Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr. 614/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 614/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 1638/95/2014*
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 614/2015
Ședința publică de la 22 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S. S.
Grefier N. C.
Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul G. J., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar adresa nr._/_/19.05.2015, emisă de IPJ Gorj.
Tribunalul, constatând că procedura de citare este îndeplinită la acest termen de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată astfel că o reține în vederea soluționării.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 31 martie 2014, sub nr._, reclamantul G. J. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtului I.P.J. Gorj la plata sporului de 10% pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, prevăzut de HG 1136/2006 începând cu data de 01.03.2011 și până la data de 12.08.2012, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâtului I.P.J. Gorj la plata sumei de bani reprezentând contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar, aferente sporului pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, zile ce nu i-au fost acordate, deși avea acest drept.
În fapt, reclamantul a arătat că își desfășoară activitatea ca polițist la I.P.J. Gorj, din cursul anului 1989.
În perioada 01.03._12, și-a desfășurat activitatea în incinta sediului I.P.J. Gorj, conform pontajelor întocmite la această unitate. În această perioadă a fost sistată acordarea sporului pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență în cuantum de 10%, în baza procesului verbal nr._ din 01.04.2011, în care se menționează la pct.5 suspendarea acordării acestui spor.
Că prin sentința nr. 3603/26.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj - secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ *, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr._/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anularea în parte a procesului verbal nr._/01.04.2011, cu privire la mențiunile de la pct.5, referitoare la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă determinat de acțiunea câmpurilor electromagnetice.
Totodată, a obligat pârâtul I.P.J. Gorj să plătească reclamanților, membri ai SNPPC - Biroul Teritorial Tg-J., sporul pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență, în cuantum de 10% din salariul de încadrare, pentru perioada 01.03._12.
Astfel, instanța a reținut faptul că prin procesul verbal nr._/01.04.2011, comisia constituită în baza Dispoziției Șefului I.P.J. Gorj nr._/27.01.2011, a dispus la pct. nr. 5, suspendarea acordării sporului pentru condiții grele de muncă, determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice, urmând să fie efectuate alte măsurători până la data de 22.04.2011. Acest proces verbal a fost aprobat prin rezoluția șefului inspectoratului care la pct. nr.3 al rezoluției a menționat că se suspendă acordarea sporului până la lămurirea situației. Că, nu au mai fost efectuate alte măsurători, nici înainte și nici după data de 22.04.2011.
De asemenea, instanța a mai reținut că nu s-au efectuat măsurători la toate celelalte sedii din raza I.P.J. Gorj, deși suspendarea sporului s-a dispus față de toți salariații, iar în raportul de expertiză tehnică dispus în cauză, expertul a arătat, în concluzie, că „personalul salariat, parte petentă în dosarul nr._, își desfășoară activitatea în condiții nocive de lucru determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice ale căror valori sunt foarte mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare, așa cum s-a arătat în tabelele 3 și 4" .
A mai învederat că procesul verbal nr._/01.04.2011 a stat la baza suspendării sporului pentru condiții grele de muncă, pentru întreg personalul I.P.J. Gorj, iar prin anularea acestuia de către instanță angajatorul are obligația acordării sporului pentru toți beneficiarii, inclusiv personalul angajat care nu se regăsește ca reclamant în dosarul Tribunalului Gorj nr._ *.
A arătat faptul că, începând cu luna august 2012, plata sporului respectiv a fost reluată pentru tot personalul I.P.J. Gorj, chiar din inițiativa pârâtului, condițiile de exercitare a activității sale profesionale prin expunerea la radiații fiind similară cu cele din perioada cât acordarea sporului a fost sistată.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 544/2004, privind contenciosul administrativ, a solicitat I.P.J. Gorj acordarea drepturilor pretinse prin cererea de chemare în judecată, solicitarea fiind înregistrată la I.P.J. Gorj sub nr. 2817/2014.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile legii nr. 544/2004, legii nr. 285/2010, legii nr. 330/2009 și H.G. nr. 1136/2006.
În dovedire a anexat: sentința nr. 3603 din 26.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr._/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C..
Prin întâmpinarea depusă, după acordarea termenului de judecată, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Acordarea sporului pentru condiții grele de muncă determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice a fost suspendată prin procesul-verbal nr._/01.04.2011, în perioada 04.03._12.
În consecință în perioada 01.03._11, petentului i-a fost achitat sporul solicitat, în raport de timpul efectiv lucrat în condițiile care determină acordarea acestuia.
În ceea ce privește perioada 04.03._12, în opinia pârâtului sentința civilă nr. 3603/26.04.2013, invocată în susținerea cererii de chemare în judecată, nu produce consecințe juridice față de polițiștii și personalul contractual încadrat la I.P.J. Gorj care nu a avut calitatea de parte în dosarul nr._ *.
De asemenea, că procesul-verbal nr 7l276/01.04.2011 nu conține prevederi în sensul alocării nominale a personalului încadrat la I.P.J. Gorj la sporul pentru condiții grele de muncă și stabilește cota de spor, potrivit art.15 din Anexa nr. 10 la OMIRA nr. S/629/2008.
În aceste condiții, nu există temei pentru ca drepturile menționate să fie acordate și personalului I.P.J care nu a avut calitatea de parte în dosarul_ *.
În sensul că sporul poate fi achitat doar persoanelor care au avut calitatea de reclamanți în dosarul nr._ * sunt și punctele de vedere exprimate la solicitarea I.P.J. Gorj de Direcția Financiară și Direcția Juridică din cadrul I.G.P.R.
Față de motivele arătate, a solicitat respingerea acțiunii.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod de procedură civilă, iar în baza art. 411 alin.1 pct.2. teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Din probele aflate la dosarul cauzei s-a reținut că reclamantul a investit instanța de judecată cu soluționarea raportului juridic litigios, ce a apărut între părți, ca urmare a faptului că la data de 01.04.2011, conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Gorj a dispus sistarea plății sporului de 10% (radiații electromagnetice), fiind încheiat actul administrativ reprezentat de procesul verbal numărul_/01.04.2011, care a produs efecte asupra tuturor angajaților Inspectoratului Județean de Poliție Gorj.
Actul administrativ reprezentat de procesul verbal numărul_/01.04.2011, opozabil tuturor angajaților Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, printre care și reclamantului a fost anulat în parte referitor la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă, determinat de acțiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență, fiind obligat pârâtul la plata către reclamanți, membrii S.N.P.P.C. - Biroul Teritorial Gorj, a sporului în cuantum de 10 %, prin sentința nr. 3603/26.04.2013 a Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal - dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă în luna octombrie 2013.
S-a arătat în considerentele hotărârii pronunțată de instanță că dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt art. 431 din c.pr.civ., care prevede că: „Efectele lucrului judecat . (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.”; art. 432 din c.pr.civ., care prevede că: „Excepția autorității de lucru judecat. Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.”; art. 435 din c.pr.civ., ce prevede că: „Obligativitatea și opozabilitatea hotărârii. (1) Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora. (2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.”
Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că prin sentința nr. 3603/26.04.2013 a Tribunalului Gorj - secția contencios administrativ și fiscal - dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă în luna octombrie 2013, actul administrativ reprezentat de procesul verbal numărul_/01.04.2011, opozabil tuturor angajaților Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, printre care și reclamantului, a fost anulat în parte referitor la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă, determinat de acțiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență, fiind obligată autoritatea pârâtă la plata către reclamanți, membrii S.N.P.P.C. - Biroul Teritorial Gorj, a sporului în cuantum de 10 %.
Că autoritatea de lucru judecat în cauza dosarului nr._ al Tribunalului Gorj se manifestă procesual în cauza de față, sub forma prezumției, a mijlocului de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți deduse judecății în cauza de față .
În cauza de față, efectul autorității de lucru judecat din cauza dosarului nr._ al Tribunalului Gorj, se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, astfel că nu mai există posibilitatea de a se statua diferit în cauza dedusă judecății instanțelor de către reclamant.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.
Sub acest aspect sunt dispozițiile art. 435 alin 2 din c.pr.civ., ce preved că: „ (2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.”
În relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, astfel că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește de către instanțe anterior.
În cauză s-a statuat judecătorește anterior că, ceea ce s-a stabilit prin procesul verbal numărul_/01.04.2011 emis de autoritatea reprezentată de IPJ Gorj, a fost anulat în parte și anume referitor la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă, determinat de acțiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență, fiind obligată autoritatea reprezentată de pârâtul IPJ Gorj la plata către reclamanți, membrii S.N.P.P.C. - Biroul Teritorial Gorj, a sporului în cuantum de 10 %.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Instanța ar face o greșită aplicare a dispozițiilor care reglementează autoritatea de lucru judecat, dacă nu ar respecta în prezentul proces efectele unei hotărâri judecătorești ce a finalizat un litigiu în care reclamantul nu a figurat ca parte.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementării actuale, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, deduse judecății instanțelor în cauza de față de către reclamant .
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune într-adevăr, tripla identitate de elemente (obiect, părți, cauză - conform art. 431 alin 1 din c.pr.civ.), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.
Astfel, actul jurisdicțional, (ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți.
Hotărârea nr. 3603/26.04.2013 a Tribunalului Gorj - secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în cauza dosarului nr._, rămasă definitivă și irevocabilă în luna octombrie 2013, nu poate fi ignorată de către terți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea acesteia .
Față de terți însă, hotărârile se vor opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă (respectiv, de prezumție).
Statuările unor hotărâri irevocabile, cu valoare de prezumții legale, se răsfrâng în mod indirect și asupra terților.
Terțul, reclamantul din cauza de față, nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărârea nr. 3603/26.04.2013 a Tribunalului Gorj - secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în cauza dosarului nr._, rămasă definitivă și irevocabilă în luna octombrie 2013, dar hotărârea respectivă are valoarea unui fapt juridic pentru acesta.
Prin sentința nr.1516/20.06.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sporului de 10 % prevăzut de HG 1136/2006 începând cu data de 01.03.2011 și până la data de 12.08.2012 și a contravalorii zilelor de concediu de odihnă suplimentar, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, considerând-o netemeinică și nelegală, iar prin decizia nr. 7566/2014 din 03.12.2014, Curtea de Apel C. – secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare în temeiul dispozițiilor art. 498 alin.2 din codul de procedură civilă, reținând în esență că reclamantul a învestit Tribunalul Gorj cu acțiune având ca obiect obligarea angajatorului IPJ Gorj la plata sporului de expunere radiații de 10 %, spor prevăzut de HG nr. 1136/2006 începând cu data de 01.03.2011 până la data de 12.08.2012 și la plata contravalorii zilelor de concediu de odihnă suplimentar neacordate .
Din considerentele sentinței recurate a rezultat că unicul argument înfățișat de instanța de fond este prezumția legală a unei hotărâri irevocabile, prin care acest spor s-a acordat în situația unor reclamanți - colegi în aceiași instituție cu reclamantul. Ori hotărârea judecătorească are autoritate de lucru judecat doar pentru părțile din proces. Caracterul obligatoriu pentru terți nu echivalează cu autoritatea de lucru judecat, iar faptul că ar constitui un mijloc de probă nu permite instanței să aplice acea soluție anterioara în mod direct, în speța de față, ci prin coroborare cu alte probatorii și impune motivarea în fapt și în drept a acordării sporului solicitat pentru situația particulară a reclamantului.
Cauza a fost reînregistarată la Tribunalul Gorj sub nr. dosar_ .
Conformându-se deciziei de casare, instanța a suplimentat probatoriul și a solicitat pârâtului să comunice situația reclamantului pentru perioada 01.03._12, sub aspectul calității acestuia și locului de muncă, expus sau nu la radiații electromagnetice de radiofrecvență, raportat la atribuțiile postului, ulterior instanța revenind cu cererea către același pârât de a se indica dacă reclamantul din speță a desfășurat activitate în același condiții cu reclamanții din dosarul nr._ * în care a fost efectuată expertiza privind radiațiile electromagnetice de radiofrecvență.
Prin adresele nr._/22.04.2015 și respectiv nr._/_/19.05.2015 s-a răspuns solicitărilor instanței ( filele 46 și 49 dosar fond rejudecare ).
În probațiune, reclamantul a depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară în dosarul nr. 7872/95/ 2011* și procesul verbal nr._/01.04.2012 al IPJ Gorj, iar în ședința publică din data de 27.03.2015 a învederat instanței că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind acordarea concediului suplimentar.
Examinând cererea în raport de întregul probatoriu administrat și de apărările invocate de părți, tribunalul apreciază asupra temeiniciei acesteia după cum urmează:
Se reține că reclamantul a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Gorj solicitând obligarea la plata, începând cu data de 01 martie 2011 și până la data de 12 august 2012, a sporului de 10% pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, prevăzut de H.G. nr.1136/2006, precum și plata sumei reprezentând contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar, aferente acestui spor și care nu i-au fost acordate.
Reclamantul G. J. are calitatea de polițist – funcționar public statutar în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, din data de 18.08.1989, desfășurându-și activitatea în perioada 04.03.2011 – 12.08.2012 în cadrul acestei instituții.
În cursul anului 2010 și începutul anului 2011, reclamantul a beneficiat de un spor în cuantum de 10% pentru condiții grele determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice, așa cum rezultă din relațiile comunicate de pârât.
Începând cu data de 04.03.2011, reclamantul, ca de altfel întreg personalul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj, nu a mai beneficiat de acest spor, ca urmare a faptului că procesul verbal nr._/01.04.2011 nu conține prevederi în sensul alocării nominale a personalului la sporul pentru condiții grele de muncă, comisia constituită în baza dispoziției șefului inspectoratului de poliție al județului Gorj, propunând suspendarea plății acestui spor până la efectuarea altor măsurători.
Ulterior, începând cu data de 12.08.2012, pârâtul a reluat plata către întreg personalul ( inclusiv reclamantul din speță ) a sporului în discuție.
Referitor la procesul verbal nr._/01.04.2011, tribunalul constată că acesta a făcut obiectul controlului de legalitate exercitat de o instanță judecătorească, în cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ *, cauză în care a fost pronunțată sentința nr. 3603/26.04.2011, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 13.033/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., secția contencios administrativ și fiscal.
Astfel, prin sentința menționată, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul M.A.I. – Biroul Teritorial din IPJ Gorj, în numele și pentru mai mulți membri de sindicat, a dispus anularea în parte a procesului verbal nr._/01.04.2011 în ce privește mențiunile referitoare la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice și a obligat pârâta IPJ Gorj să plătească reclamanților sporul pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență, în cuantum de 10%, pentru perioada 01.03._12, sentința rămânând irevocabilă ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului, de către instanța de control judiciar.
Împrejurările de fapt și de drept avute în vedere la pronunțarea sentinței menționate de către instanța de judecată, au fost invocate și de reclamantul din cauza de față, care deși nu are calitatea de membru de sindicat, în calitatea sa de salariat al pârâtului, și-a desfășurat întreaga activitate, în aceleași condiții ca și o parte din reclamanții din dosarul nr._ * - membri de sindicat, activitate care prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată în acest dosar, s-a constatat că se realizează în condiții nocive de lucru, determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice ale căror valori sunt mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare, condiții ce pot conduce la efecte patogene generând îmbolnăviri și consecințe ireversibile asupra sănătății reclamantului.
Așadar, tribunalul reține faptul că și în ceea ce îl privește pe reclamantul din dosarul de față, suspendarea sporului a avut în vedere măsurători ce pot fi apreciate ca nerelevante, întrucât din măsurătorile ulterioare și care au fost avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză tehnică de specialitate în dosarul nr._, însușit și de părțile din prezenta cauză, rezultă că valorile densității de putere ale radiațiilor electromagnetice de hiperfrecvență și frecvența radioelectrică generate de instalațiile de radiolocație și emisie recepție fixe si portabile, au limitele depășite față de valorile admise prin legislația în vigoare.
Deși în cauza de față nu a fost efectuată o altă expertiză de specialitate ca cea efectuată în dosarul nr._, instanța apreciază că sunt întrunite aceleași condiții, întrucât reclamantul și-a desfășurat activitatea profesională în condițiile analizate de expert în cauza respectivă, fiind astfel îndreptățit la acordarea sporului solicitat prin cererea de chemare în judecată. Faptul că reclamantul este îndreptățit la acest spor rezultă și din atitudinea IPJ Gorj, care a reluat acordarea sporului în mod benevol începând cu data de 13 august 2012, spor de care reclamantul a beneficiat lunar, dar și prin recunoașterea făcută prin adresa nr._/_/19.05.2015 privind existența temeiului pentru ca drepturile menționate în dispozitivul sentinței nr. 3603/26.04.2013 să fie acordate și reclamantului G. J., care deși nu a avut calitatea de parte în dosarul_, și-a desfășurat activitatea în aceleași condiții grele de muncă determinat de radiațiile electromagnetice de radiofrecvență.
Pentru perioada 01.03._11 dreptul la acțiune este prescris, în raport de data sesizării instanței, respectiv 31.03.2014 și de dispozițiile art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă interpretate prin prisma Deciziei nr. 1/2014 pronunțată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 201, art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil și ale art. 6 alin. 4, art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011.”
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită un spor pentru zilele de concediu de odihnă, instanța constată că dispozițiile legale incidente sunt cele cuprinse în H.G. nr. 1.578/18 decembrie 2002 privind condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, publicată în Monitorul Oficial nr. 28 din 20 ianuarie 2003, însă așa cum s-a arătat, reclamantul a renunțat la aceste petit, astfel că în raport de dispozițiile art. 406 C.proc.civ., instanța va lua act de respectiva manifestare de voință a reclamantului, în respectarea principiului disponibilității ce guvernează dreptul procesual civil.
Având în vedere considerentele expuse acțiunea precizată a reclamantului urmează a fi admisă în parte și a fi obligat pârâtul la plata către reclamant a sumelor aferente sporului de 10% din salariul de bază, pentru perioada 31.03.2011 - 12.08.2012, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. Se va constata prescris dreptul la acțiune, pentru perioada 01.03._11 și se va lua act de renunțarea reclamantului la judecarea capătului de cerere privind contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea precizată, în parte, formulată de reclamantul G. J., CNP_, cu domiciliul în orașul Bumbești – J., .. 91, județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, cu sediul în municipiul Tg-J., ., județul Gorj.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumelor aferente sporului de 10% din salariul de bază, pentru perioada 31.03.2011 - 12.08.2012, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Constată prescris dreptul la acțiune, pentru perioada 01.03._11.
Ia act de renunțarea reclamantului la judecarea capătului de cerere privind contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 22.05.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. S. S. | ||
Grefier, N. C. |
Red. ASS
Tehnored. N.C.
4 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1861/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
