Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 546/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 546/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 31933/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 02 Octombrie 2014
Președinte - A. T.
Judecător I. D.
Grefier A.-M. H.
DECIZIE Nr. 546/2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe apelant P. B. C. și pe intimat I. IAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata prin consilier juridic Z. M., care depune delegație la dosar, lipsă fiind apelantul.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Procedând la verificarea competenței sale potrivit art. 131 Ncpc, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză. Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, acordă cuvântul părții prezente asupra apelului declarat.
Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului formulat, și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului de fata:
Prin sentinta civila nr.990/19.03.2014 a fost respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul P. B. C., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat I. R., cu sediul în Iași, .. 3, ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I. Iași.
S- a mentinut procesul verbal . nr._ încheiat la data de 20.09.2013 și procesul verbal . nr._ încheiat la data de 20.09.2013.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
„La data de 20.09.2013 prin procesul verbal . nr._ petentul a fost sancționat contravențional cu 10 puncte-amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce în baza art. 102 al. 3 lit. e din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus auto marca VW cu numărul de înmatriculare_ pe DE 583 la km 42 în afara localității S. cu viteza de 155 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză 100 km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar instalat pe auto cu numărul MAI_.
La data de 20.09.2013 prin procesul verbal . nr._ petentul a fost sancționat contravențional cu 5 puncte-amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce în baza art. 100 al. 3 lit. e, reținându-se în sarcina sa că a condus autoturismul VW cu numărul de înmatriculare_ pe DE 583 la km 40+300 și a efectuat manevra de depășire a unui autoturism încălcând marcajul longitudinal continuu, circulând pe contrasens, fapta fiind filmată cu aparatul radar montat pe auto MAI_.
Verificând din punct de vedere al formei procesele-verbale contestate, instanța constată că acesta conține mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenției, mențiuni a căror omisiune ar fi putut determina nulitatea absolută a procesului verbal.
Faptul că în procesul verbal nr._ una dintre cifrele CNP-ului petentului a fost înscrisă eronat nu este de natură că atragă nulitatea absolută a procesului, iar petentul nu a invocat și nici demonstrat producerea unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.
În drept, potrivit art. 102 al. 3 lit. e din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Conform art. 49 al. 4 lit. b din OUG 195/2002 viteza în afara localităților pe drumurile expres și pe cele naționale europene este de 100 km/h.
Potrivit art. 100 al. 3 lit. e constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea.
Conform art. 120 al. 1 lit. h și i din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006 se interzice depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă" și atunci când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în continuare Convenția, (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Pentru a determina dacă aceste garanții sunt sau nu aplicabile în procedura contravențională este imperios necesar ca, anterior oricărei dezbateri privind temeinicia actului de aplicare a sancțiunii, instanța să determine dacă procesul verbal atacat constituie „acuzație în materie penală” în sensul autonom dat de Convenție acestei noțiuni.
În cauzele Deweer (27 februarie 1980, . nr. 35, pag. 24, par. 48) și Foti c. Italiei (10,12,1982, . nr. 56, pag. 18) Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în continuare Curtea, a arătat ce trebuie înțeles în sensul Convenției prin „acuzație”. În opinia Curții această noțiune trebuie definită mai degrabă în sens formal și se referă la „existența unei notificări din partea autorităților cu privire la imputarea săvârșirii unei fapte penale”.
Fără îndoială, așadar, că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției constituie o „acuzație” în sensul Convenției ,astfel că urmează a se determina dacă aceasta se referă sau nu la o faptă penală, aspect ce urmează a fi elucidat în lumina criteriilor instituite prin practica Curții.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului apreciază, în mod constant că pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată drept “acuzație în materie penală” în sensul Convenției sunt necesare a fi avute în vedere trei criterii: 1)dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate, toate acestea urmând a fi examinate prin raportare la scopul și obiectul art. 6 din Convenție.
În aprecierea Curții, indicațiile furnizate de dreptul intern al Statului respondent au numai valoare relativă în ce privește primul criteriu (Kadubek vs. Slovakia, 1998).
Celelalte două criterii urmează a fi cercetate alternativ, iar nu cumulativ.
În examinarea acestor criterii Curtea apreciază că, pentru ca art. 6 să devină aplicabil este suficient ca fapta să fie prin natura sa « penală » din punct de vedere al Convenției sau să expună persoana vizată unei sancțiuni care, prin natura sa sau gradul de severitate, aparține sferei « penale ». Astfel, norma juridică ce sancționează astfel de fapte, precum cea reținută în sarcina petentului, are caracter general (O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor) și amenda și măsurile complementare (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv, nu să asigure o reparație pecuniară a unei eventuale daune, ci are caracter punitiv prin natura ei, Curtea apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala caracteristică distinctivă a sancțiunii penale.
Curtea amintește în cauza A. c. României că în materie penală problema administrării probelor trebuie analizată în lumina paragrafelor 2 și 3 din art. 6 din Convenție. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție, obligația prezentării probei revenind acuzării și îndoiala folosind în avantajul acuzatului.
Combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Convenție obligă, între altele, statele contractante să ia măsuri pozitive. Ele constau în special în informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, în acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, în garantarea dreptului la apărare personal sau fiind asistat de un avocat și în a-i permite să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Analizând actele dosarului din acest punct de vedere, instanța constată că petentului i s-a adus la cunoștință, chiar în momentul constatării și sancționării contravențiilor reținute în sarcina sa de către agentul constatator, acuzația în mod detaliat, asigurându-i-se dreptul de a-și construi apărarea, astfel cum rezultă din întocmirea proceselor verbale contestate. De asemenea, petentului i s-a asigurat exercitarea dreptului la apărare prin posibilitatea de a administra probe și de a analiza probele administrate de către intimat în fața instanței de judecată.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, în măsura în care nu conține constatări personale, prin propriile simțuri ale agentului constatator.
În speță, fapta descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție nr._ nu poate fi constatată în mod direct și nemijlocit, prin propriile simțuri, de agentul constatator, depășirea limitei legale a vitezei de circulație putând fi stabilită doar cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic - aparate radar.
În procesul verbal nu sunt trecute . numărul aparatului radar, însă se menționează numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care acesta este montat, existând astfel posibilitatea pentru instanța de judecată să verifice dacă aparatul montat pe acel autovehicul are sau nu verificarea metrologică la zi.
Omologarea aparatului radar este o operațiune prealabilă realizării verificării metrologice pentru fiecare aparat radar de acel tip în parte, astfel încât prin prezentarea buletinului de verificare metrologică se face, implicit, și dovada faptului că respectivul model de cinemometru a fost omologat.
Prin depunerea atestatului operatorului radar se creează prezumția că au fost respectate toate normele ce reglementează exploatarea cinemometrului.
Prin urmare, instanța apreciază că nu există vicii care să afecteze valabilitatea înregistrării vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent, astfel că probele aduse de intimat sunt valabile și servesc la dovedirea săvârșirii contravenției reținute prin procesul-verbal atacat.
Întrucât această faptă a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic și nu în mod direct și nemijlocit prin propriile simțuri de agentul de poliție, nu era necesar ca încheierea procesului verbal să fie efectuată de operatorul radar.
Pe fondul cauzei, instanța constată că intimatul a făcut dovada că petentul a circulat cu viteza de 155 km/h pe un sector de drum cu viteza limitată la 100 km/h.
Astfel, la dosar au fost depuse: raportul întocmit de agentul constatator, atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și înregistrarea video a aparatului radar, din care rezultă că în momentul surprinderii sale autoturismul condus de petent circula cu viteza de 155 km/h.
În ceea ce privește apărarea petentului conform căreia aparatele radar prezintă o marjă de eroare în înregistrarea vitezei, instanța arată că prevederile din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 sunt aplicabile cinemometrelor care funcționează pe principiul efectului Doppler în domeniul microundelor (cinemometre radar), utilizate de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, arătând cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească acestea pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public.
Așadar, aceste norme sunt aplicabile la momentul în care se verifică metrologic aparatul radar, nu ulterior aprobării acestuia. Dacă aparatul radar se încadrează în respectiva marjă de eroare, primește avizul favorabil de funcționare.
Or, aparatul radar cu care a fost înregistrată fapta contravențională a fost validat metrologic, astfel încât înregistrarea acestuia este una legală. Mai mult, instanța mai arată că marja de eroare arătată poate funcționa în principiu nu numai în beneficiul petentului, aplicând coeficientul negativ (155 km/h minus 4 %, dar și împotriva acestuia, aplicând coeficientul pozitiv (155 km/h plus 4%).
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă prevederile art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, potrivit cu care aceasta trebuie să cuprindă: data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului în care este pus clar în evidență numărul de înmatriculare. Cinemometrul este certificat, măsoară în regim staționar și în regim de deplasare și este verificat metrologic conform buletinului anexat, fiind în termenul de valabilitate.
Dispozițiile art. 3 din norma de metrologie legală 021-05 prevăd caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească aparatele radar la momentul în care se verifică metrologic aparatul radar, nu ulterior aprobării acestuia. Dacă aparatul radar se încadrează în respectivele caracteristici, primește avizul favorabil de funcționare.
Or, aparatul radar cu care a fost înregistrată fapta contravențională a fost validat metrologic, ceea ce înseamnă că îndeplinește toate cerințele prevăzute de lege pentru a putea fi folosit la efectuarea măsurătorilor, astfel încât înregistrarea acestuia este una legală.
În imaginile surprinse de aparatul radar se observă și manevra de depășire neregulamentară efectuată de petent, acesta depășind un autovehicul cu încălcarea marcajului longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers.
Sancțiunile aplicate contravenientului se încadrează în limitele prevăzute de O.U.G. 195/2002, reprezentând, în ceea ce privește sancțiunea principală a amenzii, un cuantum foarte apropiat de limita minimă prevăzută de lege pentru astfel de contravenții. Această sancțiune este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către contravenient, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei.
Întrucât faptele descrise întrunesc conținutul constitutiv al contravențiilor menționate în procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției, iar sancțiunile aplicate sunt legale și temeinice, respectând principiul proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională potrivit dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001.”
Impotriva acestei sentinta a promovat apel petentul, nemotovat .
I. Iași nu a formulat întâmpinare .
În apel nu au fost administrate probe noi .
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința apelată prin prisma motivelor invocate reține următoarele:
În mod corect și pe baza unui probatoriu atent analizat, judecătorul fondului a reținut situația de fapt și a procedat ca atare
În drept, Tribunalul apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică și bine argumentată, apelul fiind în mod vădit neîntemeiat.
În raport de împrejurările concrete ale cauzei în mod corect a procedat .
Prin procesul verbal .>CP nr._ petentul a fost sancționat contravențional cu 5 puncte-amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce în baza art. 100 al. 3 lit. e, reținându-se în sarcina sa că a condus autoturismul VW cu numărul de înmatriculare_ pe DE 583 la km 40+300 și a efectuat manevra de depășire a unui autoturism încălcând marcajul longitudinal continuu, circulând pe contrasens, fapta fiind filmată cu aparatul radar montat pe auto MAI_.
Prin procesul verbal l . nr._ petentul a fost sancționat contravențional cu 10 puncte-amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce în baza art. 102 al. 3 lit. e din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus auto marca VW cu numărul de înmatriculare_ pe DE 583 la km 42 în afara localității S. cu viteza de 155 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză 100 km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar instalat pe auto cu numărul MAI_.
In mod corect a retinut instanta de fond ca potrivit . 109 din OUG nr. 195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier. Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
In speta constatarea s-a facut de catre un politist rutier pe baza inregistrarii video efectuata de un operator radar, astfel ca Trinunalul nu poate primi motivul de apel ca nu se poate verifica aparatul, la dosar fiind depuse atat omologarea cat si atestatul operatorului radar. Acesta din urma este autorizat sa utilizeze si sa manevreze cinemometru de control rutier tip PYTHON II cod LT 1.10.04 montat pe un autovehicul MAI_ Opel Astra iar in procesul verbal de constatare a contraventiei s-a mentionat acest aspect, urmand a respinge si acest motiv de apel .
Statuează tribunalul, în acord cu considerentele sentinței instanței de fond, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în cauză, ca act administrativ având valoarea unui înscris autentic (fiind întocmit în conformitate cu prevederile art. 1171 C. Civ., iar fapta fiind constatată nemijlocit de agentul constatator), nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea acestui proces-verbal, iar într-o astfel de situație este firesc ca el să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia procesului-verbal.
În speță petentul- apelant nu a dovedit o situație de fapt contrară celei constatate personal de agentul constatator.
Față de împrejurarea că procesul-verbal încheiat în cauză se bucură se prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative, dat fiind că fapta a fost constatată ex propriis sensibus de agentul constatator, prezumție ce poate fi calificată ca prevăzută de lege, în sensul în care CEDO îl dă acestui concept (hotărârea A. c. României din 04.10.207), întrucât este unanim acceptată de doctrina de specialitate și de practică, văzând că petentul-recurent nu a răsturnat această prezumție relativă, tribunalul constată că sentința recurată este legală și temeinică.
Din fotografiile radar si DVD ul depuse la dosar de intimat reiese însă că petentul apelant a circulat cu viteza de 155 km/h pe un sector de drum limitat la 70/km/h din directia Ias- Razboieni km 42, viteză înregistrată cu un aparat radar omologat și metrologic și care a fost operat de o persoană abilitată în acest sens, după cum rezultă din copia atestatului de operator radar a agentului constatator, iar la km 40+300 a fost identificat efectuand o manevra de depasire neregulamantara depasind marcajul longitudinal continuu .
De asemenea nu se poate constata o încălcare a i principiului proporționalității de către instanța de fond .
In mod judicios a retinut prima instanta si in acord cu instanta de apel că dispozițiile invocate de către petent referitoare la eroarea tolerată pentru măsurarea vitezei sunt verificate odată cu emiterea buletinului de verificare metrologică, buletin emis în prezenta cauză.
Conform art. 1.1 din Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)" această normă de metrologie legalã stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã cinemometrele utilizate la mãsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicãrii prevederilor legislației rutiere.
Este adevărat că în actul normativ amintit mai sus sunt prevăzute o . erori maxime tolerate pentru mãsurarea vitezei, însă aceste valori mãsurate ale vitezelor trebuie sa se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct. 3.1.1., respectând și cerințele specificate în cadrul fiecãrui paragraf în parte, la funcționarea cinemometrelor sub acțiunea unor factori de influenta. Atât timp cât pentru cinemometrul folosit la constatarea contravenției s-a emis un buletin de verificare metrologică înseamnă că acesta a respectat dispozițiile legale arătate. În acest sens sunt prevăzute erorile tolerate, și nu în sensul că valorile măsurate de către aparatele radar sunt supuse unei erori indiferent de condițiile de funcționare.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că nu există vicii care să afecteze valabilitatea înregistrării vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent, astfel că probele aduse de intimat sunt valabile și servesc la dovedirea săvârșirii contravenției reținute prin procesul-verbal atacat.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul urmează a respinge apelul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de P. B. C. împotriva sentinței civile nr. 990/19.03.2014 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o mentine.
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică azi, 02.10.2014.
Președinte, A. T. | Judecător, I. D. | |
Grefier, A.-M. H. |
Red/tehnored TAM 4 ex. 27.10.2014
A.H. 04 Octombrie 2014
Judecator fond S. A. I.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 545/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 547/2014.... → |
|---|
