Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 414/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 414/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 3531/95/2014*
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința Nr. 414/2015
Ședința publică de la 30 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Grefier R. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale formulată de reclamanta societatea G. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru societatea reclamantă avocat B. M. cu împuternicire avocațială GJ_/2014 depusă la fila 9 din dosar și pentru instituția pârâtă consilier juridic T. I. cu delegație depusă în ședința publică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că în cauză a fost achitată o cauțiune în valoare de 4.000 lei în ciclul procesual anterior, care nu a fost restituită, după care,
Avocat B. M., pentru societatea reclamantă, depune la dosar un set de înscrisuri, în fotocopie, respectiv: citație dosar nr._ (fila 17); sentința civilă nr. 2311 pronunțată la data de 20.10.2014 în dosarul nr._ (filele 18-24); adresă de înștiințare privind înființarea popririi asupra disponibilităților bănești (fila 25); extras de carte funciară pentru informare (filele 26-27); proces verbal de sechestru pentru bunuri mobile (filele 28-29); anexă la procesul verbal de sechestru (fila 30); extras de cont (fila 31) și învederează instanței că aceste înscrisuri au legătură cu litigiul în fond.
Reprezentantul instituției pârâte învederează că nu solicită termen pentru observarea înscrisurilor depuse deoarece are cunoștință de conținutul acestora.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul a apreciat cererea în stare de judecată și a acordat cuvântul.
Avocat B. M., pentru societatea reclamantă, solicită admiterea cererii de suspendare până la soluționarea litigiului pe fond, arătând că, contestația administrativă a fost respinsă pe excepție, fiind tardiv formulată. La acest moment societatea se află în situația în care Tribunalul Gorj a anulat doar decizia prin care se respingea contestația societății în procedura administrativă și a dispus să se soluționeze pe fond contestația administrativă, fiind citați pentru data de 23 aprilie 2015 la Curtea de Apel. Cu privire la condițiile de admisibilitate ale suspendării, cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, consideră că sunt dovedite. A arătat că la acest moment societatea are două credite, respectiv o linie de credit și un credit obișnuit, care însumează în principiu o sumă de trei miliarde, astfel cu greu plătește aceste credite, în general plătind doar dobânzile conform extrasului de cont, dat fiind faptul că stă cu conturile blocate de foarte mult timp, având și în momentul de față conturile blocate. A menționat că s-a pus sechestru pe bunurile mobile ale societății, fără deposedare, dar este o măsură care le asigură în plus o garanție că în eventualitatea în care contestația s-ar respinge și ar trebui să fie executați, ar fi o garanție în plus cu privire la acest aspect. A mai arătat că salariile se plătesc foarte greu și întreaga activitate a societății se desfășoară foarte greu datorită acestor blocaje. În primul rând că nu se poate derula activitate prin cont și s-ar putea ajunge în situația în care banca să solicite rambursarea anticipată a liniei de credit, dat fiind faptul că nu mai există rulaj prin cont și în această situație este clar că se va ajunge în situația de insolvență. A mai menționat că nu se creează un prejudiciu prin admiterea cererii de suspendare întrucât pe această perioadă penalitățile și toate accesoriile debitului, dacă s-ar ajunge în situația să fie stabilit că s-a calculat corect, se pot calcula în continuare, pe când societatea dacă ar intra în insolvență ar fi prejudiciată, depunând în acest sens și motivele dezvoltate pe larg în concluziile scrise.
Reprezentatul instituției pârâte arată că punctul de vedere este același exprimat prin întâmpinarea depusă în primul ciclu procesual, în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea 554/2004 și că s-a formulat o cerere de suspendare a executării fără a se dovedi în concret modalitatea sau felul în care se prejudiciază societatea.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale;
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 30.05.2014 sub nr._, reclamanta societatea G. S.R.L. a chemat în judecată Administrația Județeană a Finanțelor Gorj solicitând, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actelor administrativ-fiscale, respectiv a deciziei de impunere nr. F-GJ 288 din 27.02.2013 și a raportului de inspecție fiscală nr. F-GJ 186/27.02.2013 până la soluționare definitivă și irevocabilă a contestației formulată împotriva acestor acte.
De asemenea a solicitat instanței, ca prin sentința ce o va pronunțată să dispună suspendarea măsurii indisponibilizării conturilor societății reclamante deschise la următoarele instituții de credit: B.R.D. G.S.G. S.A., Raiffeisen Bank S.A., Cec Bank S.A., B. Post S.A., Banca Română de Credite și Investiții S.A.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 19.09.2012 intimata a întocmit raportul de inspecție fiscal nr. F-GJ955/19.09.2012, fiind emise totodată deciziile de impunere nr. F-GJ 1539 din 19.09.2012 și decizia de nemodificare a bazei de impunere nr. F-GJ 1540/_ .
În termenul prevăzut de dispozițiile art. 205-207 C.pr.fiscală a contestat actele administrativ-fiscale la organul fiscal emitent, iar ca răspuns la contestația formulată intimata a emis decizia nr. 283/20.12.2012 prin care au fost desființate constatările cuprinse la capitolul impozit pe profit din raportul de inspecție fiscală și decizia emisă în baza acestuia, urmând ca o altă echipă de control să stabilească obligațiile de plata accesorii, atât pentru debitele pentru care s-a pronunțat soluția respingerii, cât și pentru debitele pentru care s-a pronunțat soluția desființării și refacerii actelor.
S-a mai arătat că la data de 27.02.2013 intimata a emis o noua decizie de impunere, respectiv decizia de impunere nr. F-GJ 288 din 27.02.2013, în baza noului raport de inspecție fiscală nr. F-GJ 186/27.02.2013.
Ca urmare a noilor acte administrativ-fiscale întocmite de organul de control, impozitul pe profit stabilit suplimentar este în cuantum de 27.521 lei, aferent unei baze impozabile suplimentare în cuantum de 172.006 lei. În plus, organul fiscal a stabilit dobânzi/majorări de întârziere în cuantum de 6.096 lei și penalități de întârziere în cuantum de 4.128 lei.
A menționat reclamanta că, din actul de control rezultă că impozitul suplimentar stabilit s-a datorat neacceptării la deducere a cheltuielilor cu dobânzile în cuantum de 119.822 lei, a cheltuielilor cu combustibilii în valoare de 49.563 lei, precum și a nedeclarării impozitului pe profit aferent trimestrului IV 2010 (în suma de 3.275 lei) și a impozitului pe profit aferent perioadei 01.01._12 în sumă de 2.551 lei.
În total, ca urmare a noului control, suma stabilită în sarcina subscrisei se ridică la valoarea de 37.745 lei.
Întrucât la momentul întocmirii și emiterii noilor acte administrativ-fiscale societatea reclamantă înregistrase deja contestație la instanța de contencios administrativ, această contestație a fost modificată în sensul că s-a indicat ca fiind formulată împotriva deciziei de impunere nr. F-GJ 288 din 27.02.2013 și a raportului de inspecție fiscala nr. F-GJ 186/27.02.2013 cu solicitarea scoaterii cauzei de pe rol și trimiterea la organele administrative în vederea soluționării contestației.
P. sentința nr. 4186/2013 din data de 29.05.2013 Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ si Fiscal a dispus trimiterea cererii, așa cum a fost modificată, organului de soluționare a contestației competent.
La data de 25.02.2014 D.G.R.F.P. C. a emis decizia nr. 117/25.02.2014 prin care a fost respinsă ca tardivă contestația formulată de reclamantă.
Împotriva acestei decizii societatea reclamantă a promovat contestație, care se află în curs de soluționare la Tribunalul Gorj, făcând obiectul dosarului nr._ .
Pe de altă parte, a arătat reclamanta că la data de 13.05.2014 s-a primit pe adresa societății o comunicare a încheierii nr._/28.04.2014 a O.C.P.I. Gorj din care rezultă că a fost admisă cererea A.N.A.F. - Serviciul colectare și executare silită persoane juridice privind înscrierea unui drept de ipotecă legală asupra unei părți din activele societății, în vederea începerii executării silite pentru recuperarea creanțelor înscrise în actele contestate.
În susținerea cererii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale reclamanta a invocat următoarele:
1. Societatea reclamantă are în prezent un număr de 4 de angajați ce desfășoară efectiv activitate și sunt remunerați, iar situația în care se va proceda la executarea silită toți salariații societății urmează să-și piardă locurile de muncă, în condițiile în care la nivelul județului Gorj șomajul este destul de ridicat, ajungând la 8,55 %.
2. Societatea reclamantă are în curs de derulare o . contracte ferme, cu termene ce trebuiesc respectate. Executarea silită prin valorificarea spațiilor în care societatea își desfășoară activitatea ar produce grave prejudicii prin împiedicarea desfășurării activității în mod normal, onorarea obligațiilor contractuale, plata furnizorilor, iar contractele aflate în derulare riscă să fie reziliate de către beneficiari pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, generând astfel daune-interese substanțiale.
3.Reclamanta a contractat la CEC Bank - Sucursala Tg-J. o linie de credit, scadentă la data de 02.07.2014, iar în situația în care se va proceda la executarea silită societatea nu va mai putea beneficia de prelungirea liniei de credit și mai mult, nu va avea resursele financiare acoperirii liniei de credit, aspect ce va conduce invariabil la apariția stării de insolvență.
A arătat că paguba iminentă în sensul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 constă în aceea că, în eventualitatea executării obligațiilor suplimentare stabilite de organul fiscal, activitatea societății reclamante va fi efectiv blocată, următorul pas fiind apariția stării de insolvență.
In drept, prezenta cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În dovedirea cererii reclamanta a depus în fotocopie decizia de impunere nr. F-GJ 288 din 27.02.2013, raportul de inspecție fiscala nr. F-GJ 186/27.02.2013, contestația ce face obiectul dosarului nr._, fișa ECRIS a dosarului, REVISAL 14.05.2014, încheierea nr._ a O.C.P.I. Gorj, adresa nr. GJ_/20.05.2014 a A.J.F.P. Gorj, adresa nr. 4145/12.05.2014 emisă de CEC Bank Tg-J., actul adițional la contract nr. 2825/01.11.2014, contract cu Ursus Breweries.
P. sentința civilă nr. 1726 din 4 iulie 2014 de Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ s-a admis cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale și s-au suspendat efectele deciziei de impunere nr. F-GJ 288 din 27 februarie 2013 și raportului de inspecție fiscală nr. F-GJ 186 din 27 februarie 2013 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației formulată împotriva acestora, pe fond.
P. decizia civilă nr. 6549/29 octombrie 2014 a Curții de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a fost admis recursul formulat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj împotriva sentinței nr. 1726 din 04.07.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se în considerente, în esență, că hotărârea recurată nu îndeplinește exigența de a fi motivată având în vedere maniera extrem de succintă în care se exprimă considerentele soluției face hotărârea, nefiind transparent silogismului judiciar care explică și justifică dispozitivul și nefiind prezentat parcursul logic al concluziei exprimate. Instanța de fond nu a cercetat nicio afirmație a părților, nu a analizat probele, iar concluziile nu se fundamentează pe maniera în care legea devine incidentă în cauză, ci se rezumă la considerente generale asupra condițiilor legale de încuviințare a cererii de suspendare a executării fără a se arăta în concret în speța dedusă judecății motivele pentru care acestea sunt incidente.
În vederea rejudecării cauza a fost înregistrată la instanța de fond sub nr._ .
Cu ocazia rejudecării reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv citație dosar nr._ (fila 17); sentința civilă nr. 2311 pronunțată la data de 20.10.2014 în dosarul nr._ (filele 18-24); adresă de înștiințare privind înființarea popririi asupra disponibilităților bănești (fila 25); extras de carte funciară pentru informare (filele 26-27); proces verbal de sechestru pentru bunuri mobile (filele 28-29); anexă la procesul verbal de sechestru (fila 30); extras de cont (fila 31).
xxx
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate de reclamantă, raportat la obiectul cererii, temeiul legal operant, cererile și apărările formulate de către pârâtă, precum și înscrisurile depuse în susținerea cererilor, toate privite prin prisma dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, tribunalul constată că cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale este întemeiată.
Astfel cum rezultă din probele cauzei, contestația formulată de reclamantă împotriva actelor administrativ-fiscale și înregistrată sub nr._ a fost soluționată în primă instanță prin sentința nr. 2311/20.20.2014 a Tribunalului Gorj în sensul admiterii contestației, anulării deciziei nr. 117 din 25.02.2014 emisă de D.R.F.P. C. și obligării acestui organ administrativ-fiscal să soluționeze pe fond contestația reclamantei.
Sentința nr. 2311/20.20.2014 a Tribunalului Gorj nu este definitivă, astfel încât cadrul legal al prezentei cereri de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale este cel prevăzut la art. 215 C.pr.fiscală combinat cu art. 15 și art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Totodată, sunt aplicabile dispozițiile art. 2 lit. ș și t din Legea nr. 554/2004 care definesc noțiunile de pagubă iminentă și cazuri bine justificate.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de formă pentru admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale, tribunalul constată că dispozițiile legale indicate anterior sunt aplicabile reclamantei deoarece autoritățile fiscale au emis pe numele reclamantei decizia de impunere nr. F GJ288/27.02.2013 și raportul de inspecție fiscală nr. F GJ186/27.02.2013, contestația administrativă formulată de reclamant a fost respinsă ca tardivă de către Direcția Regională a Finanțelor Publice C. prin decizia nr. 117/25.02.2014, iar împotriva acesteia reclamanta a promovat o contestație la instanța de contencios administrativ.
În ceea ce privește îndeplinirea cerințelor de fond pentru suspendarea executării actelor administrativ fiscale, tribunalul are în vedere, pe de o parte, că reclamanta a invocat drept cazuri bine justificate atât împrejurări legate de starea de fapt – riscul pierderii locurilor de muncă ale angajaților, riscul neîndeplinirii obligațiilor comerciale contractuale asumate de către reclamantă, riscul ajungerii în incapacitate de plată și al apariției stării de insolvență -, cât și împrejurări legate de starea de drept – desființarea în procedura administrativă a actelor fiscale inițiale emise ca urmare a inspecției fiscale, urmată de refacerea actelor fiscale și emiterea unei noi decizii de impunere și a unui nou raport de inspecție fiscală, cu modificarea bazei impozabile -, iar pe de altă parte, că reclamanta a invocat drept pagubă iminentă prejudiciul ce se va produce prin ajungerea societății reclamante în incapacitate de plată ca urmare a blocării contului bancar, a liniei de credit și a neonorării obligațiilor asumate prin contractele comerciale.
Or, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 care definesc noțiunea de „cazuri bine justificate”, tribunalul constată că nu poate analiza aspectele de fapt invocate de către reclamantă - riscul pierderii locurilor de muncă ale angajaților, riscul neîndeplinirii obligațiilor comerciale contractuale asumate de către reclamantă, riscul ajungerii în incapacitate de plată și al apariției stării de insolvență – drept cazuri bine justificate ce ar conduce la suspendarea executării actelor administrativ-fiscale, deoarece nu sunt susceptibile prin ele însele să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat.
Instanța va avea în vedere aceste împrejurări de fapt drept probe în aprecierea pagubei iminente.
În schimb, instanța va lua în considerare împrejurările legate de starea de drept invocate de către reclamantă drept cazuri bine justificate ce ar conduce la suspendarea executării actelor administrativ-fiscale, fiind susceptibile prin ele însele să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat.
Astfel, în cursul anului 2012 reclamanta a fost supusă unei inspecții fiscale cu privire la obligațiile aferente perioadei 01.04.2009 – 30.06.2012, iar urmare a acestei inspecții fiscale au fost emise raportul de inspecție fiscală nr. F-GJ 955/19.09.2012 și decizia de impunere nr. F-GJ 1539/19.09.2012, iar ca urmare a contestației administrative formulată de reclamantă, prin decizia nr. 283/20.12.2012 s-a dispus desființarea parțială a deciziei de impunere nr. F-GJ 1539/19.09.2012 și reverificarea fiscală.
În considerarea acestei soluții reclamanta și-a modificat contestația adresată instanței de contencios administrativ, renunțând la contestația îndreptată împotriva actelor administrativ-fiscale inițiale și înțelegând să conteste actele administrativ-fiscale întocmite ca urmare a reverificării fiscale.
Or, prin noile acte administrativ-fiscale emise, respectiv raportul de inspecție fiscală din 27.02.2013 și decizia de impunere de la aceeași dată, organele fiscale au procedat doar la recalcularea dobânzilor și majorărilor de întârziere pentru partea din debit considerată ca nedesființată prin decizia nr. 283/20.12.2012, iar prin decizia emisă de organul de control contestația administrativă a fost desființată ca tardivă (soluție apreciată drept nelegală de către prima instanță), fără ca organele administrative să procedeze la o reverificare fiscală ori la examinarea susținerile de fond ale reclamantei.
În aceste condiții, instanța constată că există o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ de reverificare fiscală, echivalentă termenului de caz bine justificat prevăzut la art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004 și corespunzătoare cerințelor art. 15 combinat cu art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, instanța are în vedere că, în vederea recuperării debitului reprezentând impozit pe profit, organele fiscale au procedat la instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile ale reclamantei (filele 28-30) în vederea executării silite a debitului în valoare de 27.521 lei, susceptibil de dobânzi și penalități de întârziere calculate de la 25.01.2010 până la data plății efective.
De asemenea, instanța ia în considerare că începerea procedurii de executare silită are loc în condițiile în care, după o perioadă de peste 3 ani de verificări fiscale reluate și contestații administrative, organele fiscale nu au depus diligențele necesare în vederea stabilirii unor obligații fiscale definitive datorate într-o perioadă cu mult anterioară (01.04.2009 – 30.06.2012), existând încă posibilitatea ca procedura administrativă să fie reluată.
În raport de aceste împrejurări, tribunalul constată că sunt îndeplinite cerințele art. 15 combinat cu art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru a dispune suspendarea executării actelor administrativ-fiscale ce fac obiectul cauzei nr._ .
În ceea ce privește motivele de recurs formulate de către pârâtă, cu privire la care instanța de recurs a dat indicații de analizare cu ocazia rejudecării, instanța constată că aceste motive se referă, punctual, la două aspecte: neindicarea cazului bine justificat și a pagubei, respectiv existența unei cereri similare a reclamantei în dosarul nr._ .
Or, prima critică formulată de către pârâtă nu poate fi reținută pentru motive care rezultă din chiar considerentele hotărârii judecătorești de față, în timp ce a doua critică, deși fondată în parte, deoarece reclamanta a solicitat instanței investită cu soluționarea dosarului nr._ suspendarea executării actelor administrativ-fiscale, nu poate fi reținută ca având efectul solicitat de pârâtă deoarece, soluționând acțiunea principală dedusă judecății în dosarul nr._, instanța de fond a omis să se pronunțe în vreun fel pe cererea de suspendare, neexistând așadar autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare a actelor administrativ-fiscale formulată de reclamanta societatea G. S.R.L., CUI_, înmatriculată la ORC Gorj sub nr. J_, cu sediul social în municipiul Tg-J., ., parter, județul Gorj în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj cu sediul în municipiul Tg-J., ., județul Gorj.
Suspendă executarea actelor administrativ-fiscale până la soluționarea contestației înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la nr._ .
Cu recurs în 5 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 30 Martie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. C. |
Grefier, R. C. |
Red. C.C./Tehnored.C.R.
4 ex./09 Aprilie 2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 997/2015. Tribunalul GORJ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 576/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
