Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 264/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 264/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 11642/95/2010*
Acesta nu este document finalizat
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
Sentința Nr. 264
Ședința publică din 27 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Grefier A. C. C.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. C. A. împotriva pârâtelor P. Săulești reprezentată prin primar D. Rucsandra C. C. și P. comunei Săulești, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că dosarul a fost repus pe rol din oficiu.
Totodată, tribunalul, având în vedere că în urma verificării efectuată în sistemul Ecris s-a constatat că a mai existat un dosar înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._/95/2010 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.847/15 aprilie2011 prin care s-a solicitat eliberarea de către pârâți a documentelor solicitate prin cererea formulată în baza Legii nr. 544/2001, înregistrată sub nr. 3938 din 16.08.2010, cât și prin reclamația administrativă înregistrată sub nr.4098/27.08.2010, obligarea pârâților la plata despăgubirilor materiale și morale în cuantum de 20.000 Ron și la plata cheltuielilor de judecată ,fiind atașată la dosarul cauzei o copie de pe respectiva sentință, printată din sistemul Ecris.
În raport de cele constatate, tribunalul, din oficiu, pune în discuție, excepția autorității de lucru judecat și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la data de 07.10.2010, reclamantul M. C. A. a chemat în judecată pârâtele P. Săulești reprezentată prin primar D. Rucsandra C. C. și P. comunei Săulești solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea documentelor solicitate prin cererea formulată în baza legii nr.544/2001, depusă sub nr.3938 din 16.08.2010 cât și prin reclamația administrativă depusă sub nr.4098 din 27.08.2010, precum și obligarea acesteia la plata despăgubirilor materiale și morale în cuantum de 20.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că a formulat în baza legii nr.544/2001 privitor la liberul acces la informații de interes public o cerere prin care solicită pârâtei punerea la dispoziție în copie a unor documente. A mai arătat că termenul legal de soluționare a cererii depuse, cât și a reclamației administrative în baza legii nr.544/2001 a fost depășit, iar până la această dată nu a primit documentele solicitate, astfel încât acțiunea este motivată pe deplin. În drept, a invocat dispozițiile legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public publicate în Monitorul Oficial, partea I, nr.663/2001.
În dovedirea cererii a depus la dosar :copia cererii nr. 3938/16.08.2010 și copia cererii nr. 4098/27.08.2010.
În temeiul disp. art. 242 alin.2 C.proc.civ a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Legal citate pârâtele nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința nr. 3102/23 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost respinsă excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele P. comunei Săulești și P. comunei Săulești.
A fost respinsă cererea formulată de reclamantul M. C. A., domiciliat în comuna Săulești, . împotriva pârâtelor P. Săulești reprezentată prin primar D. Rucsandra C. C. și P. D. Rucsandra C. C..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că,reclamantul prin cererile înregistrate sub nr.3938 din 16 august 2010 și nr.4098 din 27 august 2010 a solicitat să i se comunice copie de pe documentația aferentă eliberării tuturor titlurilor de proprietate eliberate moștenitorilor autorului Rucsandra M., însoțite de planul cadastral parcelat privitoare la proprietățile aflate pe raza comunei Săulești, copie integrală de pe registrul agricol din perioada 1959-1963, 1990-2010 ale autorului D. Rucsandra M C. născut Rucsandra, privitor la toate suprafețele de teren deținute de către acesta sau moștenite, însoțite de actele doveditoare pe raza comunei Săulești.
De asemenea, dorește ca informațiile solicitate să-i fie furnizate în format electronic pe suport DVD pe care îl anexează, avându-se în vedere faptul că P. Săulești are în dotare a astfel de aparatură. În cea de a doua cerere se solicită aceleași informații pe care le consideră a se încadra în categoria informațiilor de interes public.
Prin adresa nr.5390 din 22 noiembrie 2010 P. comunei Săulești a comunicat instanței în copie cererile menționate anterior, iar motivul pentru care nu s-a răspuns la cerere a fost acela că documentele solicitate privesc o altă persoană, invocându-se totodată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor.
În ceea ce privește lipsa calități procesuale pasive aceasta a fost respinsă, întrucât cererile formulate de reclamant au fost adresate Primăriei comunei Săulești și împreună cu primarul comunei în condițiile art.77 din Legea nr. 215/2001 (P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.), formează o structură funcțională cu activitate permanentă și care pe lângă faptul că duc la îndeplinire hotărârile consiliului local, cât și dispozițiile primarului, au atribuții în toate domeniile și sectoarele de activitate ale comunei, dacă nu există o interdicție expresă a legii, astfel că cele două pârâte sunt două entități care se află într-o unitate structurală operațională ale căror atribuiții se află într-o strânsă legătură și interdependență, ceea ce determină calitatea procesuală pasivă a acestora.
Este real faptul că, raportat la dispozițiile art.1 și 6 din Legea nr.544/2001, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, astfel cum sunt definite prin acest act normativ, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României, documentele internaționale ratificate de Parlamentul României, cererea privind comunicarea unor asemenea informații, nefiind condiționată de justificarea unui interes al solicitantului.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr.544/2001, tribunalul a constatatat că aceasta a fost adoptată prin luarea în considerare și a Recomandării nr. R (81) 19 din 25 mai 1981, a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind accesul la informații deținute de autoritățile publice, potrivit cărora alegerea între posibilitățile existente de a furniza informații este lăsată în seama fiecărui stat membru, care are latitudinea de a-și stabili propriul sistem, de a stabili mijloacele adecvate și eficiente pentru asigurarea accesului la informații.
Mijloacele de obținere a informațiilor pot include o . modalități, ca de pildă controlul registrelor, prevederea de răspunsuri în scris sau verbale, furnizarea de copii ale documentelor etc. Un astfel de mijloc de obținere a informațiilor publice este prevăzut în mod expres de dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr. 544/2001, care vizează cazul persoanelor ce efectuează studii și cercetări în folos propriu sau interes de serviciu, situație în care aceștia, "au acces la fondul documentaristic al autorității sau instituției publice, pe baza solicitării persoanelor, în condițiile legii", însă reclamantul nu a făcut dovada acestor condiții de admisibilitate.
În ceea ce privește fondul problemei s-a constatat că cererile formulate de reclamant au fost întemeiate pe dispozițiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, însă din conținutul acestora rezultă că se solicită documentații și acte ce se pot elibera în procedura prealabilă a legii fondului funciar, atunci când persoana solicitantă face dovada interesului său legitim, respectiv dovada filiației față de autorii care au avut calitatea de proprietari anterior colectivizării, respectiv anului 1959, făcând astfel dovada calității de persoană îndreptățită la solicitarea și acordarea acestor acte premergătoare de proprietate, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu face dovada vreunei legături de rudenie cu autorul D. Rucsandra M C. născut Rucsandra, așa cum menționează în cererea de chemare în judecată.
Întreaga documentație solicitată de reclamant în procedura specială a legilor fondului funciar nu este asimilată unei informații de interes public decât în momentul finalizării și îndeplinirii publicității imobiliare, respectiv a înscrierii acestor drepturi de proprietate în cartea funciară, moment de la care devin informații de interes public și opozabile erga omnes.
De asemenea, intimata a invocat faptul că pe rolul instanței de contencios administrativ există mai multe cauze cu același obiect, cauză și părți, depunând copii de pe cererile de chemare în judecată primite de această cu ocazia îndeplinirii procedurii de citare în cauzele înregistrate sub nr._/95/2010 și nr._, fără însă să menționeze care este termenul de judecată pentru ca tribunalul să poată pune în discuție excepțiile procedurale prevăzute de art.163 și următoarele c.pr.civ. și în consecință să se respecte securitatea raporturilor juridice prin evitarea unor soluții contradictorii în situații de litispendență.
Împotriva acestei sentințe reclamantul M. C A. a formulat recurs .
Prin decizia nr. 1122/22 martie 2011 Curtea de Apel C., a admis recursul declarat de recurentul M. C A. în contradictoriu cu intimata pârâtă P. comunei Săulești și intimatul pârât P. comunei Săulești, împotriva sentinței nr. 3102/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
A fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeasi instanță.
După casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._ .
La termenul de judecat din data de 13.05.2011 cauza a fost suspendată în baza disp. art. 244 pct.1 C.pr.civ întrucât din verificările efectuate în evidența informatizată s-a constatat că reclamantul a formulat două cereri identice,una cu nr. de mai sus, iar cealaltă înregistrată sub nr._/95/2010, care l-a data sedinței nu era redactată, motiv pentru care s-a dispus suspendarea cauzei până la redactarea sentinței.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu la data de 27.02.2015.
În ședința publică din data de 27februarie 2015, tribunalul din oficiu, a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința nr. 847/15.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul_/95/2010 și a rămas în pronunțare pe această excepție.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. 1 Cod de procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu, tribunalul o reține ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 431 alin. 1 Cod de procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 430 alin.1 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, excepția autorității de lucru judecat putând fi invocată, potrivit art. 433 teza I, de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.
Principiul autorității lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște așadar, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți.
În manifestarea sa de excepție procesuală, care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura să oprească a doua judecată, autoritatea de lucru judecat presupune o triplă identitate de elemente, respectiv același obiect, aceleași părți și aceeași cauză.
Aceleași principii erau prevăzute și în codul de procedură civilă anterior.
Astfel, conform regulilor de procedură, pentru ca excepția autorității de lucru judecat să fie întemeiată și, totodată dovedită, trebuie întrunită o triplă identitate, respectiv identitate de părți, de obiect și, respectiv cauză.
Se observă că, în cauza de față, sunt îndeplinite aceste condiții, fiind întrunite în mod cumulativ cele trei condiții, astfel fiind aplicabile disp.art.163 Cod procedură civilă, coroborate cu disp.art.1201 Cod civil, așa cum aceasta era în vigoare la data introducerii acțiunii la instanță, respectiv la 07 octombrie 2010, norme legale care prevăd expres următoarele:
Art.163 Cod procedură civilă: „Art. 163 - (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.
(2) Această excepție se va putea ridica de părți sau de judecător în orice stare a pricinii în fața instanțelor de fond.
(3) Dacă excepția este primită, dosarul se va trimite instanței care a fost mai întâi învestită, iar în cazul când pricinile se află în judecata unor instanțe de grade deosebite, la instanța cu grad mai înalt”.
Art.1201 Cod civil, în vigoare la 07 octombrie 2010, data adresării reclamantului cu prezenta acțiune, la instanță: „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate (C. civ. 711, 973, 1715, 1788, 1834)”.
Așa fiind, cum prima instanță sesizată cu acțiunea reclamantului, în dosar nr._/95/2010, în care s-a pronunțat sentința nr.847 din 15 aprilie 2011, s-a pronunțat asupra fondului litigiului dedus judecății, în sensul că a admis acțiunea reclamantului, în sensul că a obligat pârâtele să comunice acestuia informațiile solicitate.
Pentru aceste considerente, excepția autorității de lucru judecat este întemeiată, motiv pentru care aceasta va fi admisă.
D. urmare, Tribunalul constatând că cererea dedusă judecății are același obiect, aceeași cauză și aceleași părți cu cererea ce a făcut obiectul dosarului nr._/95/2010, apreciază că sunt incidente dispozițiile legale sus menționate, motiv pentru care va admite excepția invocată din oficiu și va respinge acțiunea promovată de reclamantul M. C A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea, formulată de reclamantul M. C A., cu reședința în comuna Săulești, ., în contradictoriu cu pârâtele P. comunei Săulești și P. comunei Săulești, cu sediul în ., în cauză operând autoritatea de lucru judecat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. I. T. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I.T/tehnored.A.C.C.
5 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 392/2015.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
