Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 190/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 190/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 33073/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 12 Februarie 2014
PREȘEDINTE - S. T.
JUDECĂTOR E. P.
JUDECĂTOR A. C.
Grefier M. I. P.
DECIZIE Nr. 190/2014/CA
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta . Rapid SRL și pe intimata A. Națională Pentru Administrare Și Reglementare În Comunicații, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul prin reprezentant convențional consilier juridic P. C., lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta prin consilier juridic solicită comunicarea întâmpinării, deși aceasta a fost depusă la dosar la data de 14.11.2013, menționând că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de aceasta. Depune, totodată, concluzii scrise asupra fondului cererii de recurs.
Instanța comunică recurentei prin consilier juridic duplicatul întâmpinării și, nemaifiind cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Recurentul, prin consilier juridic, având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și solicită să se aibă în vedere faptul că sancțiunea contravențională nu este un scop în sine ci este un mijloc de ocrotirea a relațiilor sociale și mai ales de formare a unui spirit de responsabilizare, astfel încât este important ca scopul sancțiunii să fi fost atins, în acest sens arată că nu a mai săvârșit abateri, responsabilizându-se. Mai menționează că operațiunile de trimitere și predare la operațiunile poștale care au fost menționate în procesul verbal nu erau finalizate, acestea fiind întrerupte de efectuarea controlului. Conform prevederilor art. 16 coroborat cu art. 17 din OUG nr. 2/2001 se poate constata că în cadrul procesul verbal de contravenție nu s-a menționat dacă fapta descrisă este o faptă antisocială. Concluzionând, recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului cum a fost formulat și menționează că nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Declarând încheiate dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 3758 din 11.03.2013 Judecătoria Iași a respins plângerea formulată de petenta . Rapid SRL în contradictoriu cu A. Națională Pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea formulată, petenta . RAPID SRL in baza dispozițiilor art.63 din O.G nr.31/2002 coroborat cu .art.31, art.32 din O.G. nr.2/2001, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii SCRC J/456/20.09.2012,(comunicat la data de 08.10.2012) întocmit de către agenții constatatori din cadrul Autorității Naționale pentru Administrare si Reglementare in Comunicații (ANCOM), a solicitat sa se dispună anularea procesului verbal si exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale.
In fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii SCRC J/456/20.09.2012, societatea petentă a fost amendata contravențional, in temeiul art.59 alin.l din OG nr. 31/2002, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr.642/2002, ce constituie contravenție prevăzuta la art.58 pct.16 din O.G. nr.31/2002, cu suma de 10.000 lei.
In baza dispozițiilor prevăzute in O.G. nr.2/2001, consideră ca întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției, de către agenții constatatori s-a făcut nerespectând prevederile art.16 din același act normativ, si ca acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art.17 din O.G. nr.2/2001.
Asa cum se prevede clar in art.16 alin.6 din O.G. nr.2/2001 - „In situația in care contravenientul este persoana juridica, in procesul verbal se vor face mențiuni cu privire la denumire, sediul, nr de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă. "
În ceea ce privește persoanele juridice, întrucât capacitatea juridică a acestora este pusă în valoare prin actele încheiate pe seama sa de persoanele fizice ce au calitatea de organe de conducere, dacă solicitarea de înscriere este adresată de o astfel de persoană va fi necesară doar dovedirea acelei calități - spre exemplu, administratorul unei societăți comerciale, abilitat prin actele constitutive ale societății să reprezinte entitatea juridică în raporturile cu terții.
Pentru societățile comerciale (societăți pe acțiuni, societăți în comandită pe acțiuni, societăți în comandită simplă, societăți în nume colectiv, societăți cu răspundere limitată) dovada calității de organ de conducere (adică de administrator) se face prin prezentarea unui certificat actual emis de Oficiul Registrului Comerțului-Ar1.12 alin.l din Legea nr 26/1990 modificata prin Legea nr. 1/2005).
In cazul petentei, conform certificatului constatator (anexat la prezenta) este domnul A. A., iar numitul Sencu F.-C. este doar angajatul societății POSTA A. fără sa dețină mandat special de reprezentare din partea societății pentru semnarea unor astfel de acte.
In consecința, în urma acestor aspecte prezentate si doveditei consideram ca reiese cu claritate faptul ca întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii nu îndeplinește dispozițiile art.16 din O.G nr.2/2001, si pe cale de consecința sa se constatate nulitatea acestuia, nebucurându-se de prezumția de temeinicie.
Având in vedere aceste considerente, solicita admiterea acțiunii, anularea procesului verbal de contravenție si aplicare a sancțiunii SCRCJ/456/20.09.2012, ca fiind nelegal si netemeinic si, pe cale de consecința, exonerarea societății petente de la plata amenzii contravenționale.
Plângerea contravenționala este scutita de plata taxei judiciare si a timbrului judiciar, potrivit art 36 din O.G nr.2/2001 si art.l alin.2 din O.G. nr.32/1995.
In drept, a invocat prevederile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr. 31/2002 privind serviciile poștale.
În dovedire, petenta a depus înscrisurile existente la filele 5-21 proces verbal de constatare și sancționare, certificat constatator, sarcini de serviciu.
Intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca fiind nefondată și depunând înscrisurile existente la fl. 37-56.
Analizând actele și lucrările dosarului, în spiritul dispozițiilor generale și speciale incidente în speță, precum și a înscrisurilor depuse de părți, instanța apreciază:
Este de esența materiei contravenției dedusă judecății faptul că procesul verbal de constatare și sancționare se bucură, potrivit legii, de prezumția legală relativă de autenticitate și veridicitate.
per a contrario, petentul contravenient are posibilitatea să răstoarne această prezumție prin administrarea probei contrare cu acele mijloace de plată solicitate și încuviințate de instanță, potrivit dispozițiilor art. 111,138 și 186 Cod procedură civilă.
În speță, fapta constatată și sancționată constă în neexecutarea obligației de înscripționare cu data acceptării toate trimiterile poștale înregistrate care sunt introdu-se în rețeaua poștală a . Rapid SRL, situație nedovedită de către petentă a fi nici alta decât cea menționată în procesul verbal atacat și nici dovedirea unei cauze exoneratoare de răspundere contravențională.
Instanța constată că nu sunt întrunite cerințele art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, motivul de nulitate invocat de petentă lipsa calității de reprezentant al societății petente a numelui Sencu F. C. nefiind o cauză legală de nulitate a actului contestat, în condițiile în care din coroborarea dispozițiilor legii speciale Leg.21/1990 – rezultă obligativitatea menționării în cuprinsul actului a ”datelor de identificare ale persoanei care o reprezintă” la momentul constatării
Orice altă interpretare ar excede conținutului legal al normei și, ar conduce la alterarea scopului vizat de legiuitor: ”consemnarea mențiunilor privitoare la denumire, sediu, nr. de înmatriculare, cod fiscal”.
Conformitatea cu dispozițiile legale a conținutului procesului verbal de constatare și sancționare contravențională constituie o prerogativă a petentei de a investi judecătorul, astfel încât orice cauză de nelegalitate sau de netemeinicie să poată fi verificată și probată în condițiile legii de procedură civilă.
Dovedirea calității de angajat al . Rapid SRL în persoana domnului Sencu F. C. și comunicarea procesului verbal către petentă în termenele și condițiile prevăzute de lege, constituie argumente de fond sau de formă care susțin legalitatea procesului verbal contestat.
Privitor la temeinicia procesului verbal, din cercetarea actelor și lucrărilor dosarului ex officio nu rezultă dovedirea unei situații contrare sau diferite față de cea reținută de intimată.
Pentru toate aceste considerente de facto și de jure, plângerea va fi respinsă ca fiind nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs . Rapid SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurenta a arătat că operațiunile de ieșire și predare la transport nu erau organizate, aceste operațiuni au fost întrerupte de efectuarea controlului.
Conform Anexei 1 la Decizia Președintelui ANRCTI 2858/2007 – art.1 alin.1 lit.x – societatea a eliberat expeditorului documentul care arestă data depunerii, document anexat la plângere.
Petenta a susținut că nu a fost sancționată până în prezent, a îndeplinit obligațiile ce-i revin.
Critica recurentei se referă și la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă procesul verbal.
În procesul verbal contestat nu este descrisă fapta. Nu este suficientă descrierea faptei prin termeni juridici, abstracți.
Intimatele A. Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului.
De la data autorizării, recurentei îi reveneau toate obligațiile stabilite în sarcina furnizorilor de servicii, poștale în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 31/2002.
În scopul verificării respectării dispozițiilor legale de către . Rapid SRL, la data de 20.09.2012, agenții constatatori au efectuat un control la punctul de acces din Iași, .. 60-62 ., tr.1, județul Iași, constatând că aceasta nu a inscripționat trei trimiteri poștale, introduse în rețeaua sa poștală, cu data acceptării trimiterilor poștale, fapt ce contravine dispozițiilor regimului de autorizare generală stabilite prin Decizia Președintelui ANRCTI nr. 2858/2007
În cererea de recurs, recurenta nu a indicat vreun motiv de nelegalitate sau de netemeinicie a sentinței atacate.
Cu toate că recurenta a susținut că deține un program modern de imprimare a etichetelor autocolante ce cuprind datele de identificare a expeditorului și ale destinatarului precum și marca comercială și data acceptării timbrelor poștale în rețeaua poștală, recurenta nu a folosit inscripționarea informațiilor obligatorii prevăzute de lege a datei de acceptare pe cele 3 trimiteri anexate procesului verbal.
Obligațiile prevăzute la pct. 1.1 lit.c din Anexa 1 la Ordinul Președintelui ANRCTI 2858/2007 nu au fost respectate de către petentă, fapta a fost încadrată la dispozițiile art. 58 pct.16 din OUG nr.31/2002.
Așa cum rezultă din dispozițiile pct.3.13.1 din Anexa la decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007 toate trimiterile poștale înregistrate introduse în rețeaua poștală a unui furnizor trebuie să fie inscripționate în mod lizibil cu denumirea sau marca furnizorului de servicii poștale și data acceptării trimiterilor. Așadar, la momentul în care un furnizor de servicii poștale introduce în rețeaua sa o trimitere poștală, aceasta are obligația de inscripționa respectiva trimitere cu cele două mențiuni obligatorii, respectiv denumirea sa (sau marca) și data acceptării trimiterii. Din lecturarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă, fără echivoc, faptul că legiuitorul nu a condiționat inscripționarea trimiterilor de operațiunea de 2ieșire și predare la transport”, ci de operațiunea de introducere a trimiterii în rețeaua poștală a furnizorului.
Pe cale de consecință, afirmațiile recurentei potrivit cărora „Precizăm că operațiunile de ieșire și predare la transport nu erau finalizate” sunt lipsite de orice suport legislativ.
Totodată recurenta afirmă că „societatea noastră a eliberat expeditorului documentul care atestă data depunerii”, invocând în acest sens dispozițiile pct. 1.1 lit.c) din Anexa 1 la Decizia Președintelui ANRCTI nr. 2858/2007.
Or, dispozițiile pct. 1.1 lit.c) din Anexa nr.1 la Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007 la care face referire recurenta, reglementează definiția trimiterii poștale, și anume „trimiterea poștală înregistrată – trimiterea poștală care face obiectul unui serviciu poștal care are drept particularitate eliberarea de către furnizor expeditorului a unui document care atestă data depunerii, precum și, de regulă, plata tarifului”.
Intimata a contrazis poziția procesuală a recurentei cu privire la reaua sa credință, precizând că aceasta a mai fost sancționată pentru același gen de fapte de 4 ori.
Prin procesul verbal de contravenție nr. OJ NT/434/10.05.2012 și procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. SCR IS/425/23.08.2012 recurenta a fost sancționată cu avertisment, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. SCRCJ/475/07.06.2011 a fost aplicată recurentei sancțiunea amenzii în cuantum de 5.000 lei și prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. SCR CJ/226/23.03.2012 s-a aplicat amendă în cuantum de 7.000 lei.
Examinând actele și lucrările dosarului în conformitate cu dispozițiile art. 304 alin.1 din codul de procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Criticile recurentei cu privire la „scurta descriere a faptei” cu trimitere la dispozițiile art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sunt neîntemeiate.
Nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este o sancțiune ce constă în lipsirea acestuia de efectele juridice contrare normelor prevăzute pentru validitatea sa.
Analizând cu prioritate aspectele de legalitate și temeinicie ale procesului verbal contestat, instanța de control judiciar constată că prima instanță a reținut în mod corect aplicarea dispozițiilor legale.
Jurisprudența CEDO nu interzice recunoașterea de către legislațiile naționale a prezumțiilor legale, acestea putând avea valoare probatorie în cadrul procedurii interne, fără însă a avea o valoare absolută. Mai mult, această prezumție nu poate interfera cu prezumția de nevinovăție care trebuie respectată în cadrul procedurii contravenționale.
Astfel, instanța trebuie să asigure justul echilibru între aplicarea principiului legalității procesului verbal și cel al nevinovăției până la proba contrarie a petentei. Justul echilibru nu poate fi atins decât în măsura în care prezumția de legalitate este dublată de un probatoriu care să o susțină, sarcina probei revenind petentei.
Incadrarea juridica data faptei este corecta, astfel incat procesul verbal este legal intocmit.
Având în vedere prevederile art. 1171 Cod civil, instanța reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui, care contestă realitatea consemnărilor din. procesul–verbal.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, analizând plângeri formulate de persoane care fiind sancționate contravențional au sesizat Curtea cu privire ia încălcarea de către instanțele naționale a art. 6 din Convenție, prin nerespectarea garanțiilor prevăzute în acest text cu privire la „acuzațiile în materie penală”, a statuat următoarele:
Distincția între contravenții, și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penala (Hotărârea pronunțată în cauza Oztiirk contra Germaniei, 21 februarie
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul, și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Do rota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
In speță, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a concluzionat că acuzația adusă petentei este o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție.
Referitor la procesul-verbal, instanța reține că, acesta este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii și i se recunoaște valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Analizând cu prioritate elementele de legalitate și temeinicie ale procesului verbal contestat, instanța de control judiciar reține că prin procesul verbal contestat s-a descris fapta.
În fapt, s-a reținut că la data de 20.09.2012, ora 12,20 la punctul de acces/contact fisc deservit de personal al . Rapid SRL din Municipiul Iași, .. 60.62, ., tr.1, parter, au fost identificate 3 trimiteri poștale introduse în rețeaua poștală a . Rapid SRL având codul_ cu expeditor din localitatea Bronte, Italia, codul_ cu expeditor din localitatea Mologa, Spania și codul_ cu expeditor din localitatea Karlsruhe, Germanția, destinatarii fiind din municipiul Iași, România, nu sunt inscripționate cu data acceptării trimiterii poștale, prin aceasta nerespectându-se obligația prevăzută de pct.3.13.1 – Anexa nr.1 la Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale.
Pentru contravenția reținută în sarcina petentei, cea prevăzută de art. 59 alin.1 lit.c din O.G. nr. 31/2001 privind serviciile poștale aprobată cu modificări prin legea nr. 642/2001, s-a stabilit amendă în cuantum de 10.000 lei.
Analizând lectura subiectivă, instanța constată că petenta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa și a mai fost sancționată contravențional pentru același gen de fapte.
În analiza principiului proporționalității, instanța verifică în ce măsură petenta nu a respectat regulile impuse de actele normative, care au implicații majore asupra garantării dreptului la viață, la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială
Având in vedere aceste principii, tribunalul constată că petenta nu a dovedit prin mijloace de probă pertinente și concludente că situația de fapt ar fi alta decât cea reținută în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin.3 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța de fond a reținut în mod corect că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și de mijloacele de săvârșire, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei, astfel încât nu se impune reevaluarea acestora.
În consecință, în baza art. 312 alin.1,2 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de . RAPID SRL împotriva sentinței civile nr. 3758 din 11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2014.
Președinte, S. T. | Judecător, E. P. | Judecător, A. C. |
Grefier, M. I. P. |
Red. P.E.
Tehnored. A.L.
4 ex.
03.06.2014
Jud. fond: Ș. B.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 189/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 191/2014.... → |
|---|
