Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 191/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 33608/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 12 Februarie 2014
PREȘEDINTE - S. T.
JUDECĂTOR E. P.
JUDECĂTOR A. C.
Grefier M. I. P.
DECIZIE Nr. 191/2014/CA
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta G. D., la C..Avoc.C. Anatole și pe intimat I. De Poliție Județean Iași - Biroul Rutier, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul prin reprezentant convențional consilier juridic C. A., lipsind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
La interpelarea instanței, intimatul prin consilier juridic arată că nu are cereri noi de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Intimatul, prin consilier juridic, având cuvântul solicită respingerea cererii de recurs și menținerea hotărârii primei instanțe, având în vedere probatoriul administrat la judecarea în fond a cauzei.
Declarând încheiate dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului contravențional de față:
Prin sentința civilă nr. 1852/13.06.2013 a Judecătoriei Iași a fost respinsă plângerea contravențională formulată de către petenta GIOCĂȘ D. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 18.10.2012 s-a constatat că petenta, la data de 18.10.2012, ora 14:24, a condus autoturismul marca Audi cu nr._, pe DE 583 km 39+ 800m, cu viteza de 102 km/h, control radar, în zona de acțiune a indicatorului limitare de viteză la 50 km/h, înregistrat cu aparatul radar montat auto_, caseta 718.
Analizând, cu prioritate, legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor legale de validitate, neputând fi reținute, din oficiu, motive de nulitate absolută.
Referitor la susținerile petentei privind neaducerea la cunoștință a dreptului de a formula obiecțiuni, instanța constată că deși procesul verbal nu cuprinde mențiuni cu privire la obiecțiunile celui sancționat, nu se poate dispune anularea procesului verbal, întrucât petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar în cazul în care ar fi fost vătămat petentul printr-o astfel de omisiune, singura modalitate de reparare a prejudiciului suferit nu ar fi prin anularea procesului verbal de contravenție, ci chiar formularea plângerii adresată instanței și verificarea de către aceasta a obiecțiunilor formulate de către petentă. Or, în cauză petenta a formulat plângerea, astfel că obiecțiunile sale de nelegalitate și temeinicie urmează a fi analizate în cele ce urmează.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petentă referitor la lipsa semnăturii unui martor în procesul verbal întocmit, se amintește că, potrivit art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, este necesar ca procesul verbal să fie semnat de un martor, în cazul în care contravenientul nu este de față la întocmirea procesului verbal, nu poate sau refuză să semneze, sarcina martorului fiind aceea de a confirma printr-un martor faptul că nu este de față contravenientul, nu poate sau acesta refuză să semneze.
Ca urmare, legea instituie obligația pentru agentul constatator de a încheia procesul verbal în prezența unui martor, care să confirme lipsa, neputința sau refuzul de a semna al contravenientului, potrivit art. 19 alin. 3 din OG nr. 2/2001, nu și pentru situația în care cel sancționat semnează și primește procesul verbal de contravenție.
În speță, instanța observă că, într-adevăr, în procesul verbal de contravenție nu este indicat și nici nu este semnat de nici un martor, neexistând nicio mențiune cu privire la împrejurarea care justifică lipsa semnăturii martorului, însă se constată că petenta nu a invocat și nu a dovedit nicio vătămare a drepturilor sale, vătămare provocată de această lipsă.
De asemenea, instanța constată că situația de fapt consemnată de către agentul constatator a fost în mod corect reținută, după cum reiese din înregistrarea video efectuată cu camera montată pe autoturismul_ – indicat în procesul verbal de contravenție, la data de 18.10.2012. Astfel, după cum reiese din înregistrarea video, la ora 14:24:16 (cadrul 7563) autoturismul cu marca Audi cu nr._ a fost înregistrat circulând în afara localității cu o viteza de 102 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, limitare semnalizată prin indicator rutier și marcaj rutier, după cum reiese din înregistrare.
În aceste condiții instanța constată că fapta petentei de a circula pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h cu viteza de 102 km/h, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, limita maximă de viteză fiind depășită cu 52 km/h, probele administrate în cauză confirmând fără nici o urmă de îndoială existența faptei contravenționale, a faptului că a fost săvârșită de către petentă și a vinovăției sale, agentul constatator răsturnând prezumția de nevinovăție de care se bucura petenta.
În mod corect agentul constatator a aplicat petentei sancțiunea cu amenda contravențională de 630 lei, reprezentând 9 puncte-amendă, pedeapsa încadrându-se între limitele prevăzute de lege și fiind justificată de gradul de pericol social concret al faptei, urmările ce s-ar fi produce asupra sa sau asupra altor participanți la trafic, precum și de comportamentul petentei după săvârșirea faptei, neimpunându-se înlocuirea amenzii cu avertisment.
De asemenea, limitarea dreptului de a conduce un autovehicul pentru o perioadă de 90 de zile este justificată de necesitatea prevenirii săvârșirii de alte fapte similare de către petentă și de sancționare a unui comportament contrar regulilor de siguranță a circulației pe drumurile publice. De altfel, măsura suspendării dreptului de a conduce, producând efecte limitate în timp, este proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia.
Față de cele expuse, instanța apreciază că plângerea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, iar procesul verbal menținut.
Sentința a fost recurată în termen legal de petenta G. D., invocând motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7,8,9 C.p.civ., reiterând totodată faptul că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută pentru nerespectarea prevederilor art. 16 al. 7 din OG nr. 2/2001.
Intimatul IPJ Iași nu a depus întâmpinare, solicitând prin reprezentant legal respingerea recursului pentru motivele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă reține următoarele:
Sub aspectul legalității, se constată că procesul verbal de contravenție contestat la fond de petenta G. D. a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 16-19 din O.G. 2/2001.
Referitor la încălcarea prevederilor art. 16 al. 7 din OG nr. 2/2001 sancțiunea care intervine este nulitatea relativă și nu absolută a procesului verbal de contravenție, având în vedere că situațiile ce determină nulitatea absolută sunt expres prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
De asemenea, prin decizia nr. 22/2007 a ÎCCJ, dată în recurs în interesul legii și obligatorie pentru instanțe, s-a stabilit în aplicarea dispozițiilor art. 16 al. 7 din OG nr. 2/2001 că nerespectarea acestor cerințe atrage nulitatea relativã a procesului-verbal de constatare a contravenției, reținându-se că în raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie sã le întruneascã un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctã a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției sã nu poate fi invocatã decât dacã s-a pricinuit pãrții o vãtãmare ce nu se poate înlãtura decât prin anularea acelui act.
De aceea, nerespectarea de cãtre agentul constatator a cerințelor de a aduce la cunoștințã contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și de a consemna distinct acele obiecțiuni, astfel cum acestea sunt înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativã a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Prin urmare, față de natura nulității invocate de către recurentă se impune probarea existenței unei vătămări, vătămare nedovedită în cauză, având în vedere că aceasta a avut deschisă calea plângerii contravenționale prin intermediul căreia și-a formulat apărările necesare împotriva mențiunilor procesului verbal.
În privința temeiniciei procesului verbal, situația de fapt imputată recurentei constă în aceea că la data de 18.10.2012 ora 14.24, a condus autoturismul marca Audi cu nr._ pe DE 583 km 39+ 800 m, cu viteza de 102 km/h, în zona de acțiune a indicatorului limitare de viteză la 50 km/h, înregistrat cu aparatul radar montat auto_, caseta 718, fiind corect sancționată în baza prevederilor art. 102 al. 3 lit. e din OG nr. 195/2002 .
Instanța de fond a redat în considerentele hotărârii atacate aspectele relevante ale înregistrării video depusă la agentul constatator care susțin situația de fapt descrisă în procesul verbal, față de care recurenta nu a formulat nici o critică, iar conform înscrisurilor depuse în calea de atac echipamentul radar a fost utilizat de un operator radar atestat să folosească și să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor .
Prin urmare, probatoriul administrat în cauză de către agentul constatator confirmă vinovăția recurentei, iar aceasta nu a administrat nici o probă care să combată temeinicia faptei menționate în procesul verbal, limitându-se a invoca doar motive de nulitate a acestuia, motive care însă, după cum s-a arătat, nu pot fi reținute .
Instanța de recurs mai constată că sancțiunea stabilită de agentul constatator a fost corect individualizată în raport de criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Starea de pericol pentru circulația pe drumurile publice pe care o prezintă depășirea maximului vitezei legale admise, fără a fi atenuată de alte împrejurări obiective nu justifică aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
Faptele de natura celei comise se caracterizează prin periculozitate sporită, având în vedere că pot provoca pagube materiale importante sau consecințe mult mai grave precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor.
Referitor la sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce vehicule pentru o perioadă de 90 zile, aplicarea acesteia nu este lăsată la aprecierea agentului de poliție și nici a instanței de judecată, fiind obligatorie potrivit art. 102 alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, sub acest aspect neavând relevanță circumstanțele personale existente în cauză.
Pentru considerentele expuse, reținând că judecătorul fondului a interpretat corect materialul probator și dispozițiile legale incidente și a prezentat pe larg argumentele care au determinat soluția pronunțată, respectând cerințele art. 261 C.p.civ., menținerea procesului verbal de contravenție fiind legală și temeinică, Tribunalul, în baza art. 312 al. 1 C.p.civ. va respinge recursul petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petenta G. D. împotriva sentinței civile nr. 1852/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2014.
Președinte, S. T. | Judecător, E. P. | Judecător, A. C. |
Grefier, M. I. P. |
Red.C.A./17.02.2014
Judecător fond:C. M.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 190/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 195/2014.... → |
|---|
