Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 151/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 151/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 5077/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 151/2015
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul B. I. și pârâtul P. C. Braniștea, având ca obiect imputarea sumei de 5766 lei rep. indemnizație dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care; nemaifiind cereri de formulat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare, reclamantul solicitând judecarea cauzei în lipsă.
TRIBUNALUL;
Prin cererea adresată la această instanță la 22.07.2014, reclamantul B. I., a chemat în judecată pârâtul P. C. Braniștea, pentru anularea dispoziție nr. 314/29.05.2014 emisă de Primarul comunei Braniștea.
În motivare, a susținut în principal că își desfășoară activitatea în funcția de consilier juridic iar la 25.06.2014, i-a fost comunicată dispoziția 314/29.05.2014, prin care i s-a imputat suma de 5666 lei reprezentând indemnizație de dispozitiv pretins a fi acordată nelegal în perioada 01.06._14.
Apreciază că indemnizația de dispozitiv a fost acordată legal în condițiile în care s-a acordat prin sentința 4867/14.11.2007, o decizie ulterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a dispus neacordarea indemnizației de dispozitiv fiind aplicabilă doar pentru litigiile viitoare.
A invocat și tardivitatea emiterii dispoziției raportat la faptul că procesul verbal de constatare a pagubei a fost înregistrat la 01.04.2014 iar dispoziția a fost emisă la 29.05.2014, peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Prin precizare fila 17, a solicitat să se constate exonerarea de plată în temeiul Legii 124/2014.
Pârâtul nu a depus întâmpinare însă la solicitarea instanței a comunicat documentația avută în vedere la emiterea deciziei de imputare.
Referitor la tardivitatea emiterii de imputare este concomitentă sau ulterioară emiterii deciziei nr. 24/29.04.2014 a Camerei de Conturi M. care stabilește caracterul cert al prejudiciului și dispune recuperarea.
În raport de data emiterii deciziei de Camera de Conturi M., se apreciază că decizia de imputare a cărei anulare se solicită prin cererea dedusă judecății, a fost emisă cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 85(1) din Legea nr. 188/1999.
Din actele dosarului instanța constată și reține că prin decizia nr. 314/29.05.2014, emisă de Primarul comunei Braniștea, județul M., s-a imputat reclamantului suma de 5766 lei, reprezentând indemnizația de dispozitiv acordată nelegal în perioada 01.06._14, actul de imputare fiind fundamentat pe decizia nr. 24/29.04.2014, emisă de Curtea de Conturi-Camera de Conturi M..
Indemnizația de dispozitiv a fost acordată reclamantului ulterior pronunțării de Înalta Curte de Casație și Justiție, a deciziei nr. 37/14.12.2009, prin care cu caracter obligatoiu s-a stabilit că indemnizația de dispozitiv prev. de art. 13 rap. la art. 47 din Legea nr 138/1999, se acordă doar funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor precum și în instituțiile publice din subordinea ministerului.
Cum reclamantul nu face parte din aceste structuri, rezultă că nu este îndreptățit la plata indemnizației de dispozitiv.
Așa cum a reținut ICCJ dacă legiuitorul ar fi dorit acordarea indemnizației de dispozitiv tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală, ar fi prevăzut în mod expres o atare posibilitate.
Așa cum afirmă și reclamantul, decizia ICCJ produce efecte doar pentru viitor respectiv ulterior datei pronunțării și publicării deciziei în Monitorul Oficial însă drepturile reclamantului fiind acordate în perioada 01.06._14, intră sub incidența deciziei menționate obligatorie pentru instanță care urmează a constata caracterul nelegal al acordării drepturilor, cu consecința respingerii acțiunii în anularea deciziei de imputare.
De altfel, la scurt timp după pronunțarea deciziei a intrat în vigoare Legea nr 330/2009, care începând cu 01.01.2010, a instituit un sistem unitar de salarizare pentru tot personalul din sistemul bugetar prin art. 30 alin. 1 prevăzându-se că se introduc în salariul de bază numai sporurile acordate prin legi și hotărâri ale guvernului.
Cum indemnizația de dispozitiv nu a fost acordată prin legi sau hotărâri a guvernului anterioare sau ulterioare actului normativ menționat, rezultă că aceasta în mod legal nu putea fi introdusă în salariul de bază al reclamantului.
Cererea privind constatarea amnistiei fiscale în temeiul Legii nr 124/2014, este inadmisibilă având în vedere faptul că reclamantul nu a făcut dovada că s-a adresat emitentului deciziei de imputare cu o cerere în acest sens pentru ca în situația în care ar fi fost refuzat, să se poată adresa instanței pentru valorificarea pretinsului drept.
În raport de considerentele expuse, urmează a se respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. I., domiciliat în . în contradictoriu cu P. comunei Braniștea, județul M..
Cu recurs depus la Tribunalul M., în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2015, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red.O.A.
Tehn.M.G./4 ex.
28.02.2015
Op.date 2626/2006
| ← Pretentii. Sentința nr. 37/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 74/2015.... → |
|---|
