Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 848/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 848/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 2939/95/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 848/2015
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanta T. M. S. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură reclamanta a depus adeverință de funcționar public nr._ din 12.05.2015 și prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, după care, instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 286 din OG nr. 34/2006.
Tribunalul constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat a constatat terminată cercetarea procesului și a reținut cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 12.05.2015 sub nr. 12.05.2015 reclamanta T. M. S. a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei Casei Județene de Pensii Gorj prin care solicită obligarea pârâtei la plata sporului de condiții vătămătoare, în cuantum de 15 % din salariul de bază, spor ce a fost sistat cu 30.04.2012.
Solicită acest spor începând cu 17.11.2014 pana in prezent si in continuare, sume actualizate cu coeficientul de inflație pana la data plații integrale a sumelor datorate, precum si plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite.
In fapt, in calitate de funcționari publici ai Casei Județene de Pensii Gorj, în cadrul compartimentului stabiliri prestații si pensii internaționale, conform Deciziei nr. 825/29.10.2008, emisa de CNPAS București, s-a beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare de munca, in procent de 10%, aplicat la salariul de baza, pana la data de 15.04.2009," când prin Ordinul CNPAS" București, nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor in procent de 1 % .
Ulterior, Înalta Curte de Casație si Justiție, prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a dispus anularea in parte a Ordinului 482/2009, emis de CNPAS București, respectiv articolul 1, pct.3, care prevedea ca sporul pentru condiții vătămătoare de munca se acorda in procent de 1%.
Urmare acestei hotărâri judecătorești, prin care s-a declarat nelegalitatea unui act administrativ, respectiv art. 1, pct.3 din Ordinul 482/2009, CNPP a revenit cu Ordinul nr. 1020/20.07.2011, prin care respecta dispozițiile înalta Curte de Casație si Justiție.
Ținând cont de aceasta situație juridica acest spor a fost acordat tuturor salariaților din cadrul CNPAS București si caselor județene de pensii din tara, inclusiv noua, in procent de 10%, pana in luna mai 2012, data de la care parata a procedat la sistarea acestor drepturi fără a avea un temei legal.
Arată ca ordonatorul secundar de credite, respectiv CNPP București aloca anual sumele necesare acordării acestui spor, dar intimata in mod nejustificat nu ne-a acordat acest drept, banii fiind restituiți la finele fiecărui an.
Arată că s-au luat măsurile necesare acordării acestui spor, in sensul ca s-au obținut buletine de determinare prin expertizare, emise de Societatea Naționala de Radiocomunicații, Sucursala București prin care s-a constatat ca exista riscuri de îmbolnăvire datorită condițiilor vătămătoare create de instalațiile (antenele) instalate in baza Protocolului privind furnizarea de servicii de comunicații de date încheiat intre CNPP si Serviciul de Telecomunicații Special Gorj.
Precizează că aceste instalații aflate și în prezent pe sediul instituției, generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații pentru microunde, instalații pentru curenți, de înaltă frecvență sau stații de bruiaj.
De altfel si folosirea calculatorului, xeroxului, imprimantelor, serverelor existente in biroul de lucru, duc la expunerea de radiații electromagnetice ionizate care pot duce, in timp, datorita duratei de expunere, la sindromul anteno-vegetativ la tulburări cardiovasculare, la tulburări endocrine, modificări biochimice si tulburări vizuale etc.
A depus in acest sens adresele nr. 7873, 6272 si nr. 6294/20.02.2013 emise de C 2K Telecom SRL, precum si Buletinul nr. 302/_/2008, emis de Societatea naționala de Radiocomunicații pentru antenele existente si in acest moment pe sediul instituției precum si buletinul de determinare nr. 147/2012, emis de Direcția de Sănătate Publica Gorj pentru condițiile nocive in care își desfășoară activitatea, respectiv praf, mucegai etc.
Precizează ca toate casele județene de pensii, din tara, beneficiază de acest spor, pentru aceleași condiții, respectiv instalarea antenelor, există obligatoriu in dotarea instituțiilor, ce servesc la funcționarea tehnica privind transmiterea datelor.
Cu privire la procentul privind sporul de condiții vătămătoare precizează că a fost majorat de la 10% la 15 %, conform art.l, secțiunea B din Legea cadru 284/2010, fapt pentru care solicită, in principal, instanței de judecata obligarea CJP Gorj sa le acorde sporul de condiții vătămătoare si periculoase in acest procent, respectiv 15% aplicat la salariul de baza.
De altfel si prin adresa CNPP nr._/1G/09.07.2012, se face vorbire tot de același procent.
In subsidiar, solicită acordarea sporului de condiții vătămătoare si periculoase in procentul de care a beneficiat pana in luna mai 2012.
In drept și-a întemeiat prezenta cerere pe dispozițiile Codului de Procedura Civila.
Înțeleg sa facă proba cu înscrisuri, iar daca instanța de judecata prin rolul sau activ prevăzut de art.22 din Codul de Procedura Civila apreciază că se impune si alte probe (expertiza), precizează ca este de acord cu cele dispuse.
Solicită judecarea în lipsă.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosarul cauzei cererea nr._/20.04.2015 prin care a îndeplinit procedura prealabila; răspunsul CJP Gorj nr._/04.05.2015; adresa nr._/22.08.2008; buletinul de măsurători nr. 302/_/2008; adresa nr._/IG/2012; Ordinul CNPAS NR.482/2009; Ordinul CNPP nr. 1020/2011; adresa nr. 1565/03.07.2012; tabelul cu salariații care au beneficiat de acest spor; Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de munca emis de DSP Gorj; procesele verbale de predare primire nr. 6294/2013 si 6272/2013; adresa nr. 7873/2013, emisa de .; adresele CJP Gorj nr. 149/22.02.2013 si 1214/04.12.2012.
La data de 29.05.2015 pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Arată că salariații CJP Gorj, conform Deciziei nr. 825 din 29.10.2008, emisă de CNPAS București, au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, în procent de 10 % aplicat la salariul de bază, până la data de 15.04.2009, când prin Ordinul CNPAS București nr. 482 din 29.04.2009 s-a dispus acordarea sporului în procent de 1 %.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a dispus anularea în parte a Ordinului 482/2009, respectiv art. 1, pct.3, care prevedea că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă se acordă în procent de 1 %.
Urmare acestei hotărâri judecătorești, CNPP a revenit cu Ordinul 1020 din 20.07.2011, în care respecta dispozițiile ICCJ.
Având în vedere această situație juridică sporul a fost acordat tuturor salariaților din cadrul CNPAS București și caselor județene de pensii din țară, în procent de 10 % până în luna mai 2012, dată de la care nu a mai fost acordat întrucât CNPP nu a răspuns adreselor înaintate cu privire la acordarea acestui spor.
Având în vedere că CNPP, în calitate de ordonator secundar de credite nu a dat curs solicitărilor pârâtei, privind acordarea acestui spor, CJP Gorj a fost în imposibilitatea acordării drepturilor solicitate de salariați, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii.
La data de 10.06.2015 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care solicită să fie cenzurate apărările pârâtei în sensul de a ține seama și a da eficiență juridică doar recunoașterii de către pârâtă a pretențiilor sale și de a înlătura solicitarea acesteia de respingere a cererii de chemare în judecată, pentru armatoarele motive:
Astfel, din lecturarea întâmpinării formulară de pârâtă și depusă la dosar, arată că se poate observa, pe de o parte, că aceasta recunoaște toate pretențiile mele, după cum urmează:
Pârâta recunoaște că angajații CJP Gorj au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare, în procent de 10%, până la data de 15.04.2009, când, prin Ordinul CNPAS București nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor în procent de 1%.
Pârâta recunoaște că prin decizia nr. 3619/22.06.2011 a ÎCCJ s-a anulat acest ordin în ceea ce privește cuantumul de 1% al sporului.
Pârâta recunoaște că urmare a acestei decizii și a Ordinului CNPP nr. 1020/20.07.2011 s-a revenit la sporul de 10%, spor de care au beneficiat toți angajații CNPAS și caselor județene de pensii până în luna mai 2012, dată de la care, în mod nelegal, nu a mai fost acordat (CNPP, fără nici o justificare, nu a răspuns cererilor angajaților CNPAS, întemeiate, de acordare a acestui spor).
Că și în prezent angajații CJP Gorj lucrează în condiții vătămătoare create de instalațiile de telecomunicații existente pe sediul clădirii, precum și că aceste condiții vătămătoare se datorează și altor factori (praf, mucegai, folosirea calculatorului, imprimantelor, xeroxului, etc.)
Pârâta recunoaște că toate casele județene de pensii din țară beneficiază de acest spor, acordat pentru condiții similare celor existente în instituția în care îmi desfășor activitatea zilnic.
Prin această solicitare pârâta se află, practic, în situația unei persoane care fiind chemată în judecată pentru restituirea unui împrumut, recunoaște că a semnat contractul de împrumut, că a primit banii, că s-a obligat să-i restituie la un anumit termen și că nu și-a respectat această obligație, dar, cu toate acestea, solicită respingerea acțiunii reclamantului in care acesta solicită restituirea banilor.
Recunoașterea pretențiilor reclamantului sau mărturisirea, (în speța de față obținută voluntar, prin întâmpinare, fără a mai fi nevoie de ținerea unui interogatoriu pârâtei, cunoașterea fiind și una judiciară pentru că este făcută în cadrul unui proces) nu reprezintă altceva decât o probă legală (reglementată de art. 351-358 C.pr.civ.), probă de care instanța este ținută (art. 436 alin. 1 C.pr.civ.) și pe care nu o poate înlătura decât în mod întemeiat, în situații de excepție, atunci când recunoașterea ar fi în contradicție vădită cu restul probelor late la dosar.
Ori, în cazul de față este de observat că recunoașterea de către pârâtă a pretențiilor sale nu este în contradicție cu probele aflate la dosar, ci, dimpotrivă, se coroborează cu aceste probe, fiind astfel și mai de neînțeles solicitarea pârâtei de respingere a cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, față de considerentele mai sus expuse, având în vedere că pârâta a recunoscut prin întâmpinare pretențiile sale (pretenții susținute de probe temeinice) și că ceasta recunoaștere este una deplină (poziția procesuală a pârâtei de respingere a cererii de chemare în judecată fiind, în consecință, una lipsită de orice logică juridică, aflată în contradicție cu propria recunoaștere și cu probele dosarului), solicită instanței să dea eficiență deplină prevederilor art. 436 alin. 1 C.pr.civ. și să pronunțe o hotărâre întemeiată atât pe această recunoaștere cât și pe restul probelor aflate la dosar, hotărâre care nu poate fi decât de admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.
Analizând temeinicia acțiunii formulate în raport cu înscrisurile existente la dosar, instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, urmând a fi respinsă din următoarele considerente:Reclamanta este funcționar public în cadrul instituției pârâte și în această calitate solicită obligarea pârâtei la acordarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă în procent de 10 % începând cu 17.11.2014 până în prezent și în continuare actualizat cu coeficientul de inflație până la plata integrală a sumei datorate.
Din adresa emisă de către 149/22.02.2013 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj către CNPP reiese că acest spor a fost cuprins în statele de plată începând cu data de 01.09.2008 până la data de 31.12.2010.
Potrivit art. 9 din anexa 3 a L.330/2009: Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de baza.
Locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului pentru condiții deosebite de munca, precum si condițiile de acordare a acestora se stabilesc având la baza buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, avizat de MAFPS si MFP.
Reclamanta susține că a beneficiat de acest spor până când prin Ordinul CNPAS București nr. 482/29.04.2009 s-a dispus acordarea acestui spor în procent de 1 %, ulterior ÎCCJ prin Decizia 3619 din 22.06.2011 a dispus anularea în parte a acestui ordin, respectiv art. 1 pct. 3 care prevedea ca sporul pentru condiții vătămătoare de muncă se acordă în procent de 1 % iar urmare a acestei hotărâri judecătorești prin care s-a declarat nelegalitatea unui act administrativ CNPP a revenit cu Ordinul 1020/2011 prin care respectă dispozițiile ÎCCJ.
De asemenea susține că s-au obținut buletine de determinare prin expertizare prin care s-a constatat că există riscuri de îmbolnăvire datorită condițiilor vătămătoare create de instalațiile (antenele) instalate pe sediul instituției de către Serviciul de Telecomunicații Special Gorj.
Pentru început este de menționat faptul că acest spor a fost reglementat inițial prin HG 281/1993 art. 8 lit. a fiind acordat în baza acestui act normativ, după care a încetat să mai fie acordat începând cu
01.01.2010, în baza abrogării conform art. 48 din Legea 330/2009 privind salarizarea personalului din fonduri publice, care în art. 9 din Anexa III, secțiunea a 3-a a prevăzut ca, funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de baza; de asemenea a reținut ca locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului, precum si condițiile de acordare a acestora se stabilesc, având la baza buletinele de determinare/expertizare, prin Regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, avizat de MMFPS si MFP.
Art. 21 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara, prevede ca: "locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului pentru condiții de munca prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum si condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetara - administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultura, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publica si siguranța naționala, precum si de către autoritățile publice centrale autonome, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publica si siguranța naționala sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul MMFPS si al MFP si cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate";.
Cu alte cuvinte, după data de 01.01.2010 acordarea sporului în litigiu este condiționată de existența unui nou cadru legal, respectiv a unui Regulament elaborat de către fiecare din ministerele coordonatoare precum și de către autoritățile publice centrale autonome care se aprobă prin hotărârea guvernului la propunerea fiecărei din ministerele coordonatoare cu avizul MMFSP și MFP și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.
Ori în speță nu s-a făcut dovada asupra faptului că CNPP ar fi elaborat un Regulament prin care să stabilească condițiile de acordare a acestui spor.
Nu pot fi reținute ca temei al plății sporului pentru condiții vătămătoare nici prevederile art. 30 din Legea nr. 330/2009, condițiile acordării acestui spor fiind cele prevăzute de art. 9 din Anexa III a Legii nr. 330/2009, condiții care în speța nu sunt întrunite.
Legea nr. 330/2009 a fost abrogata ulterior prin art. 39 lit. w) din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, însa condițiile de acordare a sporului au rămas neschimbate si în noua reglementare. Astfel, art. 21 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara, prevede ca: "locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului pentru condiții de munca prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum si condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetara - administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultura, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publica si siguranța naționala, precum si de către autoritățile publice centrale autonome, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecareia dintre instituțiile de apărare, ordine publica si siguranța naționala sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul MMFPS si al MFP si cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate";.
Prin urmare neexistând un cadru legal, respectiv un Regulament elaborat de către MMFPS prin care să fie stabilite condițiile de acordare al acestui spor așa cum prevăd disp. art. 21 din L.284/2010, instanța apreciază că reclamanta nu a dovedit nici un drept vătămat prin refuzul pârâtei de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare, motiv pentru care va respinge ca nefondată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. M. Steluța, CNP_, cu domiciliul ales la C. Județeană de Pensii Gorj cu sediul în Tg.J., ..14, județul Gorj în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj cu sediul în Tg.J., ..14, județul Gorj.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la sediul Tribunalului Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 29 Iunie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, L. B. | ||
Grefier, L. C. |
Red. L.B.
Tehnored.L.C.
Ex.4/03 Iulie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 886/2015.... → |
|---|
