Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 195/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 195/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 35828/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 12 Februarie 2014
PREȘEDINTE - S. T.
JUDECĂTOR E. P.
JUDECĂTOR A. C.
Grefier M. I. P.
DECIZIE Nr. 195/2014/CA
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul U. P. și pe intimat I. Iași, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul prin reprezentant convențional consilier juridic C. A., lipsind recurenta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul nu a fost citat și la adresa indicată prin cererea de recurs, după care
La interpelarea instanței, intimatul prin consilier juridic arată că nu are cereri noi de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Intimatul, prin consilier juridic, având cuvântul solicită respingerea cererii de recurs și menținerea hotărârii primei instanțe, având în vedere probatoriul administrat la judecarea în fond a cauzei.
Declarând încheiate dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 4353 din 20.03.2013 Judecătoria Iași a respins excepția nulității absolute a procesului – verbal, a respins plângerea formulată de petentul U. P. împotriva procesului – verbal de contravenție . nr._ din 11.11.2012 încheiat de I. Iași.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță sub numărul_ /21.11.2012, petentul U. P. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/11.11.2012, emis de I.P.J. Iași, prin care i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale de 630 lei, 9 puncte de penalizare și i s-a reținut permisul de conducere ca urmare a reținerii contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr.195/2002, constând în aceea că pe data de 11.11.2012, orele 14,37 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare IS_ pe DE 583 la km 64, fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 112 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză de 60 km/h.
În motivarea plângerii, petenta arată că i s-au întocmit două procese-verbale de contravenție, respectiv la km 63 unde s-a pretins că ar fi circulat cu viteza de 115 km/h și la km 64 unde s-a pretins că ar fi circulat cu viteza de 112 km/h și este imposibil să fi realizat această viteză.
Invocă excepția nulității absolute a procesului-verbal întrucât nu este întocmit pe modelul prevăzut în anexa 1 D potrivit art. 181 din H.G. nr. 1391/2006, nu cuprinde ocupația ș locul de muncă a contravenientului, nu este întocmit de persoana (agentul constatator) care a constatat fapta și nu cuprinde obiecțiunile sale.
În drept, a invocat O.U.G. nr. 195/2006, art. 16-19, art. 26 din O.G. nr. 2/2001.
Organul constatator a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, întrucât petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.
Totodată a atașat documentația aferentă.
Petentul a depus înscrisuri.
Din examinarea probelor administrate, rezultă că: pe data de 11.11.2012, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare IS_ pe DE 583, iar la km 64 a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 112 km/h, pe un sector de drum cu limită de viteză de 60 km/h.
Fapta este dovedită cu înregistrarea video pe CD-ul vizionat în ședință publică ș fotografiile atașate, din care rezultă cu certitudine depășirea vitezei la indicatorul ce limita viteza la 60 km/h.
Procesul-verbal conține mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 (fapta săvârșită, data comiterii și semnătura acestuia, numele și prenumele contravenientului), excepția nulității absolute invocată fiind neîntemeiată.
În cuprinsul procesului-verbal s-a menționat numărul casetei pe care s-a realizat înregistrarea și mijlocul de transport în care era montat aparatul radar (pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologică și atestatul operatorului), astfel că este nerelevant neîntocmirea pe modelul prevăzut în anexa 1 D potrivit art. 181 din H.G. nr. 1391/2006.
Constatarea faptei s-a realizat cu un aparat verificat metrologic și nu constituie motiv de nulitate absolută, întocmirea procesului-verbal de un alt agent rutier în baza informațiilor transmise de operatorul radar.
Procesul-verbal nu cuprinde obiecțiunile petentului, însă dreptul la apărare nu –a fost îngrădit, fiind materializat prin plângerea formulată.
Față de cele de mai sus instanța reține că petentul a săvârșit fapta pentru care i s-a aplicat amenda contravențională, el nefăcând nici o probă de natură să înlăture cele arătate în procesul-verbal încheiat de I.P.J. Iași, care face dovada deplină cu privire la constatările nemijlocite ale agentului instrumentator.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, petentul a arătat că nu au fost înscrise obiecțiunile formulate de către acesta, fiindu-i încălcat dreptul la apărare, motiv pentru care procesul – verbal este nul.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind.1 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Criticile petentului sunt simple apărări care nu pot înlătura răspunderea contravențională.
În cuprinsul procesului – verbal s-a consemnat „ nu am cum să am 112 km/h. Nu sunt de acord cu viteza” .
Fiind efectuate mențiuni pe procesul – verbal, critica petentului este nefondată. Nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, dat fiind că plângerea împotriva procesului – verbal contestat a fost formulată pentru petent de către avocat. Acesta a invocat excepții și precizat apărările pe care le-a considerat . În concluzie, petentului nu i s-a încălcat dreptul la apărare.
Situația de fapt reținută prin procesul – verbal contestat, respectiv că la data de 11.11.2012 petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare IS 01 8630 pe DE 583 la km.64, fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 112 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză de 60 km, este dovedită cu raportul agentului constatator din 9.01.2013, atestatul operator nr._ din 1.01.2010, buletinul de verificare metrologică nr._ din 21.08.2012, planșele foto, CD –ul ( filele 17-22 dosar).
In ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, cu privire la fapta care face obiectul plângerii, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, limita maximă de viteză în afara localități este de 60 km/h, iar potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Conform prevederilor art. 109 alin. 2 din O.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a O.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin H.G. nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit prevederilor art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.G. nr. 195/2002, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D. după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, potrivit prevederilor pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML “Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 153/2007, înregistrările efectuate trebuie sa cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.”
De asemenea, potrivit prevederilor pct. 4.2 din Norme, măsurătorile și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificați, potrivit pct. 4.3, cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme și sunt însoțite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate iar potrivit pct. 4.4 măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele 4.1.-4.3. din norme, precum și în următoarele cazuri: dacă măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună; dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mișcare, dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenta.
Având în vedere prevederile art. 1171 Cod civil, instanța reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui, care contestă realitatea consemnărilor din. procesul–verbal.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, analizând plângeri formulate de persoane care fiind sancționate contravențional au sesizat Curtea cu privire ia încălcarea de către instanțele naționale a art. 6 din Convenție, prin nerespectarea garanțiilor prevăzute în acest text cu privire la „acuzațiile în materie penală”, a statuat următoarele:
Distincția între contravenții, și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penala (Hotărârea pronunțată în cauza Oztiirk contra Germaniei, 21 februarie
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul, și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Do rota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
In speță, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a concluzionat că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție.
In speță, s-au propus ca probe: buletinul de verificare metrologică, registrul de evidenta a constatărilor privind depășirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, raportul agentului constatator, planșele foto ale înregistrării radar.
Referitor la procesul-verbal, instanța reține că, acesta este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, și i se recunoaște valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
In speță, în procesul-verbal atacat se menționează ca viteza a fost stabilita si înregistrata cu aparatul video radar montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI_, verificat potrivit buletinului de verificare metrologica nr._ din data de 21.08.2012 in termen de valabilitate(f. 20). Potrivit registrului de evidenta a constatărilor privind depășirea vitezei legale si a altor fapte constatate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor si potrivit raportului agentului constatator înregistrarea si constatarea faptei s-au făcut pe DE 583, km 64, județul Iași. Procesul verbal, susținut de probele administrate in cauza, oferă datele de identificare ale aparatului radar folosit, condițiile în care s-a făcut înregistrarea, identitatea operatorului și, starea de fapt este descrisă corect și complet pentru ca instanța să poată verifica îndeplinirea cerințelor legale pentru ca înregistrările să poată fi folosite ca probă.
In fata instanței, organul constatator a probat săvârșirea faptei de către petent, comunicând dovezile privind îndeplinirea cerințelor normelor legale pentru ca înregistrările să fie folosite ca probe.
Planșele foto ale înregistrării radar(f.21-22 și CD-ul) întrunesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o înregistrare pentru a fi folosită ca probă în fața instanței. Rezulta, astfel, data si ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autoturismului din care poate fi pus in evidenta numărul de înmatriculare al acestuia, condițiile in care a fost efectuata înregistrarea în modul în deplasare.
In ceea ce privește eroarea maxima tolerata pentru măsurarea vitezei, art. 3.1.1. lit. c din Norma de metrologie legală 021-05 NML prevede ca pentru măsurarea vitezei, in condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât in regim staționar cat si in regim de deplasare, eroarea maxima tolerata este de 3km/h pentru viteze pana la 100 km/h – in regim staționar. In opinia instanței, aceasta condiție este respectata atâta timp cat exista un buletin de verificare metrologica in termen de valabilitate, care nu se putea elibera decât dacă aparatul era omologat din punct de vedere tehnic, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei fiind luate in considerare in momentul efectuării testării cinemometrului de control rutier de către Laboratorul Institutului Național de Metrologie.
Din probele administrate de organul constatator instanța de fond a apreciat corespunzător si asupra individualizării sancțiunii.
Pentru cele expuse, Tribunalul în baza art. 312 alin. 1 din Cod procedură civilă va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petentul U. P. împotriva sentinței civile nr. 4353/20.03.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2014.
Președinte, S. T. | Judecător, E. P. | Judecător, A. C. |
Grefier, M. I. P. |
Red.E.P./C.M.N.
10.06.2014/2ex.
Judecător fond T. B.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 191/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 199/2014.... → |
|---|
