Pretentii. Sentința nr. 359/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 359/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 8085/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 359/2015
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. B.
Grefier A. C. N.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul M. N. și pe pârâtele DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții restituirea sumei de 1774 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul registratură s-a depus dovada achitării taxei de timbru în valoare de 126 lei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat ori probe de administrat cauza aflându-se în stare de judecată, instanța a reținut cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea adresată la data de 07.11.2014 și înregistrată pe rolul Tribunalului M. sub nr._ reclamantul M. N. a chemat în judecată pe pârâtele DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea taxei de emisii poluante în sumă de 1774 lei achitată conform chitanței . nr._ din data de 09.06.2010 și dobânda aferentă acestei sume, ce urmează a fi calculată de către pârâte de la data plății efective a taxei și până la restituirea integrală a sumei pretinse, cu cheltuieli de judecată .
În motivare a arătat că în anul 2010 reclamantul a cumpărat un autoturism second-hand marca OPEL ASTRA număr identificare W0I.OOOO_ ._ . numai de înmatriculare CKO3O630 si din eroare si forțat de imperativul înmatriculării în România, pentru a fi pus in circulație, a fost obligat să plătească taxă de emisii poluante în cuantum de 1774 lei
A considerat că și-a plătit pe nedrept aceasta suma deoarece legislația internă care reglementează această taxă nu este compatibilă cu legislația comunitară.
Curtea Europena de Justiție de la Luxembrug a decis că taxa de poluare prevăzuta de legislația romana contravine legislației europene, inclusiv cea modificata in 2009.
Mai mult decât alai. potrivit OUG.1/2012 au fost suspendate pana la 1 ianuarie 2013 aplicarea dispozițiilor art.2 lit. i ,", art.4 alin.2 si a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, art. 5 alin.] din Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule publicata in Monitorul Oficial Partea 1nr.17, II) ianuarie 2012 .
In opinia sa a considerat ca in speța nu poale fi perceputa aceasta taxa intrucât nu respecta principiul „" poluatorul plătește „ prin art. 6 al OUG nr.50/2008 si al art.4 alin. 1 din Legea nr.9/2012 fiind generata de fapt o dubla impunere ( taxare ) . prin raportare la dispozițiile ari.263 din Codul fiscal.
Din perspectiva dreptului comunitar, ilegalitatea de plata a taxei de poluare se concret i/ca/a prin raportare la arl.28 si 90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene.
Principiul priorității dreptului comunitar in lata celui național instituit prin art.148 alin.2 din Constituția României . precum si principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romanici impun judecătorului național sa lase neaplicate dispozițiile fiscale naționale contrare dreptului comunitar.
In speța se află in situația refuzului nejustificat definii prin art.2, lit.h din legea contenciosului administrativ ca fiind exprimarea explicita . cu exces de putere . a voinței de a nu rezolva cererea reclamantei.
Argumentația paratului . potrivit cu care refuzul justificat prin prisma incidenței disp. art.4 alin.l din legea "2012 . urmează a II cenzurata caia vreme reclamanta a invocat nelegalitatea acestei laxe . prin prisma aplicării directe a reglementarilor comunitare.
Prin art.148 din Constituție se dispune ca urmare aderării, prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare au caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, eu respectarea prevederilor actului de aderare
Conform Jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxa cu efect echivalent . consta in orice laxa pecuniara impusa unilateral asupra masurilor in temeiul faptului ca trec frontiera ." oricare ar fi denumirea si modul de aplicare al acesteia " iar un sistem de taxare care sa fie considerat compatibil cu ari.90 din I ratatul Comunității Europene trebuie sa excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale si sa nu producă in nici un caz, efecte discriminatorii.
Autoritățile romane au instituit. începând de la 1 iulie 2008. o laxa de poluare care trebuie să fie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Curtea de Justiție contesta faptul ca reglementarea nu face distincție mire vehiculele fabricate in acest stal membru și cele produse în străinătate. De asemenea, aceasta nu face distincție între vehiculele noi și vehiculele de ocazie.
Totodată, Curtea Europeana de Justiție considera ca tiuite modificările aplicate pana
acum taxei auto mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea in România a
unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, in timp ce vehiculele similare
puse in vânzare pe piața naționala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o
asemenea sarcină fiscală
Curtea arata ca aceleași considerații se impun si in ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut tic OUG nr 50/2008, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008. OUG nr. 7/2009 . respectiv OUG nr. 1 17/2009.
Cu privire la întrebările preliminare ( extras din hotărârea C.J.U.K. din 07.07 2011)
Este cert că din punct de vedere formal, regimul de impozitare în cauză în acțiunea principală nu face deosebire nici între autovehicule. în funcție de proveniența lor. nici între proprietarii acestor vehicule. în funcție de cetățenia sau naționalitatea lor. Cu toate acestea, chiar dacă nu suni întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate lî indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale (Hotărârea din 5 octombrie 2006. Nâdasdi și Ncmeth. C-290/05 și C-333/05. R. p. 1-101 15. punctul 47).
În ceea ce privește o taxă precum cea reglementată de OUG nr. 50/2008. este necesar, astfel cum (.uri ca a arătat deja la punctul 38 din Hotărârea din 7 aprilie 20 10. 1 atu (C-402/09, nepublicată încă in Repertoriu), să se examineze neutralitatea laxei în cauză, în special între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de oca/ie similare care au Fost înmatriculate pe teritoriul național anterior intrării în vigoare a acestei laxe.
Desigur, astfel cum a subliniat guvernul român, articolul 110 TFUE nu urmărește să împiedice un stal membru să introducă impozite noi sau să modifice cota ori ba/a impozabilă a impozitelor existente (Hotărârile Nâdasdi și Nemcih. punctul -49, și T., punctul 50. citate anterior).
In plus și cu siguranță, atunci când un stat membru introduce o nouă lege fiscală, acesta stabilește aplicarea legii respective începând de la o anumită dată. Prin urmare, taxa aplicată după . acestei legi poate li diferită de taxa fiscală în vigoare anterior. Această din urmă împrejurare nu poate, prin ea însăși, să lie considerata ca având un efect discriminatoriu între situațiile constituite anterior și cele care sunt posterioare intrării în vigoare a noii norme (hotărârea T.. citată anterior, punctul 5 I ).
În ceea ce privește taxele aplicate autovehiculelor, este ceri că vehiculele prezente pe piață într-un stat membru sunt „produse naționale" ale acestuia în sensul articolului 110I TFUE. Atunci când aceste produse suni puse în vânzare pe piața vehiculelor de oca/ie a acestui stal membru, ele trebuie considerate ..produse similare" vehiculelor de oca/ie importate de același tip. cu aceleași caracteristici si cu aceeași u/ură. Astfel, vehiculele de oca/ie cumpărate de pe piața stalului membru menționai și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat. din alte state membre constituie produse concurente (Hotărârea T.. citată anterior, punctul 55 și jurisprudența citată).
Având in vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima, la a doua. la a treia, la a cinicea și la a șasea întrebare adresate că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stal membru să instituie o laxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazie la primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în stalul membru menționai a unor vehicule de ocazie cumpărate din alic state membre. Iară însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Or în ceea ce privește repercusiunile economice care pot decurge dintr-o hotărâre prin care Curtea declară că articolul I 10 TFUE se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin OUG nr. 50/2008. guvernul român s-a limitat în esență la menționarea numărului mare tic cereri tic rambursare a taxei percepute, care s-ar ridica la aproximativ 40 000. și să facă referire la criza economică de care este afectată România.
Pentru aceste motive. Curtea (Camera întâi) declară: Articolul 110 TFUEI trebuie interpretat în sensul că se opune ea un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor eu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională."
A menționat ca s-a îndeplinii procedura prevăzuta de ari.7 din Legea nr.554/2004 și în caz de neprezentare a solicitat judecarea în lipsă cu cheltuieli de judecată.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile ari.194 Cod.pr.civ raportat la prevederile legii nr.554/2004. OUG 50/2008 cât și Legii nr. 9/2012.
Pârâtele deși legal citate nu au depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C., instanța reține că este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat restituirea unei taxe pretins percepută nelegal de către organul fiscal.
Procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale este reglementată de art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.
Conform art.117(1) lit.d din OG nr.92/2003 se restituie, la cerere, debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art.124, se aprobă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.
Prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1899 din 22 decembrie 2004 a fost aprobată procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Conform art.2 din Ordinul Ministrului Finanțelor nr.1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art.33 din OG nr.92/2003 republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
Potrivit art. 33(1) din OG nr.92/2003 pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii.
Organul fiscal în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamantului este Administrația Județeană a Finanțelor Publice M.
În speță, autoritatea fiscală competentă, dat fiind domiciliul reclamantului, este pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., care are calitate procesuală pasivă, având calitatea de parte în raportul de drept fiscal născut prin plata taxei de poluare.
În ceea ce privește cererea ce chemare în judecată formulată de reclamant împotriva pârâtei Direcția R. a Finanțelor Publice C., instanța va respinge acțiunea împotriva acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei se constată că reclamantul a cumpărat un autoturism marca OPEL, dintr-o țară membră a Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa pe poluare în sumă de 1774 lei la Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, taxă ce a fost calculată prin decizia de calcul a taxei de poluare, în temeiul OUG nr.50/2008.
A solicitat restituirea acesteia formulând cerere la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., însă prin adresa nr. MH 6593/17.02.2014 i s-a comunicat că suma încasată a fost virată în bugetul F. pentru Mediu, iar modalitatea de instituire a acesteia respectă principiile dreptului comunitar.
Instanța constată că reclamantul a îndeplinit procedura prev. de art. 7 din L.554/2004 privind contenciosul administrativ solicitând restituirea taxei prin cererea înregistrată sub nr. MH 6593/17.02.2014 la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., așa cum rezultă din răspunsul dat de AJFP M. aflat la dosar.
Prin acțiunea formulată, reclamanta solicită restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pe poluare motivat de faptul că nu este conformă cu art.25-28 și art.90 din TCE.
Se reține astfel că în speță se pune problema aplicării și interpretării taxei pe poluare din perspectiva compatibilității acesteia cu normele de drept comunitar, respectiv art.90 din TCE.
În primul rând, instanța constată că începând cu 01.12.2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona care a modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene, acesta fiind redenumit „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, iar fostul art.90 din Tratat a fost renumerotat devenind art.110 din TFUE, cu același conținut.
Astfel, este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 110 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab initio,, trebuie însa enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente și compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.
La data de 09.06.2010, reclamantul a achitat cu chitanța . nr._ suma de 1774 lei reprezentând taxa pe poluare pentru înmatricularea autoturismului achiziționat dintr-o țară membră a Uniunii Europene, autoturism care anterior fusese înmatriculat în respectiva țară.
Instanța constată că taxa pe poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit art.1 alin. 1 din OUG nr.50/2008, prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Conform art.4 din același act normativ, obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
Modalitatea de calcul al taxei pe poluare pentru un anumit vehicul este indicată la art.6 din OUG nr.50/2008.
Conform art.110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci numai aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Analizând dispozițiile OUG nr.50/2008, instanța constată că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre ale U.E. nu se percepe taxa pe poluare la o nouă înmatriculare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar că se percepe această taxă la autoturismul produs în alt stat membru al Uniunii Europene dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare are ca efect favorizarea vânzării vehiculelor puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie și descurajarea importului de vehicule de ocazie similare. Se creează astfel o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.110 fiind aplicabil, iar norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare.
Constatând, deci că dispozițiile OUG nr.50/2008 au o consecință negativă directă asupra dreptului reclamantei, contrară dreptului comunitar, instanța consideră că este indispensabil ca aceasta să fie înlăturată de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul fundamental al liberei circulații a bunurilor în cadrul Uniunii Europene și de principiul priorității dreptului comunitar.
Se apreciază astfel că reclamanta are dreptul la restituirea taxei pe poluare încasată cu încălcarea dispozițiilor comunitare.
În ceea ce privește dobânda solicitată, instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându‑se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat?”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că, reclamanta are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală calculată de la data de 09.06.2010 și până la momentul restituirii.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtele să-i restituie reclamantei suma de 1774 lei reprezentând taxă poluare achitată conform chitanței . nr. 5128087cu dobânda fiscală calculată de la acest moment și până la restituirea efectivă.
În baza art. 453 alin.1 C.pr.civ. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 292 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată împotriva pârâtei DGRF C. aceasta neavând calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. N. CNP_ domiciliat în Dr. Tr. S., ..1, ., . în contradictoriu cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, Piața R. N. nr.1, județul M. și Administrația F. pentru Mediu cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6
Obligă pârâtele AJFP M. și AFM să restituie reclamantului suma de 1774 reprezentând taxa de poluare achitată conform chitanței_/09.06.2010 cu dobânda fiscală calculată de la acest moment și până la restituirea efectivă și 292 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2015,la sediul Tribunalului M.
Președinte, C. D. B. | ||
Grefier, A. C. N. |
Red. CDB
Tehnored. ACN
Ex.6/21.04.2015
Cod operator 2626
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 278/2015.... | Pretentii. Decizia nr. 361/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
