul verbal . nr._/09.06.2014, petentul T. M. R. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121 alin. 1 din HG 1391/2006, fiindu-i reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile.
În sarcina petentului s-a reținut că, în data de 09.06.2014, ora 13:38, circula cu autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_ PE .-J., cu viteza de 107 KM/h în localitate.
Verificând actul de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la formă și conținut, prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. 2/2001. În ceea ce priveste constatarea contraventiei în cauza, instanța a retinut că potrivit art.109 alin.1 din OUG nr.195/2002, constatarea contraventiilor și aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier; conform alin.2, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.
Din interpretarea logico-gramaticala a textului de lege rezulta ca în ceea ce priveste constatarea faptei, aceasta poate fi facută în doua moduri: ex propriis sensibus si cu ajutorul mijloacelor tehnice. Dată fiind natura contraventiei în cauza, constatarea acesteia se va face întotdeauna cu mijloacele tehnice corespunzatoare, respectiv cu aparatele radar. Utilizarea aparatelor radar este în sarcina unor operatori calificati, în cauza fiind indicat agentul de politie care are aceasta calificare .
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, actele dosarului instanța a reținut că fapta a fost săvârșită de petent astfel cum a fost descrisă în procesul verbal de constatare a contravenției și a fost constată de agenții de poliție cu mijloace tehnice omologate.
Potrivit art. 121 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicată „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”, iar în conformitate cu art. 102 alin.3 lit e din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În ceea ce priveste legalitatea probei constând în înregistrarile efectuate cu aparatul radar, instanta a constatat ca mijlocul tehnic folosit de operatorii radar corespunde cerintelor legale, în sensul ca respectivul cinemometru – individualizat prin . numar în cuprinsul procesului-verbal – este verificat metrologic, conform buletinului nr._/17.04.2014, care atesta indirect si omologarea mijlocului tehnic, atât omologarea, cât si verificarea metrologica fiind atributii exclusive ale Biroului Român de Metrologie Legala.
Susținerea petentului potrivit căreia viteza a fost înregistrată pe un tronson de drum situat în afara localității este infirmată de fotografiile radar dar și de informațiile comunicate de Primăria Tg J. prin adresa nr._ din 22.10.2014, care a menționat că . în interiorul municipiului Tg J., iar viteza maximă admisă este de 50 km/h.
Instanța a constatat că în procesul verbal de contravenție este menționată . locul constatării contravenției și coroborând acest fapt cu mențiunile din adresa nr_/2014 reține că viteza maximă admisă în locul constatării contravenției era de 50 km/h, . interiorul localității. Instanța a avut în vedere că petentul însuși a recunoscut, prin cererea de chemare în judecată, că avea viteza de 100km/h, iar din fotografiile radar depuse la dosar reiese că a circulat cu viteza de 107 km/h. Instanța a constatat că litera T, menționată în planșele foto radar, reprezintă viteza pe care o are autovehiculul condus de petent înscrisă în fotografia video-radar respectivă. La dosar există mai multe fotografii unde litera T este 107 km/h care scade progresiv, însă există două fotografii în care apare litera T cu o viteză egală cu viteza înscrisă la litera L, respectiv, 107 km/h. Având în vedere că este îndeplinită cerința în sensul că viteza cu care circula petentul (T) este aceeași cu viteza înregistrată de aparat (L) s-a apreciat că petentul a circulat cu viteza de 107 km/h. Coroborând aceste date științifice cu recunoașterile petentului referitoare la viteza de 100km/h, viteză apropiată de cea înregistrată cu mijloacele tehnice, instanța apreciază ca fiind dovedită viteza de 107 km/h consemnată în procesul verbal de contravenție.
Așadar, instanța a constatat că petentul a circulat, în localitate, cu viteză peste limita legală admisă, fapta fiind constată cu mijloace tehnice omologate, astfel că nu există niciun dubiu cu privire la vinovăția petentului, astfel că instanța a respins plângerea contravențională, constatând că procesul verbal contestat in cauză a fost legal și temeinic întocmit.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, apelantul petent T. M. R.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel, s-a arătat de către apelant că în fapt, prin procesul verbal contestat, a fost sancționat cu suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile precum si cu amenda în cuantum de 765 lei prin intermediul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . numărul_, întocmit de către agentul constatator Gita Donatela.
A arătat apelantul că la data de 09.06.2014 conducea autoturismul Renault Megane cu nr. de înmatriculare_ pe DN 67 din direcția Râmnicu V. - Târgu J., aflându-se la momentul respectiv pe centura ocolitoare a orașului Târgu J., la un moment dat fiind oprit de către agentul constatator Gita Donatela, care i-a comunicat faptul că a fost depistat de aparatul radar staționar conducând autoturismul cu viteza de 107 km/h (+57 km/h) în interiorul localității Târgu J., jud. G..
A menționat faptul că a considerat de cuviință să conteste procesul verbal de constatare a contravențiilor . numărul_ prin intermediul unei plângeri contravenționale introdusă la instanța competentă.
În motivarea sentinței civile nr. 6328/2014 din data de 23.10.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu J. în dosarul_, prin care a fost soluționată plângerea contravențională introdusă de subsemnatul apelant, instanța a reținut că cererea introdusă de subsemnatul apelant, nu poate fi admisă, întrucât faptele consemnate de către agentul constatator in procesul verbal contestat sunt veridice și întrunesc condițiile de legalitate și temeinicie necesare, și prin urmare sancțiunile aplicate prin intermediul aceluiași proces verbal de constatare a contravențiilor sunt juste.
A criticat sentința instanței de fond în primul rând, considerând că procesul verbal de constatare a contravențiilor și constatările personale al agentului de poliție trebuiau să se bucure de o prezumție relativă de legalitate, însă, nu în dauna cetățeanului și prin nedreptățirea acestuia, întrucât în acest caz se poate discuta despre o interpretare eronată a prevederilor legale și nu despre o prezumție de legalitate. În sprijinul acestei afirmații a amintit că însăși Curtea Constituțională a României a statuat în cuprinsul Deciziei nr. 1096/2009 că: "Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție". Mai mult, chiar și în condițiile în care, art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, și că prin urmare s-ar impune aplicarea regulii "onus probandi incumbit actori ", instanțele de judecată nu pot face abstracție de principiul rolului activ al instanței și al principiului aflării adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza A. împotriva României, 2007, a statuat că "deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală". O asemenea poziție este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contravenții, în ceea ce privește nivelul protecției juridice de care se bucură, s-ar afla în inferioritate față de autorul unei infracțiuni în sensul Codului penal român, fapt care este inadmisibil din moment ce Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, tratează ambele fapte ca aparținând materiei penale.
O altă critică constă în aceea că, instanța, analizând planșele fotografice depuse de intimata I. G. la dosarul cauzei, a reținut doar că acestea înfățișează autoturismul condus de el înregistrat ca circulând cu viteza de 107 km/h.
Din examinarea planșelor foto în discuție, se poate observa cu ușurință, existența unor stâlpi pentru liniile electrice de înaltă tensiune. În condițiile în care aparatul radar era amplasat în imediata vecinătate a acestor linii electrice de înaltă tensiune, a considerat că au fost încălcate dispozițiile art. 3.8.2 din Norma Metrologică Legală NML 021-05/23.11.2005, care prevede următoarele: "3.8.2 Amplasarea cinemometrelor care funcționează în regim staționar trebuie făcută astfel încât să se evite poziționarea lor în apropierea surselor puternice de radiații electromagnetice emițătoare de radio sau televiziune, linii electrice de înaltă tensiune, etc.). "
Aceste dispoziții trebuie respectate întrucât radiațiile electromagnetice emise de către amplasamentele liniilor electrice de înaltă tensiune sunt de natură a interfera cu aparatele radar denumite și cinémomètre), aparate care funcționează pe baza principiului propagării undelor electromagnetice(efectul Doppler), interferențe electromagnetice care sunt de natură a altera rezultatele afișate de către aparatul radar în discuție.
Din acest motiv, norma metrologică interzice amplasarea cinemometrului staționar în imediata vecinătate a unor surse puternice de radiații electromagnetice. Prin urmare având în vedere cele stipulate în articolul precitat, precum și prezența liniilor electrice de înaltă tensiune în imediata apropiere a autospecialei de poliție, apare evident că s-a produs o încălcare a dispozițiilor legale în vigoare, fapt care de sine stătător este de natură a constitui motiv de anulare a procesului verbal de constatare a contravențiilor . numărul_.
Într-o altă ordine de idei, tot ca urmare a analizării planșelor foto realizate de intimata I. G., se ridică, în opinia sa, unele semne de întrebare cu privire la poziționarea aparatului radar față de drum, respectiv sensul de mers al autovehiculelor. Astfel, din analiza planșelor foto se poate observa că autospeciala de poliție pe care era montat aparatul radar era staționată pe acostamentul din partea opusă sensului de mers din care el circula. Prin urmare, aparatul radar era orientat față de mașinile care circulau din sensul opus de mers la un unghi relativ deschis. In acest sens aceeași Norma Metrologică Legală NML 021-05/23.11.2005 prevede la art. 3.4.1. următoarele: " Unghiul de incidență dintre axa fasciculului emis de antena cinemometrului și direcția de deplasare a autovehiculelor în trafic, trebuie să fie stabilit prin construcția aparatului și specificat în manualul de utilizare.
Dacă unghiul de incidență este mai mare de 10° (fascicul neparalel cu direcția de trafic), este recomandabil ca acesta să aibă valori cuprinse între 15° și 30°. In acest caz, dispozitivul de vizare trebuie să asigure poziționarea antenei astfel încât unghiul de incidență rezultat să asigure îndeplinirea cerinței 3.2.8 din punctul de vedere al erorii de măsurare.", iar la art. 3.2.8. "Cinemometrul trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de vizare, care să permită stabilirea unghiului de incidență cu o exactitate suficient de bună, astfel încât eroarea relativă de măsurare datorată unei alinieri necorespunzătoare, să nu depășească ±0,5 %. Unghiul de incidență trebuie să fie stabil, nefiind permise variații ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor."
Chiar și o examinare relativ empirică a planșelor foto în speță înfățișează existența unui unghi de aproximativ 45 de grade, între aparatul radar și autoturismul subsemnatului, fapt care este de natură să atragă o marjă de eroare sporită precum și, în unele cazuri, o afișare eronată a vitezei autovehiculului date fiind unghiurile de reflecție ale undelor electromagnetice emise de cinemometru și reflectate de autoturism.
In cazul de față, se impunea ca operatorul radar să atașeze și o copie după fișa tehnică a cinemometrului folosit, pentru a se putea verifica unghiurile de incidență în care trebuie să se încadreze respectivul model de cinemometru, și deci unghiurile sub care măsurarea vitezei se face în mod adecvat și corect.
A mai arătat că, planșa foto, înfățișează prezența a două autoturisme aflate la mică distanță una de alta, existând în opinia sa, posibilitatea ca viteza înregistrată de aparatul radar să aparțină celui de-al doilea autoturism și să fie atribuită ulterior și primului autoturism. În conformitate cu aceleași norme, măsurarea vitezei unui autoturism se face în mod individual și nu colectiv asupra unei coloane sau grup de autovehicule. În cazul de față, în planșa foto sunt prinse două autoturisme, fără a fi individualizate. Conform principiilor de funcționare a cinemometrelor și în speță a undelor radio și electromagnetice, dacă aparatul radar identifică două obiecte, autoturisme, în raza sa de acțiune, deși le poate înregistra pe amândouă(n.n. ambele obiecte reflectând undele radio emise înspre ele de către aparat), acesta nu poate determina cu exactitate care dintre undele reflectate aparține cărui autoturism(n.n. cinemometrul nu poate determina apartenența amprentei radar a undei reflectate).
Prin urmare, o captură radar în care apar două autoturisme la mică distanță este de natură a induce serioase dubii cu privire la veridicitatea informațiilor înregistrate, fiind extrem de posibilă și chiar probabilă atribuirea eronată a vitezei celui de-al doilea autoturism primului, sau viceversa.
In concluzie, și în lumina argumentației prezentate a considerat toate argumentele înfățișate, indicând prezența certă a unei multitudini de "dubii tehnice" - așa cum ar putea fi definite în accepțiunea Biroului de Metrologie Legală. Prin urmare, a considerat că, în cazul de față își găsește deplină aplicabilitate principiul de drept "in dubio pro reo ", potrivit căruia îndoiala profită învinuitului, iar prezența mai multor dubii legitime privitoare la existența contravenției, ar trebui să atragă de plin drept anularea procesului verbal de constatare a contravenției respectiv.
In opinia sa și aceste dubii tehnice pot fi asimilate acestui principiu.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 6328/2014 din data de 23.10.2014, rejudecarea cauzei și prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . numărul_ emis de către 1PJ G. la data de 09.06.2014.
În drept, a invocat dispozițiile art. 470 și urm. din Codul de procedură civilă, OUG nr. 195/2002 rep. și OG nr. 2/2001, Norma Metrologica NML 021-05/23.11.2005
În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile de la dosar, precum și încuviințarea probei cu martori.
Legal citată intimata Inspectoratul de Poliție al Județului G. nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul prin prima criticilor formulate, tribunalul urmează să-l respingă pentru următoarele considerente.
Instanța de fond a respins plângerea contravențională considerând că a fost săvârșită fapta contravențională menționată în procesul verbal de contravenție, în sensul că petentul a condus autoturismul proprietatea sa cu viteza de 107 km/h în localitate, din pansele foto existente la dosar a rezultat că viteza de deplasare este cea menționată în procesul verbal de contravenție și că locul săvârșirii contravenției este . interiorul Municipiului Tg-J., unde viteza de deplasare este de 50 km/h.
Apelantul a criticat sentința instanței de fond arătând că din planșele fotografice nu se observă că la momentul înregistrării autoturismul se afla în localitate, neexistând elemente care să arate acest lucru, iar înregistrarea s-a făcut cu aparatul radar poziționat greșit fiind staționat pe acostamentul din partea opusă a sensului de mers al apelantului și din planșe se observă două autoturisme existând posibilitatea ca viteza de 107 km/h să fie a celuilalt autoturism.
Față de cererea de apel, tribunalul apreciază că procesul verbal de contravenție a întrunit cerințele legii, fiind legal și constatările agentului de poliție se prezumă a fi reale până la proba contrarie, probă care nu a fost întoarsă de către apelant prin probele pe care le-a solicitat, din planșele foto rezultă cu certitudine că viteza de deplasare era cea a autoturismului condus de petent, adică cea de 107 km/k. În ceea ce privește locul unde a fost săvârșită contravenția și unde a fost înregistrat apelantul de aparatul radar, instanța apreciază că se afla în interiorul localității Tg-J., pe . parte din municipiul Tg J.,așa cum s-a și observat din vizionarea CD-ului înaintat de I. G. și care a reieșit că în mod corect s-a considerat că petentul se afla în municipiul Tg-J..
Astfel că, soluția instanței de fond este temeinică și legală și urmează să fie respins apelul ca nefondat.
Văzând dispozițiile art.480 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul, declarat de apelantul petent T. M. R., CNP_, domiciliat în ., .. 55 B, județul D., împotriva sentinței civile nr.6328 din 23.10.2014, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimată Inspectoratul de Poliție al județului G., cu sediul în municipiul Tg-J., ., județul G., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, S. I. T. | Judecător, I. S. | |
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I/tehnored.A.C.C.
Judecător fond. M P.
4 ex/ 22 Iunie 2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 969/2015. Tribunalul GORJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 882/2015.... → |
|---|
