Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1604/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1604/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 16353/318/2014*
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 1604/2015
Ședința publică de la 30 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Judecător M. C. S.
Grefier E. A. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta petentă S.C. S. N. .. prin administrator judiciar Siomax SPRL împotriva sentinței civile nr. 480 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I. – I. Teritorial nr. 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde consilier juridic A. A. pentru apelanta petentă . SRL fără delegație de reprezentare, fiind lipsă intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Pentru a da posibilitatea reprezentantului apelantei, consilier juridic A. A. de a depune la dosar delegația de reprezentare sau concluzii scrise din partea apelantei petente tribunalul a lăsat cauza la a doua strigare.
La a doua apelare a cauzei făcută în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 480 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. S. N. .. împotriva procesului-verbal de constatarea contravențiilor . nr._/27.10.2014, în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R. - I. Teritorial 6.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ încheiat în data de 27.10.2014 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 pct.31 din O.G. nr.37/2007, reținându-se că în data de 27.10.2014, ora 17.33, pe DN 66, KM 41+600, localitatea Vlăduleni, a fost oprit si verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca cu numărul de înmatriculare_ utilizat de S. N. .. în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto Garoafa F., în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, la momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, constatându-se: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: la controlul privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto, conducătorul auto Garoafa F. nu a prezentat la control diagramele tahografice din perioada 21.10._14 si nici un alt document justificativ (certificat de atestare a activității Reg. CE nr.561/2006). A fost întocmit formular de control în trafic . nr._ semnat de către conducătorul auto.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa reprezentantului legal al petentei.
Nu a fost consemnat martor asistent, împrejurare justificată în cuprinsul actului sancționator prin aceea că nu s-a putut identifica nici un martor la fața locului în afara agenților constatatori care, potrivit OG 2/2001, nu pot semna în calitate de martori.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție nu este afectat de nici o cauză de nulitate absolută din cele care pot fi invocate din oficiu, iar petenta nu a invocat cauze de nulitate relativă, drept pentru care s-a apreciat că actul sancționator este legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 8 alin.1 pct. 31 din O.G. 37/2007 potrivit cărora reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale “neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital”.
Sub aspect probator, instanța a reținut că simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât aceasta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin procesul-verbal contestat reținându-se că în data de 27.10.2014, ora 17.33, pe DN 66, KM 41+600, localitatea Vlăduleni, a fost oprit si verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ si semiremorca cu numărul de înmatriculare_ utilizat de S. N. . copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto Garoafa F., în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, la momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, constatându-se: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: la controlul privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto, conducătorul auto Garoafa F. nu a prezentat la control diagramele tahografice din perioada 21.10._14 si nici un alt document justificativ (certificat de atestare a activității Reg. CE nr.561/2006). Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este susținută și de Formularul de control în trafic . nr._ semnat de către conducătorul auto.
Pe cale de consecință, în măsura în care petenta invocă împrejurări ce pot constitui cauze exoneratoare de răspundere, sarcina probei acestor împrejurări îi revine acesteia.
Instanța a reținut că dispozițiile O.G. nr. 37/2007 se completează cu cele ale regulamentelor europene care sunt direct aplicabile, fără a fi necesară transpunerea acestora în dreptul intern, regulamentele europene având efect direct și aplicabilitate imediată.
Potrivit art.36 alin.2 din Regulamentul nr.165/04.02.2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, instanța reține că în situația în care conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un tahograf digital, acesta trebuie să fie în măsură să prezinte, la cererea unui agent de control autorizat, (i) propriul card de conducător auto; (ii)orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulamentul și cu Regulamentul (CE) nr.561/2006;(iii)foile de înregistrare corespunzătoare aceleiași perioade ca cea menționată la punctul (ii), pe parcursul căreia a condus un vehicul echipat cu un tahograf analogic. De asemenea, potrivit alin.3 al aceluiași text normativ, un agent de control autorizat poate verifica respectarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor afișate, imprimate sau descărcate care au fost înregistrate de tahograf sau de cardul de conducător auto sau, în lipsa acestora, a oricărui document justificativ care dovedește nerespectarea unei dispoziții, precum articolul 29 alineatul (2) și articolul 37 alineatul (2) din prezentul regulament.
Față de aceste texte normative, instanța a apreciat că petenta avea obligația de a prezenta diagramele din ziua în curs și pe cele din cele 28 de zile precedente. Totodată, instanța a apreciat că petentei îi incumbă dovada de a prezenta documente justificative pentru perioada 21.10._14, pentru care conducătorul autovehiculului nu a putut prezenta diagrame tahografice.
Susținerea petentei în sensul că șoferul oprit în trafic desfășurase o altă activitate decât condusul în perioada menționată nu poate fi primită în condițiile care nu este susținută de nici o dovadă, nu a prezentat certificat pentru atestarea activităților în conformitate cu Regulamentul CE nr.561/2006 nici la momentul controlului în trafic, nici în cursul judecării plângerii contravenționale, petenta suportând consecințele neprobării faptului pretins.
Cu privire la exceptarea anumitor autovehicule de la incidența Regulamentului CE nr.561/2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului, instanța reține că lista autovehiculelor exceptate este una limitativă potrivit art.13, aceasta fiind de strictă interpretare și aplicare, ansamblul de vehicule al petentei care transporta mărfuri în scopuri comerciale nefăcând parte din enumerarea limitativă din cadrul regulamentului sus menționat.
În consecință, cu toate că petenta a contestat prin prezenta plângere situația de fapt astfel cum a fost reținută de către agentul constatator, instanța a considerat că nu a fost făcută nici o dovadă în acest sens, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, instanța apreciind că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentei.
Opinia instanței s-a fundamentat, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
În speță, instanța a reținut că pentru fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin.1 pct.31 din OG 37/2007, în art. 9 alin.1 lit. c) din același act normativ este stabilită sancțiunea amenzii, cu limite între 4.000 și 8.000 RON. Așadar, observând sancțiunea stabilită (amenda fără posibilitatea de aplicare a avertismentului), precum și cuantumul ridicat al acesteia (minimul amenzii contravenționale de 4000 RON), se constată că legiuitorul a apreciat că fapta prevăzută de art. 8 pc.31 din OG 37/2007 prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că pericolul social al faptei reținute ca fiind săvârșite de către petentă este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora. De asemenea, în raport de imposibilitatea de verificare a respectării perioadelor de condus, a perioadelor de pauză, instanța a constatat că fapta este în măsură a prezenta un grad de pericol social semnificativ, aducând atingere și siguranței pe drumurile publice și drepturilor fundamentale garantate angajaților firmelor de transport. Ca atare, instanța a considerat operațiunea de individualizare a sancțiunii aplicate ca fiind corect și proporțional realizată în raport de fapta reținută și impactul acesteia asupra valorilor sociale ocrotite. Dispozițiile legale incidente urmăresc îmbunătățirea condițiilor sociale pentru lucrătorii cărora li se aplică, precum și îmbunătățirea siguranței rutiere în general. Prin respectarea obligațiilor de prezentare a diagramelor, societățile de transport asigură respectarea perioadei obligatorii de repaus zilnic și săptămânal.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului, instanța a considerat că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii în cuantumul stabilit de către agentul constatator, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Față de aceste aspecte, în lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârșire a faptei, care să justifice reținerea unui grad de pericol social concret redus al faptei, instanța nu a reținut că în speță s-ar impune reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate.
Pentru toate motivele expuse, instanța a considerat că plângerea este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-o, și implicit a menținut procesul verbal de constatare a contravenției.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta S. N. .., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, drept care solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 27.10.2014), încheiat de I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I. - I. Teritorial nr. 6 prin care s-a dispus sancționarea unității cu amendă în cuantum de 8.000 lei, respectiv 2000 lei în termen de 48 de ore.
În fapt a arătat că, cu ocazia unui control în trafic efectuat de către I. - I. Teritorial 6, în data de 27.10.2014, s-a reținut de către reprezentantul intimatei că în data de 27.10.2014 ora 17.33, pe DN 66, km 41+600 Localitatea Vlăduleni, a fost oprit si verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu nr._ și semiremorca cu numărul de înmatriculare_ utilizat de S. N. . copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de Garoafa F..
La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate s-au constatat: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: la controlul privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorul ului auto, acesta nu a prezentat la control diagramele tahografice din perioadele 21.10.2014 - 26.10._ si nici un alt document justificativ, faptă ce constituie contravenție conform art. 8, al. 1, pct.31 din OG 37/2007 care se sancționează conform art. 9 alin.1, lit. c, din același act normativ.
Consideră că organul de constatare din cadrul I. a procedat în mod netemeinic și nelegal la stabilirea răspunderii contravenționale în sarcina societății pentru următoarele motive:
Astfel, în cazul informării asupra ,,acuzației” de nerespectare prevederilor OG 37/2007, ar fi avut posibilitatea de a preciza că respectivul conducător auto în perioada anterioara datei efectuării controlului desfășura o alta activitate decât condusul așa cum rezultă și din Certificatul de desfășurare a activității in conformitate regulamentul CE nr. 561/2006 sau cu Acordul European privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR)".
Că, deși conducătorul auto a învederat starea de fapt organului de control, prezentându-i în acest sens organului constatator „Certificatul de desfășurare a activității în conformitate cu regulamentul CE nr. 561/2006 sau cu Acordul European privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR)” din care rezultă că acesta în perioada anterioară controlului desfășura o altă activitate decât condusul, acesta nu a luat in considerare acest aspect.
Că, aceste reguli se aplică doar conducătorilor auto care efectuează transport rutier ce face obiectul Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 561/2006 conform art. 1 alin. 1.
Regulamentul CE 561/2006 se aplică transportului rutier de mărfuri cu vehicule a căror maximă autorizată depășește 3,5 tone și transportului de călători cu vehicule care asigură transport pentru mai mult de nouă persoane, destinate acestui scop, conform art. 2 din acest Regulament.
Prin urmare, transporturile rutiere care nu cad sub incidența art. 1 din acest regulament nu sunt supuse regulilor impuse de Regulamentul CE 561/2006 și implicit nici reglementările OG 37/2007.
Există însă situația în care șoferul nu conduce în fiecare zi un autovehicul ce cade sub incidența Regulamentului CE 561/2006.
În atare situație, șoferul nu mai este ținut a dovedi că în ziua anterioară conducerii autovehiculului care cade sub incidența Regulamentului 561/2006 a respectat timpii de odihnă prevăzuți de Regulament, dar are obligația de a înregistra de la data la care a condus un autovehicul și până la data ulterioară de conducere tot a unui astfel de vehicul, orice activitate desfășurată, pe un formular special.
Mai mult decât atât conducătorul auto Garoafa F. a fost angajat la societatea apelantă în data de 17.10.2014.
Procedând la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, apreciază că din probele pe care le va face în cauză rezultă că situația de fapt reținută de agentul contestator este total eronată și nu corespunde realității.
În opinia acesteia, nu a fost respectat principiul transparenței, nefiindu-se adusă la cunoștință contravenția, nu a putut face probe în susținerea sa, probe care pot să demonstreze contrariul celor reținute de agentul constatator în procesul verbal.
Prin urmare, sarcina probei aparține celui ce acuză, iar orice îndoială trebuie să profite celui acuzat (a se vedea cauza Barbera, Messegue si Jâbardo contra Spaniei).
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (ratificată de România prin Legea nr. 30/1994) este încorporat în dreptul intern, având o forță superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului, aplicabilitatea Convenției în latura sa penală, în domeniul contravențional fiind stabilită de Curte în cauza A. contra României.
Din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art. 6 par. 2 nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Modul în care operează această prezumție de legalitate a procesului-verbal nu trebuie să aducă atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales din prisma dreptului la apărare al petentului.
Ori, în speță, apreciază că principiul proporționalității nu a fost respectat, fiind încălcat în mod flagrant.
Ținând seama de faptul că sancțiunea amenzii nu este un scop în sine ci numai un mijloc de reglare a raporturilor juridice, precum și de gradul de pericol social al faptei, relativ redus, apreciază că sub aspectul individualizării, scopul educativ și preventiv al sancțiunii poate fi realizat și prin aplicarea sancțiunii „avertisment”.
Față de acest aspect, apreciază că, organul constatator trebuia să dea eficiență prevederilor din O.G. nr. 2/2001 unde s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune tocmai pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă, cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
Referitor la individualizarea sancțiunii, solicită a se avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de cest aspect apreciază că, organul constatator trebuia să dea eficiență prevederilor art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 unde s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, tocmai pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă, cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art. 5 alin. 5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie „proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar art. 21 alin.3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal de contravenție”.
În lumina acestui text de lege, instanța de judecată poate retine că, raportat la pericolul social și gravitatea faptei, sancțiunea aplicată este mult prea mare, astfel că sancțiunea avertismentului ar corespunde, mai bine scopului educativ al sancțiunii și este de natură a preveni, pe viitor, săvârșirea de către petent a unor alte contravenții.
Față de argumentele de drept și de fapt expuse, apreciază că intimata nu a făcut dovada fără echivoc a contravențiilor reținute în sarcina sa, astfel încât în speță este incident principiul „ in dubio pro reo”, conform căruia orice îndoială existentă în cauză trebuie interpretată exclusiv în favoarea persoanei sancționate, drept pentru care solicită: admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 27.10.2014 și, potrivit principiului accesorium sequitur principalem, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 8000 lei, plătibili 2000 lei în termen de 48 de ore.
În subsidiar a solicitat admiterea plângerii contravenționale și modificarea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 27.10.2014 în sensul înlocuirii sancțiunii pecuniare cu sancțiunea „avertisment".
În drept a invocat dispozițiile O.G. 2/2001, art. 466 și urm C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier -I.S.C.T.R. - I. Teritorial nr. 6 a solicita respingerea apelului ca nemotivat si nefondat si menținerea sentinței civile a instanței de fond ca legală și temeinică pentru următoarele motive:
Apelanta-petenta a fost sancționată pentru neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice de către conducătorul auto Garoafa F.(CNP_) și nici nu a probat lipsa acestora prin prezentarea Certificatul de atestare a activităților prevăzut de Decizia CE 959/2009, fapta ce constituie contravenție conform art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG nr 37/2007 cu modificările si completările ulterioare.
Că, din întregul material probator administrat în cauză instanța de fond a constatat ca nu a fost răsturnata prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute in cuprinsul acestuia.
A învederat instanței de apel că în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, Regulamentului (CEE) nr 3821/85 și ale Acordului AETR, statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor prezentelor regulamente si iau toate masurile necesare pentru a garanta aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu caracter de descurajare.
OG nr. 37/2007 cu modificările și completările ulterioare stabilește încălcările prevederilor regulamentelor de mai sus, precum și sancțiunile și măsurile aplicabile; în cazul constatării acestor încălcări, care pot fi: încălcări foarte grave, încălcări grave, încălcări minore.
Fapta săvârșită de apelanta-petenta este considerată de legiuitor ca reprezentând o încălcare foarte gravă a prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr 561/2006, Regulamentului (CEE) nr 3821/85 si ale Acordului AETR,procesul verbal fiind legal și temeinic întocmit, de aceea nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul: „art. 8-(l) Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr 561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr 3821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, daca acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: 31.neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice,a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.”
Deci, legiuitorul a făcut deja o împărțire după gradul de pericol social al contravențiilor săvârșite la regimul transporturilor si siguranței circulației in transporturile rutiere, așa cum a detaliat anterior, în încălcări foarte grave, încălcări grave și încălcări minore, astfel dacă legiuitorul ar fi dorit să fie aplicat avertismentul pentru vreuna din aceste încălcări ar fi prevăzut expres în legislație acest aspect.
În cadrul controlului din data de 27.10.2014, conducătorul auto nu a prezentat înregistrările tahograf pentru perioada 21.10._14 iar în cazul în care conducătorul auto Garoafa F. se afla în unul din cazurile prevăzute de certificatul de desfășurare a activității stabilit prin Decizia (CE) nr.959/2009: 1.acesta s-a aflat în concediu medical; 2. acesta s-a aflat în concediu de odihna; 3. se afla în concediu sau repaus; 4.acesta conduce un autovehicul exceptat de la aplicare Regulamentului 561/2006; 5. desfășura o alta activitate decât condusul; 6. era disponibil, petenta avea obligația să completeze, prin dactilografiere acest certificat care se semnează înaintea fiecărei curse și se păstrează împreuna cu înregistrările tahograf la bordul vehiculului, certificat pe care conducătorul auto nu-1 deținea pentru perioada mai sus menționată.
Deci, în urma controlului efectuat în trafic, conducătorul auto trebuia să prezinte, 1a cererea inspectorului, diagrama din ziua controlului și diagramele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 28 de zile precedente, obligație ce se regăsește în art. 15 alin. 7 din Regulamentului (CEE) nr. 3820/85:
„7. (a)Atunci când conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un aparat de înregistrare, în conformitate cu prevederile Anexei I, acesta trebuie să fie în măsură să prezinte, la cererea inspectorului de control: (i)- foile de înregistrare din săptămâna în curs și cele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 15 zile precedente; (ii)- cardul de conducător in cazul in care este titularul unui asemenea card; (iii)- orice informație introdusa manual si orice imprimat scos in timpul săptămânii în curs și în timpul celor 15 zile precedente, in conformitate cu prezentul regulament si cu Regulamentul (CE) nr 561/2006. Cu toate acestea, după 1 ianuarie 2008, duratele prevăzute la punctele (i) și (iii) se referă la ziua în curs și la o perioadă precedentă de douăzeci și opt de zile."
A mai învederat instanței că înregistrările tahografului sunt sursa principală de informații in cadrul controalelor în trafic. Lipsa înregistrărilor se poate justifica numai in cazurile in care înregistrarea tahografului ,inclusiv introducerea de date manual, nu a fost posibila din motive obiective. În astfel de cazuri trebuie întocmit un certificat care să confirme respectivele motive.
Mai precizează că inspectorul de trafic întocmește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției doar în baza tuturor documentelor care îi sunt prezentate de către conducătorul auto in momentul controlului, așadar daca acest certificat s-ar fi aflat la bordul autovehiculului în momentul controlului, inspectorul de trafic ar fi avut obligația sa îl ia în considerare, dar acest certificat nu a fost prezentat de către conducătorul auto.
Este o practică a operatorilor de transport care în cazul controalelor în trafic privind verificarea respectării timpilor de conducerea pauzelor si a timpilor de odihna ai conducătorilor auto, să nu prezinte înregistrările tahograf, amenda contravențională fiind mult mai mică decât în cazul în care în urma verificării înregistrărilor tahograf ar reieși încălcări ale timpilor de conducere, ale pauzelor și timpilor de odihnă, încălcări sancționate cu amenzi în cuantumuri mult mai mari.
Pentru motivele arătate a solicitat respingerea apelul formulat de . și nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 480/26.01.2015 pronunțată în dosarul nr._, iar pe fond să se mențină procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr_/27.10.2014 ca temeinic și legal întocmit.
În drept a invocat prevederile art. 205-208 și art. 466-482 Cod procedură civilă, O.G. nr 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, OG nr.37/2007 cu modificările și completările ulterioare, OMT nr. 1058/2007 cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului.
Deși prin rezoluția din data de 05.05.2015 i s-a comunicat apelantei intimate . de pe întâmpinarea formulată de intimata I. – I. Teritorial nr. 6, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe întâmpinare, apelanta intimată nu a depus răspuns la întâmpinare la dosarul cauzei.
D. urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 30.06.2015, fiind citate părțile.
După terminarea ședinței de judecată, dar înainte deliberării apelanta petentă . SRL a depus prin fax concluzii scrise prin care a invocat aceleași apărări ca cele depuse prin cererea de apel.
Apelul este fondat.
Din examinarea apelului pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, în raport de criticile invocate și prin prisma dispozițiilor art. 466 și urm. din codul de procedură civilă tribunalul reține că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Ca stare de fapt se reține că prin procesul-verbal de constatarea contravențiilor . nr._ încheiat în data de 27.10.2014 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 pct.31 din O.G. nr.37/2007, reținându-se că în data de 27.10.2014, ora 17.33, pe DN 66, KM 41+600, localitatea Vlăduleni a fost oprit si verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca cu numărul de înmatriculare_ utilizat de S. N. .. în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto Garoafa F., în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, la momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, constatându-se: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital astfel: la controlul privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto, conducătorul auto Garoafa F. nu a prezentat la control diagramele tahografice din perioada 21.10._14 si nici un alt document justificativ (certificat de atestare a activității Reg. CE nr.561/2006). A fost întocmit formular de control în trafic . nr._ semnat de către conducătorul auto.
Petenta nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, susținerile acesteia reiterare prin motivele de apel potrivit cărora conducătorul auto în perioada anterioară datei efectuării controlului desfășura o alta activitate decât condusul, așa cum rezultă și din Certificatul de desfășurare a activității in conformitate regulamentul CE nr. 561/2006 sau cu Acordul European privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR) nefiind dovedite.
La dosarul cauzei nu a fost depus, nici în fața instanței de fond și nici a instanței de apel nici un înscris, certificat de desfășurare a activității în conformitate cu Regulamentul CE nr. 561/2006 sau cu Acordul European privind munca echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR) din care să rezulte că acesta în perioada anterioară controlului desfășura o altă activitate decât condusul.
Nu se va reține nici apărarea potrivit căreia conducătorul auto ar fi fost angajat doar de la data de 17.10.2014, care nu are relevanță în condițiile în care perioada pentru care s-a reținut lipsa diagramelor este cuprinsă între 21.10.2014 și 26.10.2014.
Tribunalul reține că petenta a fost sancționată pentru o abatere constatată în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național ce face obiectul Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 561/2006 așa cum rezultă din dispozițiile H.G. nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor.
Constatând existența faptei contravenționale și vinovăția petentei, instanța de apel apreciază și că prin aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale orientată spre maximul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, intimata nu a respectat raportul de proporționalitate care trebuie să existe între sancțiune și fapta comisă.
Potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul verbal.
Tribunalul apreciază că circumstanțele comiterii faptei așa cum a fost reținută din probatoriul administrat, comportamentul petentei, inclusiv starea sa financiară pot constitui în sensul dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001 elemente obiective care să fie avute în vedere la analizarea raportului și exigenței de proporționalitate care trebuie să existe între gradul de pericol social al faptei și sancțiunea aplicată și implicit la reindividualizarea sancțiunii.
De aceea, se apreciază că sancțiunea amenzii la limita minimă prevăzută de lege, de 4000 lei este proporțională cu gravitatea faptei și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de natură a responsabiliza petenta în sensul respectării dispozițiilor legale pentru care a fost aplicată sancțiunea contestată.
Pentru considerentele expuse sentința urmează a fi schimbată pentru motivele reținute și analizate de către instanță, a se admite plângerea în parte și a se reduce amenda de la 1.000 lei la 200 lei pentru fiecare contravenție, rezultând o amendă cumulată de 400 lei.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (2) din codul de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta petentă S.C. S. N. .. cu sediul social în Voluntari, ., jud. Ilfov și sediul procesual ales în Târgu J., ., județul Gorj, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, prin administrator judiciar Siomax SPRL cu sediul în Târgu J., ., P+E, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 480 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I. - I. Teritorial nr. 6 cu sediul procesual ales în Slatina, Bulevardul N. T., nr.47, județul O..
Schimbă sentința în sensul că admite în parte plângerea și reduce sancțiunea amenzii de la suma de 8.000 lei la suma de 4.000 lei. Menține restul dispozițiilor procesului-verbal.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2015.
Președinte, L. M. | Judecător, M. C. S. | |
Grefier, E. A. B. |
Red. L.M./ tehn.E.B.
4 ex./ 15 iulie 2015
J.fond L.M.P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6020/2015.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 326/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
