Pretentii. Sentința nr. 71/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 71/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 4193/104/2013
Dosar nr._ - fond contencios
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 71/2014
Ședința publică din data de 22 Ianuarie 2014
Completul compus din:
Președinte: S. V.
Grefier A. F. T.
Pe rol, judecarea cererii formulată de reclamantul M. A., cu domiciliul ales în Slatina, ., ., . în contradictoriu cu pârâtele: Administrația Finanțelor Publice Slatina, cu sediul în Slatina, ., jud. O. și Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în București, . A, sector 6, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat A. Ș. pentru reclamantul M. A., lipsind pârâtele .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pârâta Administrația Finanțelor Publice Slatina ca urmare a reorganizării structurale a ANAF se numește Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., după care,
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 NCPC, constată în conformitate cu prevederile art. 95 NCPC, coroborat cu art.10 pct.1 din LG. 554/2004, că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și în raport de dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă constată că nu se mai impune estimarea duratei procesului, având în vedere că această cauză se află în stare de judecată.
Apărătorul reclamantului M. A., avocat A. Ș. depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța reprezentând onorariul de apărător.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții asupra cererii.
Apărătorul reclamantului M. A., avocat A. Ș., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, acordarea dobânzii calculată de la data achitării până la data plății și a cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal la nr._, reclamantul M. A. în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice Slatina și Administrația F. pentru Mediu, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 4629 lei, reprezentând taxă pe emisii poluante, cu plata dobânzii legale de la data achitării taxei până la data restituirii efective și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism marca BMW pentru care a plătit la momentul înmatriculării în România taxa pe poluare în cuantum de 4629 sumă achitată cu chitanța . nr._/7.12.2008, iar la solicitarea de a-i fi restituită taxa achitată, pârâta a refuzat soluționarea favorabilă a cererii conform adresei nr. 2445/2.09.2013.
Susține reclamanta că taxa pe poluare s-a perceput cu încălcarea principiului liberi circulații a mărfurilor (art. 28 TCE), care prevede eliminarea oricăror bariere vamale, între țările membre UE și a oricăror măsuri cu efect echivalent, fiind interzisă orice discriminare între produsele naționale și cele importate.
Astfel, diferența de aplicare a taxei, introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse in România din statele UE, in scopul reînmatriculării lor în țară, în situația in care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare.
Totodată, se susține că un alt tip de discriminare este și între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor înainte de aplicarea taxei de înmatriculare și cele care solicită înmatricularea ulterior apariției legii, doar aceste din urmă persoane plătind această taxă, deși este evident că poluează și celelalte autoturisme înmatriculate anterior.
Potrivit dispoz.OUG nr. 1/2012 se prevede că începând cu data intrării în vigoare a acesteia, aplicarea art. 2 lit. i și art. 4 alin. 2 precum și cele privind prima transcriere a dreptului de proprietate, legea nr. 9/2012 referindu-se la taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2013, astfel că discriminarea menționată mai sus se continuă și în anul 2012.
În drept, s-au invocat dispoz. art. 148 din Constituție, art. 110 din Tratatul UE (fost art.90), precum și dispozițiile Legii nr. 9/2012 modificată prin OUG nr. 1/30.01.2012.
În dovedirea cererii, s-au anexat înscrisuri, respectiv: adresa, acte de proveniență autoturism, traduse în limba română, decizie privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante și chitanța de achitare a acesteia.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Slatina a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, motivat de faptul că taxa pentru emisiile poluante a fost introdusă prin legea nr. 9/2012, în scopul asigurării protecției mediului și respectarea normelor de drept comunitar ,inclusiv a jurisprudenței CJE.
Această taxă nu contravine normelor europene ci asigură compatibilitatea legii interne față de dreptul comunitar. Obligația de plată intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și se referă atât la mașinile provenite din alte state cât și cele din interiorul statului român.
Pe acest considerent, apreciază intimata că numai sunt incidente în cauză prevederile art. 110 din Tratatul de Funcționare a CE deoarece taxa se aplică la toți proprietarii de autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
Legal citată, pârâta Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare în cauză.
Constatând schimbările organizatorice intervenite în cadrul A.N.A.F., în baza art. 3, art. 13 alin. 1 și art. 23 din HG nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, a art. 10 alin. 1 și alin. 2 și art. 11 alin. 3 din OUG nr. 74/2013, privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității ANAF și a Ordinului ANAF nr. 1500/01.08.2013, urmează dispune conceptarea în cauză, în calitate de pârâtă, a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice O..
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea reclamantei este întemeiată.
Reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca BMW pentru care a plătit la momentul înmatriculării în România taxa pe poluare în cuantum de 4629 sumă achitată cu chitanța . nr._/7.12.2008, iar la solicitarea de a-i fi restituită taxa achitată, pârâta a refuzat soluționarea favorabilă a cererii conform adresei nr. 2445/2.09.2013.
Instanța constată că anterior formulării prezentei cereri, reclamanta s-a adresat organului fiscal competent cu cerere de restituire a taxei pentru emisii poluante, care nu a fost soluționată favorabil .
În conformitate cu prevederile art.110 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară.
Această taxă de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1.01.2007, fiind percepută exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă pe poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu echivalentul taxelor vamale la import.
Deși legea internă aplicabilă, respectiv OUG nr. 50/2008 cu modificările ulterioare a fost abrogată prin legea nr. 9/2012 prin OUG nr. 1/30.01.2012 s-a prevăzut că începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, aplicarea dispoz.art. 2 lit. i, art. 4 alin. 2 și art. 5 alin. 1 din legea nr. 9/2012 și care se referă la prima transcriere a dreptului de proprietate, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2013, aspect care demonstrează că discriminarea menționată anterior, persistă în legislația română actuală.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 110 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Practic, prin instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, indiferent de modalitatea de determinare a ei potrivit legii nr. 9/2012, și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism în România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite prin art. 214 al. 1 – 3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă de poluare în taxa de mai sus.
Textul art. 110 din Tratatul CEE se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa pentru emisiile poluante produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand), cu ocazia vânzărilor ulterioare, cel puțin pentru anul 2012, dat fiind dispozițiile OUG nr. 1/2012 ce au suspendat aplicarea legii pentru această categorie de autovehicule până la data de 1 ianuarie 2013.
Se reține că la 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea preliminară în cauza C-402/09 I. T. c. Statul Român și, răspunzând întrebării adresate de Tribunalul Sibiu, s-a pronunțat astfel: ,, Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională’’. Aceeași soluție a fost menținută de instanța europeană în răspunsul la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Gorj în cauza C.263/10 N. c.Statul Român.
În consecință, se constată că în mod nelegal s-a impus plata taxei pentru emisiile poluante și având în vedere art. 110 din Tratatul Comunității Europene, urmează ca acțiunea reclamantei să fie admisă și să fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 4629 lei taxă emisii poluante plus dobânda calculată conform OG 9/2000, până la data plății efective.
În conformitate cu prevederile art. 451 C.pr.civ., pârâtele vor fi obligate la cheltuieli de judecată către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. A., cu domiciliul ales în Slatina, ., ., . în contradictoriu cu pârâtele: Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., cu sediul în Slatina, ., jud. O. și Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în București, . A, sector 6 și obligă pârâtele să-i restituie reclamantei suma de 4629 lei taxă emisii poluante plus dobânda legală calculată de la data plății și până la data plății efective.
Obligă pârâtele la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile care se depune la Tribunalul O..
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2014.
Președinte, S. V. | ||
Grefier, A. F. T. |
Tehnore MD
V.S.Ex 5/03.02. 2014
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 503/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 78/2014.... → |
|---|
