Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001. Sentința nr. 755/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 755/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 2666/95/2015
Acesta nu este document finalizat
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 755
Ședința publică din 19 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Grefier A. C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, având ca obiect,comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul P. I., lipsă fiind pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj.
Procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost îndeplinită procedura prealabilă în cauză, acțiunea fiind timbrată de către reclamant cu suma de 50 lei conform chitanței nr._ din 29.04.2015.
De asemenea învederează faptul că pârâta Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj a formulat și depus întâmpinare la data de 28.05.2015, în afara procedurii prealabile.
În condițiile art.131 alin.2 NCPC instanța, din oficiu, verifică și stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, conform dispozițiilor art.95 pct.1 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.8 din legea nr.554/2004.
Instanța, a înmânat reclamantului un exemplar de pe întâmpinare și având în vedere că s-a comunicat adresa de înaintare a cererii de chemare în judecată la data de 30 aprilie 2015 și până la stabilirea termenul de judecată pârât IPJ Gorj nu a înaintat întâmpinarea, reclamantul a fost întrebat dacă solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a avea posibilitatea să observe actul depus.
Reclamantul având cuvântul arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art.392 C.pr.civ.,declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 C.pr.civ.
Reclamantul P. I. având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la comunicarea celor solicitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.04.2015 reclamantul P. I., a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: obligarea pârâtei să furnizeze informațiile solicitate prin cererea nr._/26.03.2015, în sensul furnizării informațiilor privind rezultatul alcoolemiei, și dacă a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule numitului C. F., la data de 26.09.2012, urmare a accidentului de circulație produs pe șoseaua de centură a orașului Târgu J..
În motivarea cererii de chemare în judecară, reclamantul a arătat că, în fapt, fiind cetățean - contribuabil la bugetul Municipiului Târgu J., prin cererea nr. înregistrată la IPJ Gorj cu nr, din 2015, a solicitat să îi fie comunicate rezultatul alcoolemiei și dacă i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule numitului C. F., primar al orașului, în urma accidentului pe care l-a provocat în luna septembrie a anului 2012.
Prin conținutul cererii sale, adresată IPJ Gorj, în sensul de a-i fi comunicat rezultatul probelor alcoolemie și, respectiv, dacă persoanei respective i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule ca urmare a consumului de alcool, nu a cerut informații despre datele personale de identitate, adresă, stare civilă, ori bunuri patrimoniale.
Având în vedere și prevederile Art. 3, din Statutul funcționarului public, respectiv Principiile care stau la baza exercitării funcției publice:
a) legalitate, imparțialitate si obiectivitate;
b) transparenta;
c) eficienta si eficacitate;
d) responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetățean;
f) stabilitate in exercitarea funcției publice;...
A considerat că cererea sa este cu atât mai îndreptățită cu cât ar putea fi vorba despre încălcarea tuturor normelor privind exercitarea funcției publice.
Fiind vorba despre cererea care vizează o persoană publică, care ar trebui să aibă un comportament demn, deasupra oricăror suspiciuni, pentru care trebuie să ne dăm consimțământul electoral în cunoștință de cauză, și în condițiile în care există suspiciunea că, la momentul accidentului, fapta penală de conducere a unui autovehicul de către o persoană aflata sub influența alcoolului ar fi fost ascunsă publicului, consideră că este și în interesul persoanei vizate să lămurească situația, dar și în interesul pârâtei Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, asupra căruia persistă suspiciunea mușamalizării faptelor ilegale comise de către persoane cu funcții importante.
A învederat faptul că, potrivit dispozițiilor Legii 544/2001, informațiile solicitate trebuiau comunicate, în raport de art. 5 al.(l), text care prevede că: "fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:... g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;... Ori, așa cum se poate observa, documentele sunt gestionate de către pârâtă.
Pe de altă parte, a considerat că în această cauză sunt aplicabile prevederile Legii 544 /2004 și nu al Legii 544/2001, motiv pentru care răspunsul nu a specificat potrivit art. 5 lit. i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se considera vătămata în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
Prin cererea sa, adresată IPJ Gorj, nu se poate invoca periclitarea anchetei, aceasta fiind finalizată de foarte mult timp, nu se poate invoca nici punerea în pericol a vieții, integrității corporale sau a sănătății vreunei persoane, rezultatul fiind cunoscut făptuitorului, fapt care reiese și din adresa nr._, din 20.03.2015, emisă de către Direcția Control Intern din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Un alt aspect important în cadrul acestei posibile mușamalizări este faptul că, potrivit autorităților, în urma accidentului, conducătorul auto a apelat singur "112", în condițiile în care acesta a ajuns în șanț pentru că și-ar fi pierdut conștienta din cauza unei "căderi a glicemiei", conform informațiilor apărute în mass-media.
In susținerea faptului că pârâta a refuzat în mod nejustificat, și cu interes ilegitim emiterea răspunsului solicitat prin cerere, invocând fragmente convenabile din prevederile legale, a solicitat a se avea în vedere și faptul că șeful IPJ Gorj, respectiv conducătorul instituției, nu a semnat răspunsul ce i-a fost trimis, înregistrat cu nr._, din 03.04.2015. Răspunsul a fost semnat doar de către angajatul Responsabil Legea 455/2001; adresa nefiind semnată nici de către juristul instituției. Așadar, prin semnătura unui subordonat, cererea fiind adresată Șefului IPJ Gorj, poate presupune că s-a încercat ascunderea, în continuare, a adevărului.
Adresa pe care a emis-o IPJ Gorj, respectiv refuzul de a furniza informațiile solicitate, poate fi înțeleasă ca un răspuns subiectiv, părtinitor, emis sub influența presiuni profesionale și sociale, în condițiile în care persoana la care se referă cererea are putere de decizie și influență foarte mare, direct sau prin interpuși, în comunitate și, implicit în IPJ Gorj.
In răspunsul de refuz al IPJ Gorj, este intenționat greșit invocată și lipsa consimțământului persoanei vizate, în condițiile în care nu există probe că i-ar fi fost cerut acordul dar, foarte important, chiar IPJ Gorj și-a uitat atribuțiile, omițând publicarea rezultatului alcoolemiei.
Mai mult, în condițiile în care, la începutul anului 2013, pe 30 ianuarie, o proprietate a sa a fost avariată în urma unui accident de circulație, iar poliția a refuzat să întocmească un proces verbal de constatare la fața locului, cerând ajutorul Ministerului Administrației și Internelor, condiții în care, în următoarele săptămâni de după acel accident, a fost chemat să dea declarații scrise la sediul Poliției Municipiului Târgu J.. În timpul prezenței sale la sediul Poliției Municipiului. Târgu J., ofițerul în fața căruia a dat declarația scrisă, un domn polițist, comisar, al cărui nume nu și-l amintește, i-a spus textual, referindu-se la permisul primarului C.: "Cu mâna mea i l-am luat" și " acum trei zile l-a luat înapoi". A menționat că acel ofițer de poliție l-a invitat pentru audiere, personal, chiar din spațiul pe care îl deține pe . avariat în accident.
În această conjunctură, fiind cunoscute relațiile strânse dintre fostul șef al IPJ Gorj și primarul orașului, ascunderea rezultatelor probelor alcoolemiei și, respectiv a suspendării dreptului de a conduce autovehicule, în condițiile în care ele sunt reale, pot fi interpretate ca un abuz la lege și la dreptul cetățenilor de a cunoaște adevărul, cu atât mai mult cu cât persoana vizată este funcționar public destul de controversat. De aceea, a considerat că și interesul persoanei vizate este acela de aflare a adevărului de către comunitate; nicio instituție nu poate fi stavilă între încălcarea legii și drepturile cetățenilor de a fi informați corect, în orice situație.
Pe lângă aceste condiții, faptul că persoana vinovată nu a fost testată cu aparatul etilotest la locul accidentului conduce la aceeași suspiciune de acoperire a unei fapte ilegale, chiar de către instituția care trebuie să vegheze la respectarea legalității.
Constituția României, Statutul Funcționarului Public, Legea Circulației, Normele CEDO nu sunt facultative, indiferent de funcția pe care o ocupă, vremelnic, un cetățean român.
A considerat răspunsul IPJ Gorj ca fiind un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri al autorității care îi lezează un interes legitim.
Conform art. 8 din Legea nr.544/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În drept, prezenta cererea a fost întemeiată pe disp. art. 8 din Legea 544/2004 raportat la disp. art. 104 din Noul C. Proc. Civ..
În temeiul disp. art. 223 al.3 Nou C. Proc Civ. a solicitat judecarea în lipsă.
În dovedirea cererii a depus următoarele acte: copia cărții de identitate; copia cererii sale nr._/26.03.2015, depusă și înregistrată la IPJGorj;copia răspunsului IPJ Gorj, nr._ / 03.04.2015; chitanța taxei judiciare de timbru, în sumă de 50 de lei, seria_.
Legal citată, pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, a formulat întâmpinare.
În motivare pârâta a arătat că, reclamantul a solicitat, prin cererea înregistrată la I.P.J. Gorj sub nr._/26.03.2015 furnizarea de informații referitoare la aspectele menționate mai sus. După analizarea solicitării formulate, petentului i s-a comunicat, cu adresa nr._/03.04.2015, în esență, faptul că informațiile solicitate sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor. În temeiul prevederilor art. 12, alin. 1. lit. d din Legea nr. 544/2001. potrivit cărora „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor" „informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii". Potrivit prevederilor art. 3 litera a) din Legea nr. 677/2001, prin date cu caracter personal se înțelege orice informații referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabilă, iar în conformitate cu textul de la litera b) a aceluiași articol, constituie prelucrare a datelor cu caracter personal și dezvăluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod.
Reclamantul a susținut, invocând ca temei de drept prevederile art. art. 3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, referitoare la principiile exercitării funcției publice că informațiile solicitate ar reflecta „încălcarea tuturor normelor privind exercitarea funcției publice*"
În realitate, persoana cu privire la care se solicită informațiile are calitatea de ales local, statutul aleșilor locali fiind reglementat de Legea nr. 393/2004 și nu de Legea nr. 188/1999. De asemenea, principiile invocate de reclamant se referă, în mod evident, la „exercitarea funcției publice" și nu la conduita funcționarului public în afara serviciului.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 14, alin. 1 din Legea nr. 544/2001, „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice". Ori, potrivit prevederilor art. 15. alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului prin demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritoriala, condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate, punerea sub interdicție judecătorească, pierderea drepturilor electorale, pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales. Având în vedere că informațiile solicitate nu se referă la vreuna dintre situațiile în care capacitatea exercitării mandatului de primar (funcție de autoritate publică) ar fi afectată, aceste date cu caracter personal nu pot deveni informații de interes public.
Informațiile solicitate de reclamant nu fac parte. în mod evident, din categoria informațiilor pe care fiecare autoritate sau instituție publică are obligația, în temeiul prevederilor art. 5 din legea nr.544/2001 să le comunice din oficiu. Textul (art.5, alin. 1, lit g) prevede obligația autorităților și instituțiilor publice de a aduce la cunoștință publicului, din oficiu, o listă cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii, și nu toate documentele produse sau gestionate de instituție.
Pentru aceleași considerente, în speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 5. alin. 1. lit. i din Legea nr. 544/2001, care prevăd obligația autorităților și instituțiilor publice de a aduce la cunoștință cetățenilor, din oficiu (prin afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie sau prin consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate acestui scop, conform art. 5, alin. 4 din Legea nr. 544/2001) modalitățile de contestare a deciziilor autorității sau a instituției publice în situația în care vreo persoană se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public.
Potrivit Anexei nr. 3 clin H.G. nr. 123/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în răspunsul la cererea privind furnizarea unor informații de interes public nu trebuie menționată modalitatea de contestare a deciziei adoptate.
De asemenea, răspunsul transmis reclamantului a fost întocmit și semnat de funcționarul desemnat responsabil cu aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001, conform modelului de răspuns cuprins în aceeași anexă nr. 3 a H.G. nr. 123/2002. Potrivit prevederilor anexei 4 a actului administrativ menționat, răspunsul la reclamația administrativă (cale de atac de care reclamantul a înțeles să nu uzeze) trebuie semnat de conducătorul autorității sau instituției publice. Răspunsul contestat a fost semnat de funcționarul însărcinat cu aplicarea Legii nr. 544/2001 însă a fost transmis reclamantului după aprobarea acestuia de către conducătorul unității, prin rezoluție, astfel cum rezultă din cuprinsul exemplarului nr. 2 al documentului, rămas în posesia instituției pârâte. Nici în ceea ce privește pretinsa obligație a semnării răspunsului de către juristul instituției, reclamantul nu precizează care ar fi temeiul de drept din care ar izvorî aceasta.
Față de motivele arătate, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În dovedire, a anexat prezentei întâmpinări, în copie, în două exemplare certificate pentru conformitate cu originalul, exemplarul nr. 2 al adresei nr._/03.04.2015, precum și Anexa nr. 3 a H.G. nr. 123/2002.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.
În baza art. 411, alin. l pct.2, teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând acțiunea de față, prin prisma probatoriului administrat, Tribunalul reține următoarele:
Prin cererea introductivă, reclamantul P. I. a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să furnizeze informațiile solicitate prin cererea nr._ din 26 martie 2015, în sensul furnizării informațiilor privind rezultatul alcoolemiei, precum și dacă a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule numitului C. F., Primarul Municipiului Târgu-J., la data de 26 septembrie 2012, urmare a accidentului de circulație produs pe șoseaua de centură a orașului Târgu J..
Tribunalul constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Temeiul legal al cererii de față îl constituie dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, motiv pentru care temeinicia acțiunii urmează a se analiza prin prisma acestor prevederi legale.
Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr.544/2001, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.
Conform art. 2, în sensul acestei legi, prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituției, iar prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației; prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizica identificată sau identificabilă.
Potrivit art.3, asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
În conformitate cu art. 5, fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
„a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop.
(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după . prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1)”.
Conform dispozițiilor art. 6 al. 1 din Lege, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public, autoritățile și instituțiile publice fiind obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
În exercițiul dispozițiilor art. 7 al. 1 din același act normativ, „autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic”.
Corelativ, legiuitorul a prevăzut, la art. 12 din Lege, exceptarea de la accesul liber al cetățenilor, prevăzute la art. 1, a următoarelor informații:
„ a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii;
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor”.
Art. 14 reglementează de asemenea că:
„(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2”.
În speță, Tribunalul reține că reclamantul a solicitat pârâtei, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, să-i fie comunicate rezultatul probelor biologice care au fost recoltate numitului C. F., în urma accidentului din septembrie 2012, când acesta ar fi intrat cu mașina în șanț, pe centura ocolitoare a Municipiului Târgu-J., precum și dacă, în urma acestui accident, conducătorului auto i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule, urmare a consumului de alcool.
Aceste solicitări rezultă din copia Cererii nr._ din 26 martie 2015, atașată la fila nr.8 din prezentul dosar.
În exercițiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 544/2001, pârâta a comunicat un răspuns reclamantului prin adresa nr._ din 03 aprilie 2015 (fila nr.9 verso și fila nr.15 din dosar).
Așa cum s-a expus anterior, potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, în speță, reclamantul solicitând în considerarea dispozițiilor din Legea nr.544/2001, informații privind rezultatul probelor biologice recoltate numitului C. F. și, respectiv dacă acesta a avut suspendat dreptul de a conduce autovehiculul în urma comiterii unei contravenții, comise pe parcursul anului 2012.
Legea instituie obligația comunicării în scris la solicitare, statuând în alin. 2 al art. 7 și posibilitatea refuzului comunicării informațiilor solicitate, refuz care de asemenea se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
Speța de față pune în discuție tocmai refuzul de comunicare a informațiilor solicitate, pârâta comunicând reclamantului faptul că informațiile solicitate prin cererea susmenționată sunt exceptate de la informațiile de interes public, dat fiind că este vorba despre date personale ale conducătorului auto nominalizat anterior, precum și informații referitoare la anchetă, referitoare la persoana respectivă.
Astfel, apare ca întemeiată motivarea pârâtei, din răspunsul nr._ din 03 aprilie 2015, dat reclamantului, în sensul că informațiile solicitate sunt exceptate de la cele de interes public.
Astfel Tribunalul consideră că aceste informații nu sunt posibil de comunicat reclamantului, acesta neîndeplinind, în primul rând, condițiile de persoană interesată, iar pe de altă parte, informațiile respective nefăcând parte din informațiile de interes public, ci fiind în strictă legătură cu aspecte personale referitoare la conducătorul auto.
Sunt astfel aplicabile disp. art. 10 alin.1 din Legea nr.677/2001, invocată și de pârâtă în răspunsul dat reclamantului, conform cărora:
„Art. 10 - Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contravenții
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârșirea de infracțiuni de către persoana vizată ori la condamnări penale, măsuri de siguranță sau sancțiuni administrative ori contravenționale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităților publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege și în condițiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(3) Un registru complet al condamnărilor penale poate fi ținut numai sub controlul unei autorități publice, în limitele puterilor ce îi sunt conferite prin lege”.
În cauză nu se identifică situația prev. de art. 11 din acest act normativ, care prevede excepțiile de la această regulă, respectiv:
„Excepții:
„Prevederile art. 5, 6, 7 și 10 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă prelucrarea privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată”.
De asemenea, sunt aplicabile, în speță, disp. art. 14 din Legea nr.544/2001, conform cărora:
„ (1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2”.
Cum în cauza de față, nu se solicită informații care ar fi în legătură cu capacitatea de exercitare a funcției publice, de către persoana publică C. F., Primarul Municipiului Târgu-J., cele solicitate de reclamant nu-i pot fi comunicate acestuia.
Astfel, în cauza dedusă judecății, nu se constată un refuz nejustificat de comunicare a informațiilor solicitate prin cererea nr._ din 26 martie 2015, acțiunea de față apare ca neîntemeiată și, prin urmare, va fi respinsă.
Mai mult, așa cum rezultă chiar din cuprinsul Cererii adresate de reclamant pârâtei, pentru comunicare informații, acesta recunoaște personal că IPJ Gorj a dat, în limitele legii, informația publică cu referire la accidentul produs.
Astfel, în cauza dedusă judecății, Tribunalul constată că nu rezultă nici o culpă a pârâtei, în ce privește necomunicarea către reclamant a informațiilor solicitate prin Cererea adresată, ea dând răspuns la aceasta, în termenul legal și în conformitate cu normele Legii nr.544/2001 și ale Legii nr.677/2001.
Astfel, nu rezultă un refuz nejustificat de comunicare a informațiilor.
Informațiile solicitate de reclamant în cererea adresată pârâtei se încadrează cu certitudine în categoria informațiilor exceptate de la cele de interes public, conform dispozițiilor din Legea nr. 544/2001, citate anterior.
În concluzie, raportat la normele legale enunțate, Tribunalul reține că datele și informațiile solicitate de către reclamant nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, întrucât acestea nu țin de capacitatea de exercitare a funcției publice, de către Primarul Municipiului Târgu-J., respectiv nu sunt legate de exercitarea acestei funcții, ci sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor.
De asemenea, Tribunalul reține că interesul legitim, condiție de exercitare a acțiunii în justiție, derivând chiar din cuprinsul normelor legale enunțate, nu este dovedit prin solicitarea acestor informații.
În considerarea celor expuse și văzând și disp. din Legea nr. 544/2001, din Legea nr.677/2001 și din Legea nr. 554/2004, urmează ca acțiunea dedusă judecății să fie respinsă, pentru toate considerentele expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. I., domiciliat în Târgu-J., .. 56A, scara l, ., CNP_, contradictoriu cu pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, cu sediul în TG-J., ., județul Gorj, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. I. T. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I.T/tehnored.A.C.C.
4 ex./01 iulie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1685/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 636/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
