Pretentii. Sentința nr. 563/2014. Tribunalul OLT

Sentința nr. 563/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 214/104/2014

Dosar nr._ - fond contencios administrativ -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr.563/2014

Ședința publică de la 20 Mai 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. S. O.

Grefier C. F. P.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul V. A. domiciliat în Slatina, ., ., ., Județul O. și pe pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice O. cu sediul în Slatina, ., Județul O. și Administrația F. Pentru Mediu cu sediul în București, sector 6, . A, nr.294, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. D. pentru reclamant, lipsă pârâtele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care avocat C. D. pentru reclamant depune la dosar chitanța privind onorariul de avocat și împuternicire avocațială.

Instanța, procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 NCPC, constată, în conformitate cu prevederile art. 95 NCPC, că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și potrivit art. 238 alin.1 Noul cod de procedură civilă pune în discuție estimarea duratei procesului.

Avocat C. D. pentru reclamant estimează că dosarul este în stare de judecată.

Instanța constată că nu se mai impune estimarea duratei procesului având în vedere că această cauză se află în stare de judecată și acorda cuvântul asupra acțiunii.

Avocat C. D. pentru reclamant, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 6165 lei reprezentând taxa pe poluare și dobânda legală aferentă sumei la data efectuării plății, cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul V. A., a chemat în judecată pârâtele Administrația Județeana a Finanțelor Publice O. și Administrația F. pentru Mediu, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare de in cuantum de 6.165 lei; suma actualizata la zi cu dobânda fiscala aferentă perioadei,cu cheltuieli de judecata .

În motivarea cererii se arată că la data de 30.09.2010 a achiziționat autoturismul marca PEUGEOT, tip 2*NFZ*/2CNFZ*/206 . VF32CNFZE40515092, nr. identificare VF32CNFZE40515092 si a fost obligat pentru a-l înmatricula a achit o taxa de poluare in cuantum de 6.165 lei, taxa calculata in conformitate cu OUG nr. 50/2008, prin Decizia de calcul nr._ din data de 21.10.2010, taxa pe care a achitat-o la Trezoreria Slatina cu chitanța . Nr._ din data de 21.10.2010.

Conform art. 4 din OUG 50/2008, taxa de poluare se plătește cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fara a se face distincția între autoturismele produse în tara si cele din afara ei, între autoturismele noi si cele second-hand. Insa, întrucât actul normativ a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, rezulta ca taxa este datorata numai pentru autoturismele ce se înmatriculează prima data în România, nu si pentru cele aflata deja aflate în circulație, înmatriculate în tara.

Având în vedere scopul emiterii actului normativ (expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 50/2008 depus la Parlament la 10.09.2008 cu număr PL - X 536), în sensul ca neadoptarea de urgenta a ordonanței ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr mare de autoturisme second - hand cu o vechime de peste 10 ani, se concluzionează ca s-a dorit ca taxa de poluare al cărui scop este în principiu corect (poluatorul plătește) sa aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în tara a autoturismelor second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.

Cu atât mai mult, după modificarea OUG nr. 50/2008 prin OUG nr. 208/2008, între 15 dec. 2008 si 31 dec.2009 sunt exceptate de la plata autovehiculele cu o capacitate cilindrica ce nu depășește 2000 cm3, si care se înmatriculează prima data în România sau în alte state membre ale UE.

Conform legislației din februarie 2009 (OUG nr. 50/2008 modificata de OUG nr. 7/2009), autoturismele Ml cu norma de poluare E2 si o capacitate cilindrica de până la 2000 cm3. precum si toate autovehiculele NI cu E2, sunt scutite de plata taxei de poluare în România daca se înmatriculează pentru prima data în tara sau în alt stat membru UE, între 15 dec. 2008 - 31 dec. 2009, legislația prezenta prevăzând dublarea taxelor aplicabile altor vehicule ce fac obiectul taxei (în raport de OUG nr. 50/2008 în vigoare la 1 iulie 2008).

La finele anului 2008 Comisia Europeana a transmis Guvernului României ca noua taxa de poluare, triplată, în cazul mașinilor second-hand încalcă legislația comunitara si trebuie modificata, nefiind prima data când CE a atenționat România asupra taxei auto ilegale. Aceasta întrucât în scrisoarea de notificare din martie 2008 se atrage atenția asupra modificării taxei, cu mențiunea ca reglementările sunt discriminatorii în privința autoturismelor second-hand importate din alte state europene. Pe de alta parte la 25.06.2009 CE a cerut României sa modifice legislația privind taxa de poluare (fosta taxa de prima înmatriculare) care în forma existenta în februarie 2009 este discriminatorie si menita sa protejeze industria naționala a autovehiculelor noi din România.

În conformitate cu jurisprudenta constata a Curții de Justiție Europene, statele membre pot sa prevadă taxarea diferențiata a unor produse similare, cu condiția ca aceasta sa se bazeze pe criterii diferite si sa nu aibă ca efect protejarea producției naționale.

În opinia comisiei, criteriul „primei înmatriculări" ce figurează în OG nr. 50/2008 (în forma inițiala din iulie 2008, dar si cea din prezent) nu este o cerința pe deplin obiectiva întrucât nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor. în anumite cazuri, cerințele ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie ce provin din alte state membre.

În urma aplicării cerinței de "prima înmatriculare", conform OUG nr. 50/2008, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilita de legislația româneasca, care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din România, circula fara sa fie supuse acestei taxe. Pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare, care urmează sa fie înregistrate în România în aceeași perioada, dar nu pentru prima data si care intra în concurenta cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale.

Taxa nu este aplicata tuturor poluatorilor din România (autoturismelor), scade pe măsura ce autovehiculul este mai vechi, deci poluează mai mult, se aplica nu la prima înmatriculare pe teritoriul CE, ci la prima înmatriculare în România si reprezintă o taxa similara cu impozitul anual calculat la capacitatea cilindrica.

Concluziile sunt mai evidente în condițiile modificării OUG nr. 50/2008 prin OUG nr. 218/2008, în preambulul ultimei figurând „având în vedere concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare si economice, ce releva o scădere importanta a piețelor auto a producției industriei furnizoare, precum si masurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internațională.

Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., a formulat întâmpinare prin care solicita respingerea acțiunii formulata de către reclamant, ca neîntemeiată.

În motivarea cererii se arată că taxa pe poluare a fost introdusă prin OUG nr. 50/2008, "în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Această taxă nu contravine normelor comunității europene cum greșit afirmă reclamantul, ci dimpotrivă asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar fiind adoptată cu respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunității Europene.

Astfel, OUG 50/2008 stabilește "cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, denumita in continuare taxa, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu si se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, in vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului.

Potrivit art. 4 din OUG 50/2008:" Obligația de plată intervine:

a)cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;

b)la repunerea in circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si 9".

De asemenea, consideră ca neîntemeiată susținerea reclamantului că taxa pe poluare a fost instituită cu ignorarea normelor comunitare în materie, întrucât, pe de o parte dispozițiile legale interne ce reglementau această taxă - OUG 50/2008 - erau în vigoare la data plății, astfel că autoritățile publice implicate nu puteau să nu impună achitarea acesteia, iar pe de alta parte, împotriva României nu s-a deschis la Curtea Europeană de Justiție niciun proces cu acest obiect, astfel încât Statul Român să fie obligat să restituie această taxă.

Referitor la aplicabilitatea prevederilor constituționale ale art. 148 precizăm următoarele:

Potrivit art. 1-33 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, M. Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, „Legea-cadru europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut lăsând în același timp autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și mijloacelor".

Totodată, precizează faptul că art. 148 alin. 2) din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Din analiza dispozițiilor legale sus invocate rezultă faptul că legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au prerogativa de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.

În ceea ce privește prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, invocate de reclamant precizăm:

Incidența în cauză a prevederilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, o apreciem ca fiind inexistentă întrucât taxa de poluare se aplica la toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculării în România.

Astfel, pentru un autoturism fabricat în România care nu a mai fost înmatriculat se va plăti aceeași taxă de poluare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice, potrivit dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 50/2008, acesta obligație (taxă) intervenind „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România".

Prin urmare, dispozițiile art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene au în vedere reglementarea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.

În același sens, se menționează că potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art. 90 (1) din Tratat la care se face referire, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite. Astfel, atât tratatul sus menționat, cât și alte acte adoptate de instituții și organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) nu interzic perceperea unei taxe precum taxa de poluare, ci doar nasc discuții cu privire la modul de calcul al acestei taxe. în susținerea acestui punct de vedere invocăm (astfel cum am precizat) și prevederile art. 33 din Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) a Consiliului Comunităților Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată - baza unitară de stabilire, care reglementează: „Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și, în general, orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri". Menționăm că această directivă a fost adoptată de Consiliul Comunităților Europene având în vedere Tratatul de instituire a Comunităților Economice Europene, precum și avizele Parlamentului European și Comitetului Economic și Social.

De asemenea, precizează că principiul „poluatorul plătește", pe care se bazează și instituirea taxei pe poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene. Precizăm, de asemenea, că 16 state membre ale Uniunii Europene practică o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (dintre care menționăm Ungaria, Danemarca, G., Spania, Belgia, Olanda, Cipru).

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.

Legal citată, pârâta Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea formulată de reclamantă este întemeiată, urmând să fie admisă.

Reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca PEUGEOT, tip 2*NFZ*/2CNFZ*/206 . VF32CNFZE40515092, nr. identificare VF32CNFZE40515092 si a achitat taxa de poluare în cuantum de 6.165 lei, taxa calculata in conformitate cu OUG nr. 50/2008, prin Decizia de calcul nr._ din data de 21.10.2010, taxa pe care a achitat-o la Trezoreria Slatina cu chitanța . Nr._ din data de 21.10.2010.

Instanța constată că, anterior formulării prezentei cereri, reclamantul s-a adresat organului fiscal competent cu cerere de restituire a taxei pe poluare, care nu a fost soluționată favorabil. OUG nr. 50/2008 stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Conform art.4 din OUG 50/2008, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Prin Legea nr. 157/2005, România a ratificat Tratatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art. 148 alin.2 și 4 din Constituția României, republicată, în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale UE și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În conformitate cu prevederile art.110 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară. Această taxă de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1.01.2007, fiind percepută exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă pe poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu echivalentul taxelor vamale la import.

Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.

Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG 50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism în România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite prin art. 214 al. 1 – 3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă specială de primă înmatriculare în taxa de mediu.

Textul art. 110 din Tratatul CEE se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.

Se reține că la 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea preliminară în cauza C-402/09 I. T. c. Statul Român și, răspunzând întrebării adresate de Tribunalul Sibiu, s-a pronunțat astfel: „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”. Aceeași soluție a fost menținută de instanța europeană în răspunsul la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Gorj în cauza C.263/10 N. c.Statul Român.

În consecință, se constată că în mod nelegal s-a impus plata taxei pe poluare și având în vedere art. 110 din Tratatul Comunității Europene, urmează ca acțiunea reclamantului să fie admisă și să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 6165 lei.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtelor la plata dobânzii, se apreciază că și aceasta este întemeiată, jurisprudența CJE stabilind că în situația în care un stat membru al Uniunii Europene a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabili având dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă, din acest drept decurgând și principiul obligării statelor membre să restituie cu dobândă taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii.

În același sens, în cauza C-565/11, M. I. împotriva A.F.P. Sibiu, A.F. Mediu, Curtea declarând că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.

În consecință, se va dispune obligarea pârâtelor la plata dobânzii calculată de la data achitării taxei și nu de la data formulării cererii, așa cum prevăd dispozițiile art. 124 Cod procedură fiscală, impunându-se astfel schimbarea practicii instanței, schimbare determinată de pronunțarea acestei hotărâri a CJE.

Văzând și dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul V. A. domiciliat în Slatina, ., ., ., Județul O., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6, obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 6165 lei reprezentând taxa pe poluare și dobânda fiscală calculată conform art.124 C.pr.fiscală până la data efectuării plății.

Obligă pârâtele să achite reclamantului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare

Pronunțată în ședința publică, azi, 20 Mai 2014, la Tribunalul O..

Președinte,

I. S. O.

Grefier,

C. F. P.

Red. ISO

Tehnored. BA

Ex. 5

26.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 563/2014. Tribunalul OLT