Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1410/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1410/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 6683/1748/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 1410R
Ședința publică de la 29 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. M.
Judecător E. V.
Judecător A. M. C.
Grefier O. S.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. împotriva sentinței civile nr.6849 din 17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata . SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs;
- s-a depus la dosar de către recurentă copia proceselor verbale de contravenție privind intimatul, după care:
Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile 6849/17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 27.02.2012, sub nr._, petentul . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala . nr._ încheiat la data de 22.02.2012 de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, . nr._ încheiat la data de 22.02.2012 de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța sa se constate nelegalitatea procesului verbal de contravenție contestat, să se dispună anularea acestuia ca netemeinic și nelegal întocmit si exonerarea de plata amenzii și a contravalorii tarifului de despăgubire.
În motivarea plângerii petenta a aratat că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate întrucât nu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 din OG nr.2/2001, fiind abuziv încheiat.
În drept cererea se întemeiază pe prevederile O.G nr.2/2001.
În dovedirea plângerii formulate petenta a depus la dosarul cauzei copie de pe proces verbal de contravenție contestat.
Intimata nu formulat întâmpinare.
A depus la dosar planșă foto obținută cu sistemul SIEGMCR.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.6849 din 17.10.2013 Judecătoria Cornetu a admis plângerea și a desființat procesele verbal de contravenție
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda. Potrivit alin. 2, cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut in anexa nr. 2.
Conform art.9, alin.2, fraza a II-a, din O.G. nr.15/2002, astfel cum a fost modificat prin art.I, pct.3 din Legea nr.144/2012, ”procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).”, astfel că având în vedere principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile, prevăzut de art.15, alin.2 din Constituția României, reluat și în art.12 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că în cauza de față procesul-verbal contestat a fost întocmit și comunicat petentei la mai mult de 30 de zile de la data constatării contravenției, motiv pentru care constată intervenită încălcarea articolului mai sus menționat, fapt de natură a produce o vătămare petentei care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea procesului-verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe la data de 16.12.2013 a declarat recurs intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței iar pe fond respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de constatare și sancțiunile aplicate prin acesta.
În fapt a arătat că instanța de fond a admis plângerea contravențională a petentului/ei ., și pe cale de consecință a dispus anularea proceselelor verbale de constatare a contravenției R12_ și R12 nr._, exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.
A învederat ca instanta de fond in mod gresit a interpretat art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002, modificata prin Legea 144/2012, apreciind ca răspunderea contraventionala a petentului este prescrisa.
Art. 9 alin. 3 paragraful ultim prevede " Procesul-verbal se intocmeste si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatarii contraventiei, interval in care nu se pot incheia alte procese verbale de constatare a contraventiei pentru incalcarea prevederilor art. 8 alin (1)". Termenul de 30 de zile, prevazut in art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002, asa cum a fost modificata prin Legea 144/2012 este termen prohibitiv, in sensul in care este interzisa incheierea altor procese verbale de constatare a contraventiei pentru fapta de a circula fara a detine rovinieta, si nu termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 " Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savârsirii faptei."
Asadar, in speta dedusa judecatii, fapta a fost savarsita la data de 22.09.2011, iar sanctiunea a fost aplicata la data de 22.02.2012 data la care a fost emis procesul verbal de contraventie, adică in interiorul termenului de prescriptie de 6 luni de la savarsirea faptei, asa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG 2/2001.
Procesul verbal de constatare a contravenției contestat a fost comunicat contravenientei in data de 09.03.2012, la un interval mai mic de o luna de la data aplicarii sanctiunii, respectand dispozitiile art 14 alin. (1) din OG 2/2001, care prevede ca "Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii."
Din interpretarea logico-sistematica a textelor legale, rezulta fara echivoc faptul ca, prin aparitia Legii nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr, 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, intentia legiuitorului a fost aceea ca, in intervalul de 30 de zile de la data constatarii contraventiei sa nu se poate incheia alte procese verbale, limitand astfel caracterul continuu al contraventiei la perioada de 30 de zile - si in niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescriptie a raspunderii contraventionalale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
A solicitat ca instanta sa tina seama de faptul ca normele cuprinse in O. G. 15/2002 au caracter special (incidente in anumite spete, si anume aplicarea tarifului de utilizare si trecere pe reteaua de drumuri nationale), pe cand O.G. 2/2001 cuprinde norme cu caracter general (aplicabile in materia regimului juridic al contraventiilor). In aceasta speta invocam regula potivit careia "normele speciale deroga de la normele generale", ceea ce inseamna ca in cazul unui conflict intre o norma cu caracter special si o norma cu caracter general se aplica cu prioritate norma speciala, iar cand norma cu caracter special tace se completaeaza cu dispozitiile normei cu caracter general.
A precizat ca in cuprinsul O.G. 15/2002, asa cum a fost modificat prin Legea 144/2012, nu este prevazut un termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, sens in care cu privire la aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale prin procesul verbal contestat se aplica dispozitiile art. 13 din O.G. 2/2001.
Totodata instanta de fond, in mod gresit a considerat ca termenul de 30 de zile prevazut in art 9 alin. 3 din O.G._, este termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii contrventionale, incalcand astfel principiul de drept" ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus " (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), acesta din punctul nostru de vedere fiind un termen prohibitiv, prin care se interzice o anumita condiuita, respectiv încheierea altor procese verbale similare in acest interval.
A considerat că legea nu poate sanctiona CNADNR-CESTRIN, cu anularea proceselor verbale pentru faptul ca a emis si comunicat procesele verbale de contraventie, in conformitate cu legislatia in vigoare valabila la data savarsirii contraventiei si la data emiterii proceselor verbale. Prin anularea proceselor verbale, CNADNR-CESTRIN este astfel sanctionata pentru respectarea legii, iar prin aceasta sanctiune, ii este interzis dreptul la apărare.
In ceea ce priveste aplicarea legii mai favorabile, a ținut să precizeze ca Legea nr.144 /2012 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 509/23.07.2012, astfel incat subscris a nu avea cum sa cunoasca la data de 22.02.2012 (data intocmirii P.VC.C.) ca va aparea o reglementare legala mai favorabila, asa cum a fost statuata prin Legea 144/2012.
Privitor la modificarile aduse de Legea nr. 144/2012 la art.9, alin.3 "procesul verbal se intocmeste si se comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatarii contraventiei, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contraventiei pentru incalcarea prevederilor art.8. alin. 1 produce efecte ulterior aparitiei ei singura derogare pentru care prevederile opereaza anterior fiind" cea in privinta tarifului de despagubire - Art.II.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 Cod procedura civilă, O.G. 15/2002, 0.G.2/2001.
Legal citată intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile ca temeinică și legală.
Analizând sentința civila recurată prin raportare la motivele invocate, tribunalul constată următoarele:
Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, a fost modificat art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, stabilindu-se ca ,,procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)".
Din interpretarea textului de lege astfel cum a fost modificat rezulta dezincriminarea contravențiilor pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 săvârșite de același contravenient in termenul de maxim 30 de zile socotit de la data încheierii primului proces-verbal de constatare si sancționare a contravenției si pana la momentul comunicării acestui proces-verbal.
Abrogarea reglementarii unei contravenții după constatarea și sancționarea respectivei fapte contravenționale, poate fi invocata în timpul procesului (atât în primă instanță, cât și în recurs) prin care se soluționează plângerea împotriva acelui proces-verbal de contravenție, cu consecința lipsirii procesului-verbal de contravenție de efecte juridice.
Din acest punct de vedere art. 12 din O.G. nr. 2/2001 instituie principiul aplicării legii contravenționale mai favorabile, prevăzând ca: „(1) Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar daca a fost savarsită înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ. (2) Daca sancțiunea prevăzuta in noul act normativ este mai ușoara se va aplica aceasta. In cazul in care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția savarsită anterior va fi sancționata conform dispozițiilor actului normativ in vigoare la data savarsirii acesteia”.
Prin urmare, abrogarea contravenției chiar survenită după soluționarea procesului de către instanța de fond își întinde retroactiv aplicabilitatea în timp. Grăitoare in acest sens sunt dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția a României (prin Deciziile nr. 228/13.03.2007, nr. 318/09.09.2003) care a armonizat, astfel, . măsura instituția retroactivității legii contravenționale cu dispozițiile art. 6 din CEDO.
Retroactivitatea merge în trecut, fără limită, acoperind în aria sa de reglementare toate sancțiunile aplicate și neexecutate prevăzute de legea mai favorabilă.
În cauză, însă, tribunalul reține că prima instanță a făcut în mod greșit aplicarea prevederilor legale anterior menționate, intimata neinvocând și nedovedind faptul că au fost sancționate mai multe contravenții pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 săvârșite în intervalul de timp necesar pentru comunicarea primului proces-verbal de contravenție de pana la 30 de zile, interpretând în mod greșit natura legală a acestui termen, acesta neavând caracterul unui termen de prescripție.
Fapta imputata intimatei, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.
Cu privire la individualizarea sancțiunii amenzii tribunalul apreciază ca aceasta a fost proporțională cu pericolul social al faptei si consecințele acesteia, fiind corect apreciate de către agentul constatator, in condițiile art. 5 alin. 5 cu raportare la art. 20 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, petentei fiindu-i aplicata amenda contravenționala orientata către minimul legal prevăzut de lege.
Referitor la măsura complementara de obligare a contravenientului la plata tarifului de despăgubire trebuie avute in vedere prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România - rovinieta, potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a legii se anulează
Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite apelul, va modifica în parte sentința civilă apelată în sensul că, va admite în parte plângerea formulată, va anula tariful de despăgubire aplicat prin procesul verbal nr. R12_/22.02.2012 pe care îl va mentine în rest .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta, C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. cu sediul în, București, .. 401A, sector 6 împotriva sentinței civile nr. 6849 pronunțată la data de 17.10.2013 de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata, . cu sediul în Călărași, ., ., J. Călărași.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite în parte plângerea.
Anulează tariful de despăgubire aplicat prin procesul verbal de contravenție nr.R12 nr._/22.02.2012 și menține dispozițiile din acest proces verbal în ceea ce privește sancțiunea amenzii contravenționale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2014.
Președinte, C. C. M. | Judecător, E. V. | Judecător, A. M. C. |
Grefier, O. S. |
Red.jud.fond V. B. M.
Red.jud.E.V./04.07.2014
Tehno.red.O.S
2ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3937/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1357/2014.... → |
|---|
