CSJ. Decizia nr. 1860/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1860/2003
Dosar nr. 9102/2001
Şedinţa publică din 26 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, la data de 6 martie 2001, reclamanta SC I.R.I.C. SA a chemat-o în judecată pe pârâta SC A.S. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 6.724.794 lei, cu titlu de daune, precum şi la dobânda legală aferentă, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 3250 din 25 aprilie 2001, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea precizată, formulată de reclamantă şi, pe cale de consecinţă, a obligat pârâta la plata sumei de 6.724.794 lei, cu titlu de daune, şi la 1.670.144 lei, reprezentând dobânzi actualizate la data de 24 aprilie 2001.
S-au reţinut, ca fiind incidente în cauză, dispoziţiile art. 22, 48 – 57 din Legea nr. 136/1995, precum şi art. 2 din OG nr. 9/2000, în sensul că pârâta SC A.S. SA datorează despăgubiri şi dobânda aferentă reclamantei, în raport cu împrejurarea că producerea riscului asigurat a fost din culpa exclusivă a asiguratului pârâtei, iar reclamanta a făcut dovada achitării contravalorii avariilor suferite de autovehiculul, asigurat CASCO al reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC A.S. SA, sucursala municipiului Bucureşti, invocând lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia, în sensul că asigurarea civilă auto obligatorie s-a încheiat cu SC A.S. SA, sucursala Oradea – Agenţia Marghita, potrivit tichetului de asigurare depus de reclamantă, astfel că această sucursală trebuia chemată în judecată şi nu sucursala Bucureşti. Apelanta a depus, în dovedirea susţinerilor sale, copia tichetului de asigurare şi un extras din Regulamentul de organizare şi funcţionare al SC A.S. SA.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 1244 din 21 septembrie 2001, a admis apelul declarat de pârâtă şi, pe fond, a admis şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, iar, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea reclamantei, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că tichetul de asigurare obligatorie auto, care antrenează răspunderea societăţii de asigurare, a fost încheiat cu Agenţia Marghita, aparţinând sucursalei Oradea din cadrul SC A.S. SA, astfel cum rezultă din ştampila aplicată pe acest înscris. Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al SC A.S. SA, depus în calea de atac a apelului, sucursalele sunt împuternicite să reprezinte societatea în faţa instanţelor judecătoreşti, astfel că, în cauză, s-au reţinut ca incidente prevederile art. 41 alin. (2) C. proc. civ., cu consecinţa că acţiunea a fost greşit îndreptată împotriva sucursalei Bucureşti.
La data de 22 noiembrie 2001, reclamanta SC I.R.I.C. SA Bucureşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 301 şi 303 C. proc. civ.
Recurenta şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 304 pct. 6-10 C. proc. civ. şi a susţinut că instanţa de apel a interpretat greşit legea, sens în care a arătat că sucursalele asigurătorului nu au personalitate juridică şi, deci, nu pot fi chemate în judecată în nume propriu. Totodată a mai susţinut că acţiunea a fost corect îndreptată împotriva SC A.S. SA Bucureşti, întrucât numai aceasta are personalitate juridică şi nu sucursala Oradea – Agenţia Marghita, cum greşit a stabilit instanţa de apel, în raport cu emitenta tichetului de asigurare.
Recurenta a mai arătat că, ulterior introducerii acţiunii, pârâta, legal chemată în instanţă, a achitat, cu titlu de daune, suma de 6.724.794 lei, împrejurare ce nu a fost avută în vedere de către instanţa de apel şi care duce la concluzia că, prin acceptarea plăţii, şi-a legitimat şi calitatea procesuală pasivă.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi, în fond, menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al societăţii pârâte, aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 13 iulie 2001 a A.G.A. (dosar apel) unităţile teritoriale sunt entităţi operative, fără personalitate juridică, împuternicite să încheie contracte în numele societăţii de asigurare-reasigurare.
Ca atare, aceste sucursale nu pot sta în judecată în nume propriu, participarea lor la judecată fiind una de reprezentare a societăţii comerciale, în temeiul normelor menţionate.
În speţă, recurenta-reclamantă a chemat în judecată societatea mamă, SC A.S. SA Bucureşti, care, potrivit actelor constitutive şi Regulamentului de funcţionare, este singura cu drept de reprezentare, aşa încât este lipsit de relevanţă de care sucursală a fost emis tichetul de asigurare.
Aşadar, împrejurarea că acesta a fost emis de Agenţia Marghita (pendinte de sucursala Oradea) nu este de natură a conferi calitate procesuală pasivă acestei sucursale, cât timp încheierea contractului de asigurare s-a făcut tot în numele societăţii mamă – SC A.S. SA - şi nu în numele propriu al emitentului.
Având în vedere că, din considerentele deciziei recurate, rezultă că instanţa de apel s-a oprit asupra excepţiei şi nu a analizat şi critica ce vizează fondul, mai precis realitatea plăţilor şi modul cum s-au stabilit raporturile juridice dintre părţi, analiză care se impunea faţă de caracterul devolutiv al apelului, Curtea, conform art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta SC I.R.I.C. SA Bucureşti, va casa Decizia recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru judecarea apelului în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC I.R.I.C. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1244 din 21 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, casează Decizia atacată şi trimite cauza, pentru judecarea apelului, la Curtea de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 186/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1866/2003. Comercial → |
|---|
