CSJ. Decizia nr. 1015/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1015/2003
Dosar nr. 1406/2002
Şedinţa publică din 19 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1393, pronunţată la data de 23 noiembrie 2000, secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Prahova a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul F.P.S. împotriva pârâtei S.C. G. S.A. prin care a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 34.994.536 lei, reprezentând daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor datorate F.P.S. pentru exerciţiul financiar al anului 1996, cu motivarea că dividendele încasate de F.P.S., în calitate de reprezentant al statului, au caracter de venituri ale bugetului de stat, iar conform art. 6 din HG nr. 867/ 28 septembrie 2000, se anulează penalităţile şi majorările de întârziere aferente obligaţiilor bugetare reprezentând debite ale pârâtei.
Secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Ploieşti, rejudecând după casare apelul formulat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului, continuat de succesoarea sa legală A.P.A.P.S., prin Decizia nr. 15 pronunţată la data de 12 martie 2002, a respins, ca nefondată, această cerere, apreciind că, în speţă, nu sunt datorate daunele interese moratorii.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a formulat recurs apelanta reclamantă A.P.A.P.S, invocând ca temei de drept al cererii sale dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că hotărârile pronunţate în cauză sunt date cu greşita aplicare a HG nr. 867/2000, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie plata daunelor interese moratorii calculate pentru perioada 1 octombrie 1997 – 31 august 1999, aferente dividendelor datorate pentru exerciţiul anului financiar 1996, fiind de principiu că legea nu operează retroactiv.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului.
Recursul este nefondat.
Este de observat că, în conformitate cu art. 6 din HG nr. 867/2000, s-a dispus anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere aferente tuturor obligaţiilor bugetare, reprezentând debite la bugete datorate de S.C. G. S.A. la data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Aşa fiind, se constată că instanţele, reţinând că pretenţiile în litigiu constituie datorie, în sensul art. 6 din HG nr. 867/ 2000 şi având în vedere că, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, aceasta a fost „anulată" conform voinţei emitentului, prin aplicarea evocatelor dispoziţii, nu au înfrânt principiul neretroactivităţii legii, cum greşit susţine recurenta.
Pentru aceste considerente, constatând că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul apelantei pârâte, A.P.A.P.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 15 din 12 martie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 19 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1014/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1016/2003. Comercial → |
|---|
