Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1503/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1503/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 14103/318/2014*
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 1503/2015
Ședința publică din 16 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Judecător L. M.
Grefier M. R.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție Județean G. împotriva sentinței civile nr. 19 din data de 08.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 19 din data de 08.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul C. I. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G.. A fost înlocuită sancțiunea amenzii în cuantum de 180 lei cu sancțiunea avertisment.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 180 lei, întrucât la data de 18.09.2014 a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe raza localității Peștișani având defecțiuni la sistemul de iluminare, respectiv luminile de întâlnire.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.
Analizând materialul probator de la baza încheierii procesului-verbal de contravenție contestat, instanța a apreciat că starea de fapt consemnată prin acesta este confirmată de ansamblul probatoriului administrat în cauză, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța a arătat că, potrivit art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste dispoziții legale, coroborate cu dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, instanța, examinând sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului, a apreciat că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins, în speță, și prin înlocuirea acestei sancțiuni cu avertismentul.
De asemenea, instanța a arătat că orice sancțiune juridică, inclusiv cea în materie contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.
Așa fiind, față de gradul de pericol social al faptei, de împrejurările în care a fost săvârșită aceasta, de urmarea produsă, precum și de faptul că petentul a remediat pe loc defecțiunile depistate de agentul constatator cu ocazia controlului, instanța a apreciat că scopul sancțiunii contravenționale în cauza de față se poate realiza și fără aplicarea amenzii contravenționale, prin înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a admis în parte plângerea contravențională și a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 180 lei aplicată cu sancțiunea avertisment.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Inspectoratul de Poliție Județean G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel a arătat că probele administrate în primă instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent, respectiv conducerea unui autoturism având defecțiuni la sistemul de iluminare al farurilor.
În opinia apelantei fapta nu are un grad redus de pericol social, norma încălcată de contravenient având drept scop prevenirea producerii de accidente rutiere și protejarea participanților la traficul rutier.
De asemenea, consideră că trebuie avută în vedere și atitudinea duplicitară a petentului, reflectată în plângerea contravențională, acesta solicitând în principal anularea procesului-verbal și doar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
Mai consideră că în condițiile date, este greu de presupus că prin aplicarea sancțiunii avertismentului petentul ar putea fi determinat ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Față de considerentele de mai sus solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.
În drept a invocat dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/200.
Prin întâmpinarea depusă intimatul petent C. I. a solicitat respingerea apelului declarat de Inspectoratul de Poliție Județean G. împotriva sentinței civile nr. 19 din data de 08.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J., considerând că sentința pronunțată este temeinică și legală.
Că, așa cum a arătat și în plângerea formulată au fost defecțiuni minore la sistemul de iluminare, respectiv la luminile de întâlnire, ce s-au produs din cauza gropilor care se află pe drumurile publice și pe care le-a remediat pe loc.
Pentru considerentele arătate a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 19 din data de 08.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._
Deși prin rezoluția din data de 14.04.2015 i s-a comunicat apelantei intimate Inspectoratul de Poliție Județean G. o copie de pe întâmpinarea formulată cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe întâmpinare, apelanta intimata nu a depus răspuns la întâmpinare la dosarul cauzei.
D. urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 16.06.2015, fiind citate părțile.
Apelul este nefondat.
Analizând apelul în raport de motivele de apel, probatoriul administrat și apărările invocate, tribunalul reține ca stare de fapt că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 180 lei, întrucât la data de 18.09.2014 a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe raza localității Peștișani având defecțiuni la sistemul de iluminare, respectiv luminile de întâlnire.
În mod corect a reținut instanța de fond că procesul-verbal contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.
Petentul nu a probat existența unei alte stări de fapt față de cea reținută de agentul constatator, nefiind răsturnată prezumția de temeinicie a acestuia.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, în mod corect a reținut instanța de fond că potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta,de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul verbal.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, tribunalul reține faptul că circumstanțele comiterii faptei, conduita petentului pot constitui în sensul dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001 elemente obiective care pot fi avute în vedere la analizarea raportului și exigenței de proporționalitate care trebuie să existe între gradul de pericol social al faptei și sancțiunea aplicată și implicit la reindividualizarea sancțiunii.
Se apreciază așadar că în mod judicios instanța de fond a hotărât asupra reindividualizării sancțiunii raportat la împrejurarea că petentul a recunoscut și remediat pe loc defecțiunea semnalată, fiind plauzibilă apărarea potrivit căreia defecțiunea a apărat ca urmare stării proaste a drumurilor publice.
De aceea, sancțiunea avertismentului este proporțională cu gravitatea faptei și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de natură a-l responsabiliza pe petent în sensul respectării dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice.
În considerarea celor expuse, se apreciază că instanța de fond a stabilit o judicioasă stare de fapt, dând o interpretare și aplicare corectă a legii și, deși probele administrate nu au înlăturat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatarea contravenției, reindividualizarea sancțiunii aplicate petentului este justificată, apelul urmând a fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (1) din Codul de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție Județean G. având C.I.F._ și sediul în Municipiul Târgu J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 19 din data de 08.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. I., având CNP_ și domiciliul în comuna Godinești, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2015.
Președinte, M. C. S. | Judecător, L. M. | |
Grefier, M. R. |
Red. L.M./ tehn.E.B.
4 ex./06 iulie 2015
J.fond P.C.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1087/2015. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 830/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
