Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 402/2014. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 402/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 14316/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 18 Iunie 2014

Președinte - P. C. D.

Judecător E. P.

Grefier L. Momiță

DECIZIE Nr. 402/2014

Pe rol judecarea apelului privind pe apelant . pe intimat P. M. IAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că părțile au fost legal citate, apelanta a solicitat judecata în lipsă.

Instanța constată apelul declarat în termen, motivat, legal timbrat și având în vedere că nu mai există alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr_ din 13.12.2013 Judecătoria Iași respins plângerea formulată de petenta . procesului - verbal de contravenție nr._, din data de 17.05.2013 în contradictoriu cu intimatul P. municipiului Iași ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin acțiunea primită și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 30.04.2013 și înregistrată sub nr._, petenta . solicitat instanței admiterea plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal nr._ din data de 18.04.2013.

În motivarea cererii formulate, petenta a învederat faptul că procesul verbal este lovit de nulitate.

În susținerea cererii, petenta a anexat copii după procesul verbal nr._ din data de 18.04.2013.

Cererea a fost motivată în drept conform OG 2/2001.

Conform art. 36 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar.

Legal citată, intimata Municipiul Iași prin Primar a formulat întampinare, solicitând respingerea plângerii deoarece faptele imputate petentei s-au desfășurat în contextul dat din procesul verbal, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanței 2/2001, agentul constatator nu a făcut decât să încadreze fapta săvârșită de către petent și să aplice prevederile legii.

A anexat copii după procesul verbal nr._ din 18.04.2013, planșe foto.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În urma controlului efectuat în data de 16.04.2013 în Mun. Iași, .-a constatat că petenta a efectuat lucrări de intervenție, fără a respecta graficul de execuție și fără a finaliza lucrările ce au afectat domeniul public.

Măsura dispusă a fost refacerea infrastructurii carosabilului și amendă în valoare de 1000 lei.

Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.

Analizând cu prioritate aspectele de legalitate ale procesului verbal contestat, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Din studierea procesului verbal depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta este de natură a răspunde cerințelor legale imperative astfel descrise. Se mai notează că toate motivele de nelegalitate invocate de petent au un caracter nefondat.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările reținute de agentul constatator.

Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).

Pe de alta parte, a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.

Instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În concluzie, sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, pe parcursul judecății, petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului și analizând pe cele stabilite prin actul atacat, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001. Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare, aplicând în mod judicios criteriile enumerate în cuprinsul art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.

În această situație, petenta a beneficiat de garanțiile oferite de art. 6 din CEDO însă prezumția sa de nevinovăție a fost răsturnată.

Rezultă, așadar, că forța probantă a procesul-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

În consecință, instanța urmează să respingă plângerea petentei . împotriva procesului verbal de contravenție nr._ din 18.04.2013 ca nefondată.

Sentința a fost apelată în termen legal de către petenta S.C. A. S.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de apel petenta a arătat că prin procesul verbal a fost sancționată pentru că nu a prezentat graficul de execuție pentru lucrări de modernizare a rețelei de alimentare cu apă pe . 9

Această prezumție relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei astfel că în cadrul plângerilor contravenționale, cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia revine organului constatator.

Deci, sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentei.

Singurele adrese depuse la dosarul cauzei de către intimată, respectiv adresa din 03.10.2012 și din 07.03.2012, nu dovedesc fapta.

Intimata a depus întâmpinare și a solicitat respingerea apelului.

În fapt, în urma controlului efectuat la data de 16.04.2013 în Iași, .-a constatat că apelanta a executat lucrări fără a prezenta graficul de execuție la Primăria M. Iași. Petenta a fost somată de nenumărate ori cu privire la modul de executare a lucrărilor și de obligația refacerii domeniului afectat.

Din documentația anexată se poate observa că petenta a efectuat lucrări la adresa menționată, dar nu a prezentat graficul de execuție și nu a finalizat lucrările care au afectat domeniul public.

Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința apelată prin prisma motivelor invocate în conformitate cu prevederile art. 476 Cod procedură civilă reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționarea a contravențiilor nr_ din 18.04.2013 încheiat de P. municipiului Iași a fost sancționată petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum 1000 lei pentru contravenția prev de pct 4 din Capitolul VIII din HCL nr 172/2002.

În fapt, în urma controlului efectuat la data de 16.04.2013 în Iași, .-a constatat că apelanta a executat lucrări fără a prezenta graficul de execuție la Primăria M. Iași. Petenta a fost somată de nenumărate ori cu privire la modul de executare a lucrărilor și de obligația refacerii domeniului afectat.

Sub aspectul legalității, nu exista motive de nulitate absoluta, procesul-verbal atacat conținând toate mențiunile prevăzute de Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sub sancțiunea nulității absolute.

Fapta reținuta in sarcina apelantei are un caracter negativ respectiv de neprezentarea graficului de execuție la Primăria M. Iași. Petenta a fost somată de nenumărate ori.

De asemenea, agentul constatator a descris în mod concret contravenția, evidențiind toate elementele de natura a imprima faptei acest caracter.

Conform Ordonanței nr. 2/2001 procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor trebuie sa conțină descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si a locului în care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei.

Art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001 sancționează cu nulitate doar lipsa mențiunii faptei săvârșite din cadrul procesului-verbal de contravenție. Din examinarea procesului-verbal reiese cu claritate faptul ca agentul constatator a îndeplinit aceste exigente. Astfel, agentul constatator a descris pe scurt starea de fapt, în baza căreia a apreciat ca s-a săvârșit o fapta contravenționala - petenta nu a respectat obligația de a reface carosabilul afectat în urma lucrărilor de intervenție la conducta de apa. Intimata a dovedit cu înscrisuri ca petenta a fost avertizata asupra acestei obligații prin somațiile trimise.

Analizând deopotrivă latura subiectivă, instanța constată că petentul nu a invocat nici o împrejurare justificativă, aptă de a o exonera de răspundere.

Ca urmare a probării existenței elementelor obiectiv și subiectiv, prima instanță procedat corect și la analiza modului de individualizare a sancțiunii aplicate.

Instanța apreciază că pericolul social al faptei corespunde sancțiunii aplicate.

În raport de totalitatea considerentelor expuse, apreciind că fapta contravențională reținută în procesul verbal există, a fost săvârșită de petent cu vinovăție, fără a se indica incidența unei cauze justificative, exoneratoare de răspundere, că probele administrate în prezenta cauză sunt în măsură a susține în totalitate aceste aspecte și de asemenea, că pe baza înscrisurilor depuse intimata a susținut prezumția de legalitate a procesului verbal cu probe suplimentare, instanța de control judiciar va respinge apelul în conformitate cu disp art 480 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de petenta . sentinței civile nr_ din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 iunie 2014.

Președinte,

P. C. D.

Judecător,

E. P.

Grefier,

L. Momiță

Redactat și tehnoredactat PE

Judecător fond V. V. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 402/2014. Tribunalul IAŞI