Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1060/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1060/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 2935/317/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1060/2015
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Judecător L. M.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G. împotriva sentinței civile nr. 2151 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg- Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde intimatul petent C. I. M. legitimându-se cu cartea de identitate . nr._, lipsă fiind apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Intimatul petent C. I. M. având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond prin care a fost anulat procesul verbal de contravenție.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
- Hotărârea primei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 2151 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg- Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulată de petentul C. I. M., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției. A fost anulat procesul-verbal . nr._/23.09.2014, fiind exonerat petentul de la plata amenzii și de la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce aplicate prin acesta.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal . nr._/23.09.2014 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe durata a 30 zile, pentru aceea că la data de 23.09.2014, în timp ce conducea autovehiculul înmatriculat sub nr._, nu a acordat prioritate pe trecerea de pietoni unei persoane angajate în traversare.
Verificând din oficiu, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la comunicare. Deși nu a fost invocată de către parte nulitatea absolută a procesului-verbal contestat, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, verificând din oficiu legalitatea acestuia, a constatat că actul contestat a fost întocmit cu respectarea exigențelor art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Mai mult, instanța a mai constatat că amenda și sancțiunea complementară aplicate prin procesul – verbal au fost stabilite cu respectarea limitelor legale.
În cauza A. împotriva României - Cererea nr._/03 par. 67-68, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau de a le pedepsi pe cale contravențională, și nu pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (G. împotriva României, nr._/01, par. 58, 30 noiembrie 2006). Convenția lasă în principiu statelor libertatea de a ridica la rangul de infracțiune penală și de a urmări ca atare un comportament care nu constituie exercitarea normală a unuia din drepturile pe care le protejează, cu excepția respectării cerințelor art. 6 din Convenție. Or, nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților, cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", ar impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție.
Respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din C.E.D.O., se concretizează în materie contravențională în răsturnarea sarcinii probei în plan procesual. Astfel că petentul va fi obligat la dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar dacă probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a constatat că susținerea petentului privind faptul că persoana aflată în traversare nu se afla pe sensul său de mers, a fost confirmată de agentul constatator. Prin raportul din 27.10.2014, acesta a susținut faptul că pietonul se afla pe sensul opus celui de deplasare al petentului.
Art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, nu face distincție între pietoni după vârstă, fiind înlăturată apărarea intimatului cu privire la faptul că pietonul era minor. Ca urmare, potrivit aceluiași text de lege, instanța a constatat că fapta săvârșită de petent nu îndeplinește toate elementele constitutive pentru a fi contravenție, întrucât, pentru a fi sancționabilă, neacordarea priorității de trecere prin locuri semnalizate corespunzător, era necesar ca pietonul să se afle pe sensul de deplasare al autovehiculului.
Pentru aceste considerente, în lipsa oricăror alte probe, instanța a constatat că a fost neîntemeiat procesul-verbal contestat, dispunând anularea procesului-verbal . nr._/23.09.2014 și exonerarea petentului de la plata amenzii și de la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce aplicate prin acesta.
2.Calea de atac.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii.
În motivele scrise de apel, apelantul intimat a precizat că petentul a fost sancționat pentru neacordarea priorității de trecere unui pieton angajat în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, semnalizată corespunzător.
În opinia sa, prima instanță a anulat în mod greșit procesul-verbal, apreciind că petentul nu avea obligația de a-i acorda prioritate pietonului pentru că acesta se afla pe sensul opus.
În realitate, pietonul se afla angajat în traversare de pe sensul opus pe sensul de deplasare al petentului, dar acesta nu a putut să continue traversarea pentru că petentul nu a oprit pentru a-i acorda prioritate.
A apreciat că, în cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte contrariul celor consemnate în procesul-verbal de contravenție contestat. În aceste condiții, a considerat că simplele susțineri ale petentului cum că nu ar fi vinovat de cele reținute în sarcina sa, nedovedite în vreun mod, nu sunt în măsură a înlătura prezumția de temeinicie a procesului-verbal.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art. 30, alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientei, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30, alin. 2 din același act normativ, instituția este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în eventualitatea lipsei sale la dezbateri.
Prin întâmpinare intimatul petent a precizat că își menține contestația împotriva procesului verbal de contravenție, invocând dispozițiile art.100/b din capitolul VI, infracțiuni și pedepse din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Deși, prin rezoluția din data de 11.02.2015 i s-a comunicat apelantului intimat Inspectoratul de Poliție Județean G. o copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul petent C. I. M., cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirii întâmpinării, acesta nu a depus răspuns la întâmpinare.
D. urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 21.04.2015, fiind citate părțile.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, pentru următoarele considerente:
Petentul a fost sancționat contravențional în baza art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru faptul că la data de 23.09.2014, în timp ce conducea autovehiculul înmatriculat sub nr._, nu a acordat prioritate pe trecerea de pietoni unei persoane angajate în traversare, fiindu-i întocmit procesul-verbal . nr._ din 23.09.2014, contestat în cauză.
Astfel, potrivit art. 100 alin. 3 litera b din OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare în vigoare la data de 23.09.2014, data constatării faptei, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a faptei de nu a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.
Astfel, nici din cuprinsul actului sancționator contestat, nici din probele administrate la prima instanță ( în apel nefiind solicitate probe) nu rezultă că pietonul angajat în traversarea regulamentară a drumului public se afla pe sensul de deplasare a autovehiculului condus de către petent, astfel că nu sunt îndeplinite în cauză elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 litera b din OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare în vigoare la data de 23.09.2014. De altfel, chiar din raportul agentului de poliție, fila 19 din dosarul de fond, reiese că pietonul se afla în traversare pe sensul opus de mers, situația în care nu se poate reține această contravenție în sarcina petentului, aspect reținut corect de către prima instanță.
Așadar, se constată că prima instanță a interpretat în mod just dispozițiile legale incidente și a apreciat corect probele administrate în cauză, realizând o judicioasă analiză a cauzei, motivele de apel fiind neîntemeiate.
Față de aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod proc.civ. raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, va respinge apelul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIZIE
Respinge apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G. împotriva sentinței civile nr.2151 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg- Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. I. M. având CNP_ și domiciliul în municipiul Tg - J., ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, M. C. S. | Judecător, L. M. | |
Grefier, M. R. |
Red. S.M.C./ Tehn. M.R.
4ex/03.06. 2015
J.f./E.A.C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1125/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 986/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
