CSJ. Decizia nr. 2169/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2169/2003
Dosar nr. 5814/2001
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 4 decembrie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Peco Bistriţa, a chemat în judecată pe pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. - Agenţia teritorială Cluj-Napoca, S.N.P. P. SA, sucursala A. Piteşti, şi S.N.P. P. SA, sucursala P.S. Ploieşti, solicitând obligarea pârâtei în culpă la plata sumei de 17.244.509 lei, reprezentând contravaloare a 1.300 kg benzină component constatată lipsă la destinaţie din vagonul cu terminaţia ...5213, în baza reclamaţiei administrative, procesului-verbal de recepţie, procesului-verbal de constatare, scrisoare de trăsură.
Tribunalul Prahova, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 145 din 23 ianuarie 2001 a admis în parte acţiunea reclamantei S.N.P. P. SA, sucursala Peco Bistriţa, şi a obligat pârâta S.N.T.F. M. C.F.R., sucursala M. Cluj-Napoca, la plata sumei de 17.274.509 lei daune, cu 1.454.360 lei cheltuieli de judecată, fiind respinsă acţiunea faţă de cele două sucursale.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că transportul în litigiu a ajuns la destinaţie violat, aşa cum rezultă din procesul-verbal comercial, cu sigiliul predătorului rupt la domă, şi, întrucât cărăuşul are paza mărfii pe timpul transportului, răspunde de daunele constatate la destinaţie.
Acţiunea faţă de celelalte pârâte a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea nu au personalitate juridică, ci sunt părţi componente ale reclamantei.
Prin Decizia civilă nr. 669 din 17 mai 2001, Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala M. Cluj-Cluj Napoca, împotriva hotărârii instanţei de fond. În motivarea deciziei, în esenţă, s-a reţinut că valoarea reală a prejudiciului suferit de reclamantă cuprinde, pe lângă preţul de producţie şi cheltuielile aferente cu plata T.V.A, accize şi taxă de drumuri.
Pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA a declarat recurs împotriva acestei decizii, considerând-o nelegală şi netemeinică, întrucât:
- valoarea daunei este de numai 5.419.387 lei, sumă ce i-a fost achitată reclamantei cu O.P. 3309 din 4 decembrie 2000, depus la dosar, care reprezintă contravaloarea mărfii lipsă în conformitate cu prevederile art. 87.7 din Regulamentul de transport pe C.F.R.
- că valoarea daunei pretinse prin reclamaţia administrativă, de 17.244.509 lei, depăşeşte cu mult valoarea prejudiciului suferit de reclamantă, acesta fiind alcătuit atât din valoarea mărfii lipsă, cât şi din accize, T.V.A, taxa de drum etc.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 82 şi 83 din Regulamentul de transport pe C.F.R., cărăuşul răspunde de lipsurile produse pe timpul transportului.
Ca urmare, violarea mijlocului de transport pe timpul cât acesta era în paza cărăuşului, atrage răspunderea acestuia.
Critica recurentei, privind cuantumul despăgubirii, este întemeiată, întrucât, din verificarea actelor din dosar, rezultă că prejudiciul nu a fost stabilit în raport cu preţul din factură, cum greşit a reţinut instanţa de apel, întrucât aceasta nu există.
Conform prevederilor art. 85.2 din Regulamentul de transport pe căile ferate din România, în caz de pierdere totală sau parţială a mărfii, calea ferată trebuie să plătească, excluzând alte daune-interese, o despăgubire calculată după factură, după preţul curent al mărfii şi, în lipsa acestora, după preţul mărfurilor de aceeaşi natură şi calitate.
Despăgubirea nu poate depăşi valoarea pe kilogram brut de marfă lipsă stabilită prin tarif.
În speţă, în lipsa facturii, despăgubirea urmează să se stabilească după preţul care rezultă din nota de creditare-debitare aflată la dosar, din care rezultă că valoarea cantităţii de 1.300 kg benzină component este de 5.419.387 lei, sumă care a fost plătită de cărăuş.
În consecinţă, urmează să se admită recursul, să se modifice Decizia atacată, să se admită apelul cărăuşului şi să se schimbe sentinţa, în sensul că se ia act de plata sumei de 5.419.387 lei cu titlu de daune.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 478.551 lei cheltuieli de judecată către reclamantă în apel şi recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala M. Cluj-Napoca, prin S.M.F. SA, Agenţia teritorială Cluj-Napoca, împotriva deciziei nr. 669 din 17 mai 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, pe care o modifică, în sensul că admite apelul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala M. Cluj-Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 145 din 23 ianuarie 2001 a Tribunalului Prahova, pe care o schimbă în sensul că ia act de plata sumei de 5.419.387 lei şi obligă aceeaşi pârâtă la plata sumei de 478.551 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Peco Bistriţa, în apel şi recurs.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 9 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2166/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 217/2003. Comercial → |
|---|
